650 matches
-
Peschy, E., Calea Victoriei, 21; Serafim, N.V., Calea Moșilor, 27; Schwarz, M., Calea Grivița, 37; Schwartz, S., Calea Rahova, 42; Szöllösy (doamna), str. Franklin, 3; Teodorovici, G., Calea Grivița, 19; Tiedge, Calea Victoriei, 13 (pp. 357- 358). Fototipie: Socec & Teclu, tipografie și litografie, cromolitografie, fototipie și fotogravură, str. Berzei, 96 (p. 358). Pianuri (magazine de ~): Gebauer, C., pianuri - de vânzare și de închiriat, Calea Victoriei, 23; Sandrovitz, I., Calea Victoriei, 14; Spieg, Albert, primul depozit de pianuri în România, singura reprezentanță a firmelor Steinway (New York
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Atelierul de Cartonaje, unde o elevă i-a oferit un buchet de flori naturale. Ing. Bunescu și Nicolau i-au explicat modul în care se confecționează cutiile de țigări. Apoi, a fost condus la depozitul de hârtie, în secția de litografie, în sala de mașini plane, în atelierul de culegere manuală și mecanică, la legătorie și în secția de plicuri. Mihai „s-a interesat cu curiozitate de modul cum se lucrează, rămânând uimit de chipul cum funcționează monotypul, al cărui mecanism
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
reclama revistei. Era popularizată și activitatea altor firme colaboratoare - Fabrica Patria de confecțiuni de hârtie și carton de la Iași, strada Păcurari nr.73 bis, de exemplu. Archiva grafică era singura publicație de acest gen și era difuzată la toate tipografiile, litografiile, zincografiile, legătoriile, fabricile de cartonaje și papetăriile din România Mare și trata chestiuni tehnice referitoare la meseriile enumerate. Primul număr, de exemplu, cuprindea informații despre dezvoltarea stereotipiei; sfaturi practice legate de denumirea corpurilor tipografice, istoricul și originea lor, cu referire
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Calendariul Poporului Bucovinean Calendarul Poporului Bucovinean, Cernăuți, 1888-1913 în editura Biblioteca poporului bucovinean (1888), editor Librăria Romald Schally (18911896), editura Gazeta poporului „Deșteptarea” (1897-1900) Întocmit de S. Morariu-Andrievici între anii 1888 - 1894, E. Neșciuc între 1895-1913. Imprimat la Tipo și litografia concesională Arh. Silvestru - MorariuAndrievici în 1891, Tipografia G.Czopp în 1897, iar din 1888 la Societatea tipografică bucovineană. Scriau: S. Fl.Marian, I.G. Sbiera, E. Neșciuc, Th.D.Speranția, V. Bumbac, V. Alecsandri, I. Creangă, D. Zamfirescu, St. O. Iosif, V.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Acest dezmăț de mirozne este absolut necesar pe pământ islamic pentru a contrabalansa penuria retiniană: ochiul e pedepsit, odoratul satisfăcut pe deplin, există o dreptate în lumea deliciilor. În partea arabă a orașului, nicio galerie de artă, doar bazaruri cu litografii de un gust îndoielnic și buticuri cu lenjerie hidoasă chiloței și sutiene roz. În partea evreiască, galerii de artă aspectuoase; dar, mai ales, nu tu pungi de plastic, nu tu recipiente goale de sifon aruncate pe jos (serviciile publice funcționează
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
care le-a pus zugravul. Un zugrav de geniu, timpul oferindu-i operei sale un farmec greu de descris. Frescele bisericilor lui Ștefan cel Mare ne îngăduie să reconstituim portretul marelui domn. Până în 1884, s-a crezut, pornind de la o litografie făcută de Gh. Asachi, că domnul avea mustăți și o barbă impunătoare. Episcopul Melchisedec s-a străduit să îi convingă pe istorici că adevăratul portret al lui Ștefan cel Mare este cel din miniatura de pe o foaie din Tetraevanghelul de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că avea să meargă la târg și ne ținea mereu de vorbă. De la o vreme noi mai cascam, ne mai răstogoleam pe paturile cele late de la țară, unde parcă tot ai sta lungit, ne mai uitam la niște vechituri de litografii aninate în părete. Da' mâncarea nu venea. Trecuse acum o oară plină, de ni se lungise urechile și ne ghiorăiau măruntaiele. Însă nu pot tăgădui că în fundul cugetului nostru dădeam dreptate lui Manolucă, fiindcă de... la bucătărie nu se fierbe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
au constituit lucrări de bază pentru studenții și specialiștii din întreaga țară. Printre titlurile publicate ca unic sau prim autor, se menționează: Transportul și distribuția energiei electrice (5 volume), Editura Politehnicii Gh. Asachi, Iasi, 1948, reeditat în 1951; Acționări electrice, Litografia Institutului Politehnic Iași, 1955; Acționarea electrică și utilajul electromecanic al podurilor rulante normale, Editura Tehnică, 1956; Rețele Electrice - calculul electric, Editura Tehnică, 1961; Acționări electromecanice și automatizări, Editura Didactică și Pedagogică, 1962; trilogia volumelor dedicate acționărilor electrice, publicată la Editura
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
Întrebat de presă, fericitul proprietar al chilipirului a spus că nu poate da detalii cu privire la tranzacție. Sculptura se găsește deja într-o casetă de valori la o bancă. Revenind la Emmaus, eu nu am găsit un Yves Klein, ci o litografie înrămată a lui Stalin, așa cum se găseau cu zecile de mii în anii '50. Pe verso stătea scris cu creion chimic decédé en mars 53. Prețul era neașteptat de mare raportat la alte fotografii și gravuri expuse lângă el: 30
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
au construit drumuri de piatră ce legau între ele toate coloniile, ulterior străzile. Așa au început să fie construite și căile de legătură spre toate localitățile învecinate care, în general, se încadrau în limita de sub 50 km. Drumul spre Bozovici (litografie) Din centrul localității Steierdorfanina se putea ajunge în trei localități: la Reșița, Bozovici și Oravița. Pentru a ajunge la Reșița trebuia neapărat să treci prin Anina de unde drumul continua prin localitatea Carașova apoi ajungeai la Reșița. Strada principală din Steierdorf
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
și simț didactic deosebit cursurile: Boli infecțioase, Actualități în antibioterapie etc. În sprijinul procesului de învățământ a elaborat, în calitate de autor și coautor, cursuri și monografii: Actualități în patologia infecțioasă (1973, 1974 și 1975, litografiate la U.M.F. Iași); Boli infecțioase (1986, Litografia U.M.F. Iași); Urgențe pentru medicul practician (Editura Symposion, Iași, 1995); Terapia intensivă în bolile infecțioase severe (Editura Tehnopress, Iași, 2000); Aspecte actuale ale utilizării fluorochinolonelor în terapia infecțiilor severe (2000); Actualități în bolile infecțioase (Editura Muntenia & Leda, 2000); Meningite bacteriene
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
491, p. 384). În Europa Centrală a secolului al XIX-lea (Austro- Ungaria, Polonia etc.), odată cu obligativitatea evreilor de a satisface serviciul militar, au Început să apară caricaturi care Îl ridiculizau pe soldatul evreu <endnote id="(254, fig. 3)"/>. O litografie imprimată la Viena În 1848 prezintă câțiva evrei din Garda Națională, Înarmați până În dinți, fugind Îngroziți de un câine cu care se joacă doi copii <endnote id="(135, p. 159)"/>. Se pare că, În bună parte, satirele de acest gen
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
erou principal pe redactorul ziarului Deșteptarea, Polichroniade - participant marcant la Congresul antisemit româno-european desfășurat la București În 7-9 septembrie 1886. În primăvara anului 1897, În preajma sărbătorii Paștelui, acesta a reprodus și răspândit În toată țara, În mii de exemplare, o litografie reprezentând „infanticidul ritual” petrecut, chipurile, În 1882 la Tiszaeszlár, În imediata vecinătate a Transilvaniei. Reproducerea Înfățișa o fată sugrumată pe podeaua sinagogii și câțiva evrei care Îi luau sângele „pentru a se fabrica azimă” <endnote id="(125, p. 251)"/>. Cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(125, p. 251)"/>. Cu câțiva ani Înainte, În urma stă ruințelor rabinului M. Beck de la Templul Coral, ministrul de Interne dăduse dispoziții să se confiște ilustrații similare, puse În vânzare În București <endnote id="(612, I, p. 219)"/>. O litografie reprezentând „omorul ritual” de la Tiszaeszlár a fost descrisă de prozatorul I.A. Bassarabescu (1870-1952) Într-o nuvelă : „Soarele cădea pe o veche litografie Într-o ramă vizibilă. Câțiva rabini torturează o fată tânără Întinsă pe masă și-i storc sângele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să se confiște ilustrații similare, puse În vânzare În București <endnote id="(612, I, p. 219)"/>. O litografie reprezentând „omorul ritual” de la Tiszaeszlár a fost descrisă de prozatorul I.A. Bassarabescu (1870-1952) Într-o nuvelă : „Soarele cădea pe o veche litografie Într-o ramă vizibilă. Câțiva rabini torturează o fată tânără Întinsă pe masă și-i storc sângele”. În anii ’30, anume acest pasaj a fost reprodus În manualele de limba română pentru liceu. Pe 26 iulie 1938, W. Filderman a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
acela folosit de un brav și mare patriot ofițer cu gradul de locotenent colonel pe numele său D. Papazoglu (În original, Papasoglu). Acesta va bombarda, literalmente, prefecturile din țară cu numeroase lucrări litografiate ce reprezentau scene din războiul de neatârnare. Litografia este, potrivit Dicționarului limbii române, „O metodă de reproducere și de multiplicare pe hârtie a textelor, desenelor, figurilor etc., prin utilizarea de negative imprimate sau desenate pe o piatră specială, calcaroasă”. Încă de pe 10 septembrie 1877, Prefectura Fălciu primise de la
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pe Meșterul Kanze, și azi Încerc să Înțeleg adevărul aparent simplu al acestor cuvinte. Noi, În Vest, avem prea ușor Încredere În emoție. Ne aruncăm cu trup și suflet În a exprima pasiunea. Japonezii indică delicat, ca În desenele sau litografiile clasice, unde se simte doar sugestia, ca un ecou indirect, ce permite astfel imaginației să intre În teritoriul pur poetic. Priscilla era foarte interesată să aibă experiența directă a antrenamentului actorului japonez. A fost acceptată În mod excepțional, căci fiind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Germania la Versailles. Asta nu poate decît să ducă la un mare război". 175 Reproducerea tipografică a plăcilor fotografice nu se pusese încă la punct și imaginile erau copiate de desenatori, după ale căror desene se făceau gravuri de piatră (litografii) sau metal (cupro-gravuri) ce serveau la tipărirea lor. Portretistul-fotograf Carol Popp de Szatmary producea astfel de desene pentru revistele "Illustrated London News", "Berlines Ilustrieste" și "L'Illustration". 176 După bătălia de la Coronel (Chile), unde o mică flotă germană a distrus
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
obstinație absurdă și țicnită. O sală de arme, indiciu al unui estetism muzeal, devine o încăpere de ospiciu, în mijlocul căreia domnul ni se arată ca o jivină rea, lătrătoare și incontinentă. Totul e înfățișat maniacal, necurat, într-o foarte grotescă litografie populară: Nu mergea cu pompă mare, Ci călare voinicește. Și la cap legat turcește; Cu galeongii dinpreună Și mazdrac țiind în mână, Și pe unde nu gândeai P-acolo-l întîlneai. Tiptil, pe jos și călare, Prin târg și prin
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
piesă, plină de veselă mizantropie, se potrivea firii sale, și versiunea, fără să fie admirabilă, e destul de săltăreață. Dintre poezii merită atenția doar Călătoria la Borsec, exagerare a calamităților unui traiect în maniera Les embarras de Paris, însă cu melancolice litografii pastorale gessneriene și cu contemplație romantică: M-am depărtat subt un arbur cu ramurile tufoase, La a căruia tulpină, flori revarsă a lor miroase, Și m-am lăsat pe o coastă, ca să gust în liniștire Nectarul ce-au lăsat firea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de duhuri până ce ivirea zorilor îl scapă de ele. Este aici, firește, o analiză a groazei nocturne și un umor grotesc de categoria călăririi din Lenore, a alergării din Der wilde Jäger, a cavalcadei lui Faust și Mefistofeles din celebra litografie a lui Delacroix. Afară din comun, oricât ar deveni mecanică, este virtuozitatea onomatopeică, ușurința de a aduna laolaltă, fără silnicie, cu folosirea chiar a cacofoniei, toate zgomotele cu putință, tropotul, fâșâitul, sforăitul, hohotul, bubuirea, într-o febră nebună, cu o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care a făcut o culegere), mai potrivită sensibilității contimporanilor, și i-a dat mici retușări coloristice în stil romantic. Suntem în epoca lui Prosper Merimée, a interesului pentru romanțele spaniole și baladele sârbești. Găsești în Doine sugestii de mari tablouri, litografii fantastice în care o Babă Cloanță săvârșește nocturnele călăriri satanice, ori șapte frați încălecați pe zmei aleargă pentru o fată cu flori galbene în păr. Mai ales caracteristică este jalea într-o geografie fabuloasă, făcută din pustiuri, din prăpăstii, în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ed., Genetika I selekcija Ryb., VNIIPRCH Publ., Moscow (R), pp.99-111. 18. BOGATU, D. (1991). Proteinele în alimentația peștilor, lucrările Simpozionului ,,Piscicultura și pescuitul în fața economiei de piață’’ - Galați, 24-25 aprilie 1991, 24-26. 19. BOGATU, D., (1960). Curs de ihtiopatologie. Litografia Brașov, p.1-43. 20. BOGATU, D., (1973). Diagnosticarea și combaterea bolilor în crescătoriile și pepinierele piscicole. Buletin ICPA, sector piscicol nr.4, p.129-133, București. 21. BOGATU, D., (1975). Metode moderne de diagnosticare și tratament ale bolilor manifestate la peștii
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
denumită Invizibilul bust a lui Voltaire (figura 25). Imaginea prezintă, în prim plan, un grup de persoane în costume de epocă. Căutând în mod activ cu privirea, oricine va fi uimit de descoperirea chipului lui Voltaire, așa cum este cunoscut din litografii. Acest chip poate fi legat de obiectul din prim-plan, alcătuind un alt obiect: bustul lui Voltaire. Concentrându-vă pe fundal și nu pe figurile din primul plan, ați schimbat perspectiva de a privi imaginea și ați reușit să vedeți
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
adunând mai toate aceste tălmăciri), dar și din cea franceză (Alfred de Musset, Victor Hugo ș.a.). Și cu veleități de prozator, în scrierile lui, mărunte, îmbibate de sentimentalism și didacticism (Nuvele, 1899), cultivă portretul, tratat când grațios-banal, ca într-o litografie, când în tonuri îngroșate, întunecate. O serie de profiluri de scriitori români, publicată în „Revista nouă”, reține prin informații și mai puțin prin comentarii. Antieminescian vechi, Ț. nu își putea schimba ușor opiniile, statornica prietenie pentru Al. Macedonski fiind doar
ŢINCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290184_a_291513]