2,133 matches
-
a sărutat apăsat. În acel moment, am abandonat întinderea pomezii rămase pe degete și am căutat prin deschizătura picioarelor acel petecuț acoperit de minusculul slip. Începuse să se simtă umezeala cupei calde, acoperite de puful castaniu. Mișcarea degetelor mele în locașul dragostei îi transmitea fiori și gemete ușoare de plăcere. Cu dinții îmi mușca buzele și umărul stâng. Încercam să mențin tensiunea în corpul femeii, însă doream să scadă tensiunea din pantalonii mei scurți. Prelungirea stării de excitare era ca un
PLIMBAREA PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366666_a_367995]
-
lumii în care trăim este în primul rând o criză morală, nu știm cu adevărat cine suntem și pe ce cale trebuie să pășim. Denigrăm suportul dăruit, fructificat de întregi generații - Biserica, despre care Brâncuși spunea că rămâne pentru totdeauna locaș al meditației, denigrăm rolul ei, acela de a-i aduna pe ,,fiii risipitori” și de a le arăta adevărata cale pe care aceștia trebuie să o urmeze. Petre Țuțea ne spunea că religia transformă poporul într-o masă de oameni
ADEVĂRUL, IUBIREA ŞI FRUMUSEŢEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351776_a_353105]
-
noi nu suntem altceva decât niște oameni supuși vremurilor acestui veac!... Se cuvine așadar, să-i aducem prinos de cinstire și de recunoștință rugându-ne lui Dumnezeu să-l răsplătească cu harul și cu dragostea sa cea nemărginită acolo, în locașurile cele cerești, în lumina cea neînserată a Slavei Sale!... În încheiere, deci, voi susține cu toată tăria că eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A DOI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/351966_a_353295]
-
apostolica misionara, care are conștiința unei trimiteri speciale la cei credincioși. În loc de concluzie și încheiere - Despre misiunea spirituală și socială a Bisericii Așadar, după aproape cinci decenii în care Biserică a fost obligată să-și restrângă activitatea ei la incinta locașurilor de cult, astăzi are posibilitatea să-și desfășoare misiunea ei și în domeniul social. De la bun început trebuie spus însă că Mântuitorul nostru Iisus Hristos nu a venit cu un pro¬gram menit să contribuie la rezolvarea problemelor sociale sau
MISIUNEA BISERICII IN LUMEA NOASTRA CONTEMPORANA. DESPRE EXIGENTELE MISIUNII BISERICII IN ACEASTA SOCIETATE SECULARIZATA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352229_a_353558]
-
expre¬sia cea mai fericită în vechile agape sau mese ale dragostei frățești, din vremea primelor comunități creștine. Se înțelege însă că ecourile acestei conștiințe intime, simțul de comu¬niune, nu s-a limitat la orele de rugăciune din interiorul locașului de cult, ci s-au răsfrânt din¬colo de zidurile bisericii, în relațiile sociale. Luptând greu cu mentalitatea vechii societăți sclavagiste sau medievale, ea a invatat astfel pe credincioși să-și tempereze individualismul și egoismul și să-și subordoneze interesele
MISIUNEA BISERICII IN LUMEA NOASTRA CONTEMPORANA. DESPRE EXIGENTELE MISIUNII BISERICII IN ACEASTA SOCIETATE SECULARIZATA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352229_a_353558]
-
El și-L iubesc pe El, pentru ca ei să devină hristofori (purtători de Hristos), potrivit făgăduinței lui Hristos: „Dacă Mă iubește cineva, va păzi cuvântul Meu, și Tatăl Meu îl va iubi, și vom veni la el și vom face locaș la el“ (Ioan 14, 23). În acest sens, Fericitul Augustin spune că Domnul „nu S-a depărtat de cer când S-a pogorât pentru a veni la noi; nu S-a depărtat de noi când S-a înălțat pentru a
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI. ZIUA EROILOR, CUNOAŞTERE ŞI RECUNOŞTINŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350606_a_351935]
-
și se întorc în El ca într-un centru unificator al lor. Unitatea creației se bazează pe existența unității unui singur Creator, Tatăl prin Logoul Său. Acesta este și motivul principal pentru care pe bolta cea mai înaltă a fiecărui locaș de cult ortodox străjuiește icoana Domnului Iisus Hristos, Pantocratorul întregului univers” [10] . Dar ce spunea despre această unitate Sfântul Atanasie cel Mare? El spunea că „Însuși Logosul atotputernic, desăvârșit și sfânt al Tatălui, sălășluindu-Se și întinzând puterile Lui în
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
marginile mării, și acolo mâna Ta mă va povațui și mă va ține dreapta Ta" (ps. 138, 5, 7-10). El veghează fără încetare asupra comportării tuturor, fără excepție: "Din înalțimea cerului Domnul privește, îi vede pe toți fiii oamenilor. Din locașul Său, cel gata dintotdeauna, privește spre toți cei ce locuiesc pământul, El care a zidit îndeosebi inimile lor și care pricepe toate lucrurile lor" (ps. 32, 13-15). În ce chip îngrijește și-i păzește un tată pe fiii săi, așisderea
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
constat că nu sunt și celelalte neamuri la fel. Credeam că toți puii de om - și în special urmașii lui Goethe - caută sensuri în adânc. Păcatele mele, iată ce ușor putem cădea în capcana extrapolării! Iluzia și speranța într-un locaș fără păcate ne însoțește așadar peste tot prin lume. Dar ”peste tot atârnă greu, teama de singurătate”, vorba unui cântec interpretat de regretatul Florian Pitiș. Am plecat în căutare, dar ce anume căutăm de fapt? Prea mult s-a vorbit
ROMÂNII ADAPTIVI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351246_a_352575]
-
dimensiune, care este e timpul sacru, reprezentat prin tocmai prin mitul ce stabilește modul în care o societate specifică recunoaște și își asumă această axă. Axis mundi, în paradigama lui Eliade, poate fi un monument care, mitic, devine sacru, un locaș de cult, o spațiu geografic, un munte sau un copac. Cosmologiile etnice și religioase sunt compuse din elemente mai mult sau mai puțin comune, numai interpretarile diferă, în funcție de evoluția societății în care trăiește Homo Religiosus (Omul Religios). Avem Muntele Sinai
MIRCEA DORIN ISTRATE- SATULE, BURIC DE LUME , CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351348_a_352677]
-
mie îmi place să merg cu ei și să vestesc în felul acesta: "O, ce veste minunată, în Betleem ni s-arată! Că a născut Prunc, Prunc din Duhul Sfânt, Fecioara curată. Că la Betleem, Maria săvârșind călătoria, în sărac locaș, lâng-acel oraș, a născut pe Mesia. Pre Fiul cel din vecie, ce l-a trimis Tatăl mie, să se nască și să crească, să se mântuiască." Am învățat mai multe colinde în celelalte ierni, dar toate spun același lucru. Toate
VACANŢA DE CRĂCIUN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351385_a_352714]
-
dit de arhimandritul Irinarh Rosetti, dimpreună cu ucenicul său Nectarie Banu. Dorința ar �himandritului și strădania s-a transmis urmașilor ca un adevărat testament. Astfel, prin sec. 19, Biserica Ortodoxă Ro �mâ �nă a pus problema înființării aici a unor locașuri de închinare pentru credincioșii români. Promotorul mișcării a fost renumitul om de cultură Teo �dor Burada, care, după adu na � � �rea banilor strânși prin co �lectă publică (1906), a închi �riat o casă în Ierusalim pentru paraclisul românesc (1908), iar
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
Burada, care, după adu na � � �rea banilor strânși prin co �lectă publică (1906), a închi �riat o casă în Ierusalim pentru paraclisul românesc (1908), iar la 21 martie 1912 s-a însemnat locul pentru a se pune temelia Sfân �tului Locaș, dar lucrările au fost oprite. În anul 1914, un nou comitet de organizare, în frunte cu Regina Elisabeta, și având ca mem �bri pe arhitectul N. Ghica-Bu �dești, pe starețul Mănăstirii Sinaia, arhimandritul Dionisie, și dimpreună cu Teodor Bu �ra
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
Mormânt și apoi a condus schitul românesc până în anul 1952. Îmbolnăvindu-se, a fost silit să părăsească această oază pe care o iubea imens, unde virtuți �le sale au înflorit în întreeaga lor splendoare și unde dorea să-și aibă locașul de odihnă veș �nică. Cuviosul Ioan a petrecut ultimii opt ani de viață pământească (1952-1960) în cea mai severă pustnicie, lângă Mănăs �ti �rea Sfântul Gheorghe Ho �ze �vitul. Aici vorbea cu Dum �nezeu, compunând imne și poezii religioase, și
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
Ta mai presus de ceruri” (Ps. 8, 1). Dumnezeu este unicul și supremul frumos, iar măreția creației este reflectarea Frumuseții divine [13] . După această Frumusețe tânjește sufletul credinciosului: „Una am cerut de la Domnul, ca să văd frumusețea Lui și să cercetez locașul Lui” (Ps. 26, 8). Frumusețea lui Dumnezeu strălucește, este lumina și slava Lui: „strălucirea frumuseții Domnului este din Sion” (Ps. 49, 2). Frumusețea Domnului este nedespărțită de măreția și puterea Sa: „Domnul a împărățit, întru podoabă S-a îmbrăcat, îmbrăcatu
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
încins” (Ps. 92, 1). Frumusețea este slava Domnului care iradiază din El și se instalează în locurile cele sfinte în care Se odihnește El: În Sion, În Biserică, în omul credincios: „Laudă și frumusețe înaintea Lui, sfințenie și măreție în locașul cel sfânt al Lui” (Ps. 95, 6). Frumusețea și bunătatea Lui sunt nedespărțite și se revarsă ca binecuvântare peste toată zidirea, peste Biserică și membrii Ei - credincioși, deopotrivă, dăruindu-le viața dumnezeiască: „Iată acum ce este bun și ce este
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
și i-a dat cea mai frumoasă figură” [74] . Sfântul Atanasie cel Mare elogiază frumosul uman ca „operă de artă a lui Dumnezeu în oameni” [75] . Valoarea spirituală a frumuseții întregește trupul omenesc care a fost ales de către Dumnezeu drept locaș potrivit pentru a-L purta pe Fiul Său. Întruparea Domnului nu doar că restaurează chipul lui Dumnezeu din om la demnitatea sa cea paradisiacă, dar îl ridică până la desăvârșire, la deplina asemănare și comuniune cu El. Chipul lui Dumnezeu din
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
de excepție, pe care parohia, prin vrednicii ei slujitori (preoți și credincioși deopotrivă), le-a inițiat, organizat, promovat și patronat. Pentru toate aceste considerente (și multe altele), credem cu toată tăria și convingerea că Parohia Timișoara Iosefin și minunatul său locaș de închinare, cu hramul Nașterea Maicii Domnului, meritau cu prisosință să aibă o asemenea monografie, adresându-i, în acest sens, sincere felicitări Părintelui Dr. Ionel Popescu, care a materializat această idee și care își adaugă astfel, încă un volum la
PREOT DR. IONEL POPESCU, IOSEFINUL ORTODOX – CONTRIBUŢII MONOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350755_a_352084]
-
lungul timpului și a deceniilor, sunt o strălucită pildă a efortului și sacrificiului întru binele comun, a articulării vieții comunitar - urbane timișorene, fiind, în acest fel, îndreptățită și justificată mândria credincioșilor și a enoriașilor ce se reculeg în acest sfânt locaș de cult, a tuturor acelora care prețuiesc investițiile sufletești, intelectuale, spirituale și materiale, motiv pentru care Parohia Ortodoxă Română Timișoara - Iosefin și Biserica cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” confirmă și demonstrează cum anume în durata medie și lungă a istoriei
PREOT DR. IONEL POPESCU, IOSEFINUL ORTODOX – CONTRIBUŢII MONOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350755_a_352084]
-
cuvintele Harului” (Luca 4, 22) pot germina și rodi cu adevărat în experiențele tainice ale Împărăției: „Dacă mă iubește cineva, el va păzi cuvântul Meu, și Tatăl Meu îl va iubi și Noi vom veni la el și ne vom locaș în el”, ne încredințează Răscumpărătorul nostru (Ioan 14, 23; Apocalipsa 3, 20). Ca atare, nu întâmplător insistăm asupra realității că ele, cuvintele se compromit, se îmbolnăvesc, dacă sunt folosite în mod necorespunzător și absolut incorect, pentru că în primul rând strică
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
cartea Psalmilor. Și în sprijinul celor afirmate mai sus, aducem în discuție două exemple, dintre foarte multe posibile: „Cuvintele gurii mele și cugetul inimii mele vor fi pururea bineplăcute înaintea Ta, Doamne” (Psalmul 18, 15); „Doamne, cine va locui în locașul Tău și cine va sălășlui în numele cel sfânt al Tău? Cel ce umblă fără prihană și face dreptate, cel care are adevărul în inima sa, cel ce n-a viclenit cu limba lui, nici n-a făcut rău împotriva aproapelui
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
cu o vechime de câteva secole avea să se umple de credincioși pentru a asculta slujba acelei seri. Am ramas că orișice credincios să ascult slujba din acea seară. Pentru că în zilele care au urmat să mă informez despre acel locaș de cult care m-a cucerit prin acel cântec de toaca. http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/mitropolia-olteniei/manastirea-ostrov-calimanesti-68213.html Schitul Ostrov datează din secolul XVI, de pe vremea lui Neagoe Basarab. Acesta a fost inițial schit de călugărițe, primul din România
CÂNTECUL DE TOACĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346556_a_347885]
-
o biserică în semn de mulțumire. Dintre puhoaie a ieșit un deal mare, iar valul s-a desfăcut în două, așa a aparut insula Ostrov. Omul a ridicat apoi o bisericuța din grinzi, pe care a fost zidit un nou locaș de către Nicolae Basarab. Mănăstirea mai este protejată și de o icoană făcătoare de minuni. Credincioșii din toate colțurile lumii vin pentru a se ruga la această icoana. Se spune că tot icoana ar fii cea care a salvat mănăstirea de la
CÂNTECUL DE TOACĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346556_a_347885]
-
să se roage, l-au hotărât să amâne întâlnirea cu preotul. Când a plecat spre mașină, picioarele se mișcau cu mult mai vioi decât atunci când intrase în curtea bisericii. În plină stradă, Fănel s-a oprit și a contemplat impunătorul locaș de cult în toată măreția sa. Se vedeau turlele care-l impresionaseră cândva... Frumos a vorbit omul ăsta! Fără să mă cunoască. De parcă ne știam de mulți, foarte mulți ani și suntem prieteni... Pare atât de modest în liniștea aia
ISPITA (18) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346487_a_347816]
-
muscoi, doar-doar îmi vine musca ... ăăă ... muza la picioare. Asta s-a și întâmplat. A venit la picioare. Dar eu scriu cu mâna, așa că ... Neinspirat fiind, mi-am luat picioarele cu muză cu tot și le-am îndreptat spre un locaș unde colcăie milioane de surse de inspirație și mocnește ideea genială: o bibliotecă. La bibliotecă, înghesuială mare. Lumeee ... câtă vrei în paginele cărților. Doar eu eram real. Eu și țăcănitul unui ceas de mână finuță a bibliotecarei, întrerupt ... Citește mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/346598_a_347927]