526 matches
-
va face din acest tip HLA un factor genetic de risc independent. Rezultatul susține posibilitatea implicării limfocitelor NK în distrugerea autoimună a celulelor ?-pancreatice. În ansamblu, rezultatele analizei alelelor HLA de clasa I vin să susțină faptul că și alți loci din regiunea HLA (în afară de genele HLA DR și DQ) sunt implicați în susceptibilitatea genetică pentru DZ tip 1 în populația din România (Guja et al., 2000c). 10.1.2. Alele HLA clasa a II-a Una din cele mai interesante
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91985_a_92480]
-
54,05% (p* > 1) pentru subiecții heterozigoți DR3/DR4. Datele de mai sus arată că, pentru populația românească, alela diabetogenă ICAM-1 469E este transmisă preferențial la probanzii diabetici purtători ai HLA DR4, sugerând existența unei posibile interacțiuni între cei doi loci: IDDM1 și ICAM-1. Am efectuat, de asemenea, analiza distribuției pe loturile de probanzi diabetici, respectiv subiecți neafectați, a genotipurilor ICAM-1 469 E/K (fig. 10.14). Rezultatele au venit să confirme asocierea dintre alela 469 E și DZ tip 1
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91985_a_92480]
-
1 din România, coroborate cu cele obținute pe alte populații caucaziene, sugerează o contribuție redusă a IDDM12 la susceptibilitatea genetică pentru DZ tip 1 și care probabil nu se manifestă decât în contextul prezenței unor alele diabetogene la nivelul altor loci asociați bolii. 10.5. GENA RECEPTORULUI VITAMINEI D, CROMOZOMUL 12q12-14 După cum am arătat, Vitamina D (1,25 Dihidroxi D3 = calcitriol) are numeroase efecte imunomodulatorii, incluzând inhibarea activării limfocitelor și monocitelor, inhibarea producției de imunoglobuline și de citokine precum și a expresiei
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91985_a_92480]
-
Ion Hălmaciu, vornic în Filipeni, iar o anafora din 1803 vorbește de popa Andrei care slujea la biserica ridicată de boierii Rosetti, biserică mutată apoi în satul Lunca, la 1840, însă locuitorii nu mai păstrează nicio amintire despre existența unui loca de cult. Locul care se cheamă „La mănăstire” este de dată recentă, din pragul secolului al XX-lea, zidirea până la acoperiș a fost abandonată și, în timp, s-a risipit și s-a trecut cu plugul pe deasupra. Biserica din zid
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în Moldova au ținut legătura cu cele din Bucovina. Despre bejenarii plecați din Bucovina în Moldova ca și despre legăturile dintre familiile rămase și cele plecate departe, în zona centrală, deluroasă a Moldovei, a scris și medicul Vasile Ignătescu, de locă din Părhăuți - Suceava. Articolul intitulat „Emigranții părhăuțeni în Moldova” a ajuns în copie, prin bunăvoința profesorului Matei Niță din Suceava, în posesia Olimpiei Bădăluță și a lui Gheorghe Călinescu. Vasile Ignătescu pune accent pe cauzele economice, sociale și naționale care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mare jale pentru mame care-și vedeau feciorii tunși „chilug”, ceea ce constituia o rușine, o înjosire, de unde și zicala: „Nu mi-i ciudă că l-au dus / Cum mi-i ciudă că l-au tuns.” Mulți părhănceni și-au găsit locă pe moșia lui Ștefan Roset, alături de cei veniți din Cașvana, Chetroasa (Todirești), Bălăceana și Udești. Toți bejenarii bucovineni au format satul Lunca, dar între ei, multă vreme, se numeau dup numele satului de unde au plecat: cășvănari, părhăușeni, chetroșeni, mai ales
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Todirești), Bălăceana și Udești. Toți bejenarii bucovineni au format satul Lunca, dar între ei, multă vreme, se numeau dup numele satului de unde au plecat: cășvănari, părhăușeni, chetroșeni, mai ales că erau grupați pe părți de sat, ținându-se la un locă toți cei veniți dintr-un sat. Din Părhăuți au venit: familiile Ignătescu care, fiind numeroși, a fost nevoie să fie deosebiți după poreclă; o parte erau Ignătescu (Cercel), altă parte erau Ignătescu (Chifan), alții erau Ignătescu (Brad); Pintilescu, Vraciu și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din sat, de vreo 20 de familii venite în bejenie cu vornicul Petre Furcaru și care, în iarna anului 17841785, au găsit adăpost în Fruntești. în primăvara anului 1785, boierul tefan Roset (de fapt este familia Rossetti), le-a dat locă de așezare în lunca Dunavățului, care se situează între Mărăști și Fruntești. Atunci lunca și dealurile care o flancau erau împădurite, în principal cu lozii și sălcii. Potrivit practicii feudale românești, oricine se putea așeza în orice locă rămas necultivat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a dat locă de așezare în lunca Dunavățului, care se situează între Mărăști și Fruntești. Atunci lunca și dealurile care o flancau erau împădurite, în principal cu lozii și sălcii. Potrivit practicii feudale românești, oricine se putea așeza în orice locă rămas necultivat și nelucrat, chiar dacă de facto și de iure, moșia era dată unui boier de către domnitorul țării „pentru dreaptă și credincioasă slujbă”. Atunci când proprietarul pământului avea nevoie de mână de lucru, oferea și unele avantaje celor care vor lucra
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
La toate abuzurile administrației s-a răspuns cu împotrivirea, trimiterea de memorii și reclamații până la Viena. Atunci când, în 1805, după 30 de ani de scutire, s-a introdus legea recrutației, dornenii și câmpulungenii s-au răsculat. în 1805 au avut locă ciocniri violente între populație și armată, înregistrându-se morți de ambele părți. Urmarea a fost că din zonele vecine cu Moldova au imigrat peste 3.000 de familii. în 1806 numărul bucovinenilor care s-au expatriat s-a ridicat la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pârâu pânș în zare - modalitate de delimitare a hotarelor și loturilor răzeșești Obcinș - formă de relief care desparte obârșia apelor curgătoare Obârșie - început (Obârșia Berheciului) Gurș - locul de vărsare (la gura Dunavățului) Laz - pădure lăzuită, tăiată pentru a se obține locă de așezare și agricultur Poianș - luminiș în pădure, insule de stăpânire sătească, aveau formă rotund Prisacș - inițial însemna locă defrișat, apoi a fost cu sensul de îngrăditură, locă înconjurat Slobozii - așezări sătești făcute de boieri și mănăstiri, cu acordul domniei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
apelor curgătoare Obârșie - început (Obârșia Berheciului) Gurș - locul de vărsare (la gura Dunavățului) Laz - pădure lăzuită, tăiată pentru a se obține locă de așezare și agricultur Poianș - luminiș în pădure, insule de stăpânire sătească, aveau formă rotund Prisacș - inițial însemna locă defrișat, apoi a fost cu sensul de îngrăditură, locă înconjurat Slobozii - așezări sătești făcute de boieri și mănăstiri, cu acordul domniei; s-au format acolo unde satele răzeșești se opuneau clăcășirii (Slobozia Domniței, Slobozia Filipeni, Slobozia Răcătău, Slobozia ZÎ.. Tumul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vărsare (la gura Dunavățului) Laz - pădure lăzuită, tăiată pentru a se obține locă de așezare și agricultur Poianș - luminiș în pădure, insule de stăpânire sătească, aveau formă rotund Prisacș - inițial însemna locă defrișat, apoi a fost cu sensul de îngrăditură, locă înconjurat Slobozii - așezări sătești făcute de boieri și mănăstiri, cu acordul domniei; s-au format acolo unde satele răzeșești se opuneau clăcășirii (Slobozia Domniței, Slobozia Filipeni, Slobozia Răcătău, Slobozia ZÎ.. Tumul - movilă de pământ făcută deasupra unui mormânt, specifică populației
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dintre care cel mai greu le venea cu serviciul militar care, la împărăție, era de 7 și 12 ani. Din această cauză, locuitorii din satele și comunele mai din sud treceau granița în Moldova și apoi se grupau la un locă și se refugiau mai în centrul acestei provincii, căutând să fie cât mai departe de graniță. deoarece se temeau să nu fie urmăriți. Primul grup de oameni fugiți din Bucovina, despre care am auzit eu ar fi fost format din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
era arat adânc, era spălat de ape. Astfel, pământul împărțit pe cap de locuitor s-a stricat. După cel de-al doilea război mondial a venit Partidul Muncitorescă Român și a format colective sau întovărășiri, adunând pământul iar la un locă și punând oamenii să-l muncească cu utilaje mecanizate și îngrășăminte chimice, cu ingineri agronomi specialiști - și pământul a început să se îndrepte și să dea roade mai bune. Războiul din anul 1877 - au luat parte și oamenii din satul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe dânsul și poate să fie pe aceste semne acel drum, ce este în privilegiile lui Toader Mleșnice postelnic. Dar Dragoș și cu neamurile sale se plâng pentru un drum ce este mai jos de Siliștea lui Dobromir și merge (locă rupt în original / două-trei cuvinte) le este lor satul tot și sfânta biserică, dar s-au rugat lui Anton să le lase bucata de locă mai jos de acest vechi drum, iar când este acum, ei se plâng contra lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se plâng pentru un drum ce este mai jos de Siliștea lui Dobromir și merge (locă rupt în original / două-trei cuvinte) le este lor satul tot și sfânta biserică, dar s-au rugat lui Anton să le lase bucata de locă mai jos de acest vechi drum, iar când este acum, ei se plâng contra lui Anton. Domnia ta este destul de cunoscător ca să faci precum te va învăța Dumnezeu. și bunătatea lui Dumnezeu să înmulțească zilele și anii domniei tale, întru pace
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pârâul Dunavăț. Pe acela l-a vândut popii Andronică și preotesei sale Maria, drept douăzeci taleri de argint, din câmp și din pădure și din vatra satului și din vad de moară și cu livezi și cu arături și cu locă de fânaț și cu tot venitul. și de asemenea, a venit înaintea lui Alexa Răspop și a vândut toată partea lui, câtă se va alege din acest bătrân al lui Nicoară al Molnei, drept 9 lei bătuți. Care această parte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vîndut iarăși din partea din jos ce s-ar alegi. Un zapis făr[ă] veleat de la Ion ficior[ul] Roloaii și Ionașcu Gherasim au vîndut toată partea tatălui lor lui Ionașcu din Hilipeni, au vîndut lui Pătrașcu trei logofăt și cu locă de prisac[ă] și cu locă de vie, drept 15 lei Î.. Leat 7170 [1662] un zapis de la Mihăilă din Obîrșie au dăruit partea lui ce sar alegi din Hilipeni lui Pătrașcu treti logofăt. Leat 7169 [1661], un zapis de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-ar alegi. Un zapis făr[ă] veleat de la Ion ficior[ul] Roloaii și Ionașcu Gherasim au vîndut toată partea tatălui lor lui Ionașcu din Hilipeni, au vîndut lui Pătrașcu trei logofăt și cu locă de prisac[ă] și cu locă de vie, drept 15 lei Î.. Leat 7170 [1662] un zapis de la Mihăilă din Obîrșie au dăruit partea lui ce sar alegi din Hilipeni lui Pătrașcu treti logofăt. Leat 7169 [1661], un zapis de la Mihăilă din Obîrșia Berheciului au dăruit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Hilipeni din partea de jos ce se va alegi partea lui Toader Oală, drept 10 ughi dum[i]sale Pătrașcu treti logofăt. Leat 7163 [1655] ghen[arie] 27, un zapis de la Lazor Breahnă au vîndut lui Pătrașcu treti logofăt un locă de prisacă din sat din Hilipeni din partea din sus, drept 15 lei bătuți. Leat 7180 [1671] sept[emvrie 10, un zapis de la Gavril Hurdubeiu din Hilipeni au vîndut partea lui ce s-ar alegi din Hilipeni dintr-un bătrîn din partea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pus și pecețile. și eu, Vîrlan am scris și am și iscălit, să se știe.” în Hilipeni anul 7173 [1665] iunie 9 zile. * 1665 [7173] martie 17 Cîrstina Platoneasa și ficiorii ei vînd logofătului al treilea Pătrașcu, o vie cu locă de prisacă și pomi în Filipeni pentru niște „lei bătuți”, printre marii boieri martori fiind și Miron Costin mare comis. „Adică noi Cîrstina Platoneasa și cu ficiorii miei Sîrghie și Macasin și Aftodor din satul dumisale lui Pătrașcu logofătul al
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Pătrașcu o prisacă îngrădită și cu casă gata și pomi, pentru 15 lei bătuți. Adică eu Vla[șco] Brahnă scriu și mărturisescă cu acest zapis al meu, cum am făcut tocmială cu dumnealui cu Pătrașcu logofăt al treilea cu un locă de prisacă ce iaste la satul dumisale la Hilipeani din partea din sus cu casă gata și cu zîmnică și prisacă îngrădită și cu pomi. Această prisacă și cu toate gata care le scriu mai sus o am vîndut dumisale direptu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care le scriu mai sus o am vîndut dumisale direptu cincisprezece lei bătuți. i bunii mi-au dat amu zeace lei bătuți iar cinci lei să mi-i dea cîndu va veni acolo dumnealui logofeteasa ca să-i arăt acela[lt] locă cu casă, am vîndut deci atuncia, dacă va socoti locul tot, să-mi dea și cei[lalți] bani ca să-i mai rămas și precum se va socoti. i la tocmiala noastră au fost dumnealui Frățilă armașul cel mare și Andronică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
căminar în 1823, comis, agă, postelnică (1846), vornic, ispravnică de Bacău între 1850-1859. A încetat din viață în 1859, când întocmește un act cu nevasta sa. Ca avere a avut: jumătate din moșia Filipeni (Bacău) care era zestrea acesteia, vie, locă de casă în Bacău, moară. A avut multe procese pentru bani, pentru robii țigani, pentru pământ cu răzeșii din Fruntești și Oțelești, a cumpărat terenuri de la răzeși din Fruntești. Grigore Rosetti a vrut să dea o educație aleasă copiilor săi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]