KorAP: Find »[drukola/base=locotenent-colonel & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 ...70 >

1,747 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

la D.P.S. (17 aprilie 1947) până la înființarea Direcției Generale a Securității Poporului (1 septembrie 1948), când a devenit subdirector general, deci adjunctul lui „Pantiușa”. Printre cei care au ales să-i sprijine pe comuniști s-au numărat generalul Constantin Popescu, locotenent-colonel Traian Borcescu (șef al Secției Contrainformații din S.S.I. între 1941-1944), Nicolae D. Stănescu (șeful Grupei Politice din Secția Contrainformații a S.S.I.), Grigore Petrovici (care a lucrat în D.P.S., apoi în S.S.I. și a ajuns șef al Corpului Detectivilor în 1944-1945

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
din țară și asta cât mai curând”. La începutul anului 1947, Buletinul informativ nr. 49/30 ianuarie 1947 avea ca prim capitol atitudinea armatei față de regimul democrat. Colonelul Nichita Pușcașu, comandantul Regimentului 7 Pionieri, era „un adevărat ostaș democrat”, în timp ce locotenent-colonelul medic Damian, de la Spitalul Militar Timișoara, avea o atitudine ostilă regimului (se exprimase că guvernul român exportă grâne în Palestina, iar în Moldova se moare de foame), plutonierul-major jandarm Gh. Nistor „răspândește zvonuri contra regimului”, iar la Batalionul 23 Vânători

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
structuri și licențierii unor funcționari, S.S.I. a avut pe ștat, la 14 martie 1945, un număr de 511 funcționari, la care se adăugau militarii detașați și funcționarii diurniști, precum și noua organizare: - Cabinet; - Secretariat, cu următoarele birouri: 1. Biroul 1 militar (locotenent-colonel Constantin Mighiu). 2. Biroul 2 Civil (șef grupă A. Teodorescu). 3. Biroul 3 Registratura Generală (dactilograf special cl. I-a I. G. Nuțescu). 4. Biroul 4 Legături cu armatele aliate (căpitan Victor Rusu). 5. Cabinetul medical (mr. dr. P. Manolache

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Generală (dactilograf special cl. I-a I. G. Nuțescu). 4. Biroul 4 Legături cu armatele aliate (căpitan Victor Rusu). 5. Cabinetul medical (mr. dr. P. Manolache). 6. Compania IV-a S. I. (căpitan Virgil Grigoriu). - Secția I-a Informații Externe (locotenent-colonel C. M. Rădulescu), cu următoarea organizare: A. Centrala: - Secretariat; - Biroul 1 Studii Vest (căpitan Florea Iaciu); - Biroul 2 Căutare Vest (referent tehnic I. Bălteanu); - Biroul 1 Studii Sud (maior A. Carp); - Biroul 2 Căutare (maior Șt. Slăvescu). B. Organe exterioare: - Biroul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
2 Căutare Vest (referent tehnic I. Bălteanu); - Biroul 1 Studii Sud (maior A. Carp); - Biroul 2 Căutare (maior Șt. Slăvescu). B. Organe exterioare: - Biroul 1 Căutare Vest, cu următoarele centre informative: 1. Centrul Informativ nr. 1, pe lângă Armata I-a (locotenent-colonel Al. Rusu): a) Subcentrul Informativ nr. 1 (locotenent (r) Simion Ghișa); b) Subcentrul Informativ nr. 2 (agent diurnist O. Frumușanu). 2. Centrul Informativ nr. 2, pe lângă Armata IV-a (maior (r) N. Stelea): a) Subcentrul Informativ nr. 3 (căpitan Ion

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
următoarele structuri subordonate: 1. Centrul Informativ Turnu-Severin. 2. Centrul Informativ Giurgiu (șef grupă A. Rezleanu). 3. Centrul Informativ Dobrogea (colonel Mantu). Rezidenți în străinătate: căpitan Decebal Celea (Ankara), maior Andrei Carra (Bulgaria), dactilograf special cl. II-a N. Călărașu (Sofia), locotenent-colonel Cezar Marinescu (rezident Berna), șef grupă Gh. Tristianu și șef grupă P. Vernescu (Elveția). - Secția II-a Contrainformații (locotenent-colonel Anton Popovici): 1. Secretariatul (șef grupă Em. Ghițescu): a) Subbiroul 1 Rezidenți (șef grupă D. Zorileanu); b) Subbiroul 2 Arhivă și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
colonel Mantu). Rezidenți în străinătate: căpitan Decebal Celea (Ankara), maior Andrei Carra (Bulgaria), dactilograf special cl. II-a N. Călărașu (Sofia), locotenent-colonel Cezar Marinescu (rezident Berna), șef grupă Gh. Tristianu și șef grupă P. Vernescu (Elveția). - Secția II-a Contrainformații (locotenent-colonel Anton Popovici): 1. Secretariatul (șef grupă Em. Ghițescu): a) Subbiroul 1 Rezidenți (șef grupă D. Zorileanu); b) Subbiroul 2 Arhivă și Fișe (șef grupă I. Focșăneanu); c) Subbiroul 3 Dactilografi (dactilograf special cl. I-a I. Nestorescu). 2. Biroul 1

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Ucrainean. Au fost elaborate „Instrucțiuni speciale pentru funcționarea Centrului Mixt” și au fost recrutate primele elemente, care, obligatoriu, trebuiau să fie cunoscători de limba germană sau maghiară. Cursurile pentru elevi au fost comune, însă logistica exclusiv sovietică, din partea română participând locotenent-colonel Eftimie Căpușe (Secția a II-a) și locotenent-colonel Constantin Ruse (S.I.M.R.). De la 14 noiembrie 1944 au fost școlarizate la Arad șapte echipe a unu - trei oameni, însă doar până la finalul aceleiași luni. Într-o reuniune la nivelul factorilor de decizie

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Centrului Mixt” și au fost recrutate primele elemente, care, obligatoriu, trebuiau să fie cunoscători de limba germană sau maghiară. Cursurile pentru elevi au fost comune, însă logistica exclusiv sovietică, din partea română participând locotenent-colonel Eftimie Căpușe (Secția a II-a) și locotenent-colonel Constantin Ruse (S.I.M.R.). De la 14 noiembrie 1944 au fost școlarizate la Arad șapte echipe a unu - trei oameni, însă doar până la finalul aceleiași luni. Într-o reuniune la nivelul factorilor de decizie, partea sovietică a propus și a susținut închiderea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Corola-website/Law/108540_a_109869

secțiunile de frontieră A, B, C și D la frontiera de stat româno-iugoslava. 3. La sesiunea finală, care a avut loc în perioada 21-24 ianuarie 1992, s-a întocmit procesul-verbal final privind lucrările executate. La sesiune au participat: Din partea română: - Locotenent-colonel Sterie Alexandrescu - președintele delegației; - Diplomat Marin Ciucu - membru; - Locotenent-colonel ing. Gheorghe Bercaru - membru; - General-maior Eugeniu Caplescu - expert; - Locotenent-colonel Victor Iordache - expert; - Locotenent-colonel ing. Constantin Marangoci - expert; - Maior justiție Gabi Esanu - expert; - Căpitan Iancu Lesu - expert; - Maior Miloslav Milutinovici - translator. Din partea

HOTĂRÎRE Nr. 170 din 6 aprilie 1992 privind aprobarea Procesului-verbal final al Comisiei mixte pentru reconstituirea şi marcarea frontierei de stat româno-iugoslave, semnat la Drobeta-Turnu Severin la 24 ianuarie 1992. In: EUR-Lex (1992) [Corola-website/Law/108540_a_109869]
frontiera de stat româno-iugoslava. 3. La sesiunea finală, care a avut loc în perioada 21-24 ianuarie 1992, s-a întocmit procesul-verbal final privind lucrările executate. La sesiune au participat: Din partea română: - Locotenent-colonel Sterie Alexandrescu - președintele delegației; - Diplomat Marin Ciucu - membru; - Locotenent-colonel ing. Gheorghe Bercaru - membru; - General-maior Eugeniu Caplescu - expert; - Locotenent-colonel Victor Iordache - expert; - Locotenent-colonel ing. Constantin Marangoci - expert; - Maior justiție Gabi Esanu - expert; - Căpitan Iancu Lesu - expert; - Maior Miloslav Milutinovici - translator. Din partea iugoslavă: - Colonel Miodrag Kostic - președintele delegației; - Diplomat Milan Iovanovic

HOTĂRÎRE Nr. 170 din 6 aprilie 1992 privind aprobarea Procesului-verbal final al Comisiei mixte pentru reconstituirea şi marcarea frontierei de stat româno-iugoslave, semnat la Drobeta-Turnu Severin la 24 ianuarie 1992. In: EUR-Lex (1992) [Corola-website/Law/108540_a_109869]
a avut loc în perioada 21-24 ianuarie 1992, s-a întocmit procesul-verbal final privind lucrările executate. La sesiune au participat: Din partea română: - Locotenent-colonel Sterie Alexandrescu - președintele delegației; - Diplomat Marin Ciucu - membru; - Locotenent-colonel ing. Gheorghe Bercaru - membru; - General-maior Eugeniu Caplescu - expert; - Locotenent-colonel Victor Iordache - expert; - Locotenent-colonel ing. Constantin Marangoci - expert; - Maior justiție Gabi Esanu - expert; - Căpitan Iancu Lesu - expert; - Maior Miloslav Milutinovici - translator. Din partea iugoslavă: - Colonel Miodrag Kostic - președintele delegației; - Diplomat Milan Iovanovic - membru; - Diplomat Alecsandar Stefanovic - membru; - Ing. diplomat Vidosav Kaludjerovic

HOTĂRÎRE Nr. 170 din 6 aprilie 1992 privind aprobarea Procesului-verbal final al Comisiei mixte pentru reconstituirea şi marcarea frontierei de stat româno-iugoslave, semnat la Drobeta-Turnu Severin la 24 ianuarie 1992. In: EUR-Lex (1992) [Corola-website/Law/108540_a_109869]
perioada 21-24 ianuarie 1992, s-a întocmit procesul-verbal final privind lucrările executate. La sesiune au participat: Din partea română: - Locotenent-colonel Sterie Alexandrescu - președintele delegației; - Diplomat Marin Ciucu - membru; - Locotenent-colonel ing. Gheorghe Bercaru - membru; - General-maior Eugeniu Caplescu - expert; - Locotenent-colonel Victor Iordache - expert; - Locotenent-colonel ing. Constantin Marangoci - expert; - Maior justiție Gabi Esanu - expert; - Căpitan Iancu Lesu - expert; - Maior Miloslav Milutinovici - translator. Din partea iugoslavă: - Colonel Miodrag Kostic - președintele delegației; - Diplomat Milan Iovanovic - membru; - Diplomat Alecsandar Stefanovic - membru; - Ing. diplomat Vidosav Kaludjerovic - expert; - Ing. diplomat Milorad

HOTĂRÎRE Nr. 170 din 6 aprilie 1992 privind aprobarea Procesului-verbal final al Comisiei mixte pentru reconstituirea şi marcarea frontierei de stat româno-iugoslave, semnat la Drobeta-Turnu Severin la 24 ianuarie 1992. In: EUR-Lex (1992) [Corola-website/Law/108540_a_109869]
proces-verbal final este întocmit în două exemplare originale, fiecare în limba română și în limba sîrbo-croată. Cîte un exemplar din procesul-verbal final a fost schimbat reciproc. Semnat la 24 ianuarie 1992 la Drobeta-Turnu Severin. Președintele delegației române din comisia mixtă, Locotenent-colonel Sterie Alexandrescu Președintele delegației iugoslave din comisia mixtă, Colonel Miodrag Kostic ------------------

HOTĂRÎRE Nr. 170 din 6 aprilie 1992 privind aprobarea Procesului-verbal final al Comisiei mixte pentru reconstituirea şi marcarea frontierei de stat româno-iugoslave, semnat la Drobeta-Turnu Severin la 24 ianuarie 1992. In: EUR-Lex (1992) [Corola-website/Law/108540_a_109869]
Corola-website/Law/122671_a_124000

numirea delegațiilor părții române în comisiile mixte privind regimul frontierei de stat dintre România și Republică Federativa Iugoslavia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 1 iunie 1994, se modifică și va avea următorul cuprins: "2-3. Locotenent-colonel Esanu Gabi și maior Luncasu Cristian din Ministerul de Interne, în calitatea de membri ai delegației părții române în Comisia mixtă româno-iugoslava pentru rezolvarea unor probleme ale regimului frontierei de stat româno-iugoslave." PRIM-MINISTRU RADU VASILE Contrasemnează: --------------- Ministru de interne

HOTĂRÂRE nr. 956 din 23 decembrie 1998 privind modificarea punctului 2-3 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 217/1994 pentru numirea delegatiilor părţii române în comisiile mixte privind regimul frontierei de stat dintre România şi Republica Federativă Iugoslavia. In: EUR-Lex (1998) [Corola-website/Law/122671_a_124000]
Corola-website/Law/120871_a_122200

Articolul 1 Domnul locotenent-colonel magistrat Ivan Florean se eliberează, la cerere, din funcția de judecător la Curtea Suprema de Justiție. Articolul 2 Domnul locotenent-colonel magistrat Ivan Florean se numește în funcția de judecător la Tribunalul Militar Timișoara. Articolul 3 Începând cu data de 20

DECRET nr. 191 din 1 iunie 1998 privind numiri şi eliberari din funcţie a unor judecători. In: EUR-Lex (1998) [Corola-website/Law/120871_a_122200]
Articolul 1 Domnul locotenent-colonel magistrat Ivan Florean se eliberează, la cerere, din funcția de judecător la Curtea Suprema de Justiție. Articolul 2 Domnul locotenent-colonel magistrat Ivan Florean se numește în funcția de judecător la Tribunalul Militar Timișoara. Articolul 3 Începând cu data de 20 iunie 1998 domnul locotenent-colonelul magistrat Toader Gheorghe se numește în funcția de judecător la Curtea Militară de Apel București. PREȘEDINTELE

DECRET nr. 191 din 1 iunie 1998 privind numiri şi eliberari din funcţie a unor judecători. In: EUR-Lex (1998) [Corola-website/Law/120871_a_122200]
Corola-website/Law/118556_a_119885

general de divizie Dan Gheorghe din Ministerul de Interne se numește în calitatea de președinte al delegației părții române în Comisia mixtă permanenta româno-iugoslava pentru micul trafic de călători în zona de frontieră. Articolul 2 Domnii: colonel Neagu Aurel și locotenent-colonel Turbatu Ioan din Ministerul de Interne, precum și domnul Badescu Gheorghe din Ministerul Finanțelor se numesc în calitatea de membri ai delegației române în Comisia mixtă permanenta româno-iugoslava pentru micul trafic de călători în zona de frontieră. Articolul 3 Hotărârea Guvernului

HOTĂRÂRE nr. 342 din 8 iulie 1997 privind modificarea componentei Comisiei mixte permanente româno-iugoslave pentru micul trafic de călători în zona de frontieră. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118556_a_119885]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876

fost pe placul rușilor. Elțin ne determina uneori să ne facem cruce gândindu-ne unde ne-ar putea duce isprăvile lui. Iar acum avem de a face cu chintesența lor" Putin. Actualul prim ministru n-ar fi altceva decât un locotenent-colonel tipic al KGB-ului, o sosie a lui Akaki Akakievici, eroul umil din "Mantaua" lui Gogol. Se comportă exact ca un membru al poliției secrete din vremea lui Lenin. Nu este un tiran și un despot înnăscut. Pur și simplu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
Corola-website/Law/125493_a_126822

al delegației părții române în Comisia mixtă româno-iugoslava pentru rezolvarea unor probleme ale regimului frontierei de stat româno-iugoslave, prevăzută la pct. 2-3 din anexă nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 217/1994 , modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 956/1998 . Domnul locotenent-colonel Hancu Dănuț se numește în calitatea de membru al delegației părții române în Comisia mixtă româno-iugoslava pentru rezolvarea unor probleme ale regimului frontierei de stat româno-iugoslave. Articolul 5 Inspectorul General al Poliției de Frontieră din Ministerul de Interne va asigura

HOTĂRÂRE nr. 808 din 30 septembrie 1999 pentru modificarea şi completarea componentei delegatiilor părţii române în comisiile mixte privind asigurarea micului trafic de călători în zona de frontieră şi a regimului frontierei de stat între România şi Republica Federala Iugoslavia. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/125493_a_126822]
Corola-website/Law/126499_a_127828

Articolul UNIC Se eliberează din funcție, prin pensionare, următorii magistrați: - Cosma-Neculai Vasile - procuror la Parchetul Militar Bacău de pe lângă Tribunalul Militar Iași - Petrescu Gheorghe - procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul �� Mehedinți - Moise Aurora - procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău - locotenent-colonel(r) - procuror la Parchetul magistrat Nuta Ovidiu Militar Craiova de pe lângă Tribunalul Militar Timișoara. PRRESEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU -----------

DECRET nr. 447 din 28 decembrie 1999 privind eliberarea din funcţie a unor magistraţi. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/126499_a_127828]
Corola-website/Law/126516_a_127845

sale. El a adăugat că scrisorile sale către și de la Comisie erau în mod sistematic desfăcute și că scrisorile sale erau trimise Comisiei prin intermediul Direcției penitenciarelor. El a afirmat că scrisese în plic închis, temându-se să nu fie denunțat locotenent-colonelului V.C., care îl amenințase, exprimandu-se astfel: "Am să-ți dau eu ție Consiliul Europei!" 23. La 14 august 1997 Comisia a primit o nouă scrisoare redactată în penitenciar la 8 iulie 1997 pe hârtie regulamentara, purtând o ștampilă și

HOTĂRÂRE*1) din 23 septembrie 1998 CAZUL PETRA IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex (1998) [Corola-website/Law/126516_a_127845]
Corola-website/Law/126609_a_127938

nr. 153/1998 , excepție ridicată de Dumitru Draghin, Ghiță Grigorie și Ionel Zorilă în Dosarul nr. 2.954/1998 al Curții Supreme de Justiție - Secția penală. La apelul nominal se prezintă Dumitru Draghin, asistat de avocat Gheorghe Dediu, consilier juridic locotenent-colonel Bujorel Florea, pentru Ministerul Apărării Naționale și pentru Spitalul Militar Central, precum și Ghiță Grigorie, Ionel Zorilă, Petru Cobzac, Eugen Oprea, Marin Stroe, Gheorghe Popovici, Constantin Copacianu, Gheorghe Popa, Constantin Stanciu, Maria Stan, Ioana Ispas, Ștefan Ungureanu, Ionel Dumitru, Cristian Huza

DECIZIE nr. 175 din 4 noiembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 pct. 1 lit. d), art. 361 alin. 1 lit. d) şi ale art. 385^1 alin. 1 lit. c) şi d) din Codul de procedură penală, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 45/1993 şi prin Legea nr. 141/1996 , ale art. II din Legea nr. 153/1998 pentru modificarea şi completarea Legii Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993 şi ale art. 25 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 56/1993 , modificată şi completată prin Legea nr. 153/1998. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/126609_a_127938]
excepției de neconstituționalitate. Ghiță Grigorie solicită, de asemenea, admiterea excepției, fiind de acord cu argumentele expuse de avocatul Gheorghe Dediu. Ionel Zorilă arată că nu mai are nimic de adăugat și, pentru argumentele deja prezentate, solicită admiterea excepției. Consilier juridic locotenent-colonel Bujorel Florea, reprezentantul Ministerului Apărării Naționale și al Spitalului Militar Central, solicită admiterea excepției, apreciind că textele legale criticate sunt neconstituționale, deoarece contravin prevederilor art. 16 referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților și celor ale art. 21

DECIZIE nr. 175 din 4 noiembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 pct. 1 lit. d), art. 361 alin. 1 lit. d) şi ale art. 385^1 alin. 1 lit. c) şi d) din Codul de procedură penală, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 45/1993 şi prin Legea nr. 141/1996 , ale art. II din Legea nr. 153/1998 pentru modificarea şi completarea Legii Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993 şi ale art. 25 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 56/1993 , modificată şi completată prin Legea nr. 153/1998. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/126609_a_127938]
Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727

1848 devenea feldmareșal. În A.F. Frangulis (coordonator), Dictionnaire Diplomatique, ed. cit., pp. 874-875. 3 Ducele de Wellington. Arthur Wellesley, întâiul duce de Wellington (1769-1852). Militar, diplomat, om politic și de stat britanic. Prima carieră îmbrățișată a fost cea militară. Locotenent-colonel al Regimentului 33 Highlanders (1793), a devenit aghiotant al Lordului Locotenent al Irlandei, participând în această calitate la campania din Olanda (1794-1795). A luptat apoi, vreme de un deceniu, în India (1795-1805). În 1805, a revenit în Anglia și a

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]