872 matches
-
MÂINE, revistă apărută la Călărași, sporadic, între 14 mai și 14 iulie 1933. Redactori: V. Oprescu, George Lotru, Numa Carpen. Publicația își propune să promoveze viața culturală locală, afirmând, în articolul inaugural Pas nou, că „orice licărire timidă de talent își va găsi adăpost în coloanele noastre”. Se publică versuri de Octav Sargețiu, N. Carpen ș.a., poeme în
MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287959_a_289288]
-
își propune să promoveze viața culturală locală, afirmând, în articolul inaugural Pas nou, că „orice licărire timidă de talent își va găsi adăpost în coloanele noastre”. Se publică versuri de Octav Sargețiu, N. Carpen ș.a., poeme în proză de George Lotru, proză de V. Oprescu. M. mai cuprinde cronici literare la romanul Oraș patriarhal de Cezar Petrescu și la volumul de versuri Punct vernal de Simion Stolnicu, un eseu despre scriitorul Thomas Carlyle (Marele tăcut) și necrologul Jean Bart. Una dintre
MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287959_a_289288]
-
și educația estetică a maselor, București, 1968; Suntem argonauții acestor timpuri, Timișoara, 1969; Oglinzile soarelui, pref. Victor Eftimiu, București, 1970; Norvegia, București, 1971; Avram Iancu, Arad, 1972; Columnele patriei, pref. Victor Eftimiu, București, 1973; Scrisori din Scandinavia, București, 1975; Balada Lotrului, Râmnicu Vâlcea, 1975; Itinerar de glorii (1877), București, 1977; Porțile nordului, Craiova, 1977; Bărbați ai acestui pământ, București, 1979; Evocări la răsăritul soarelui, București, 1979; Proclamația, Brașov, 1979; Călătorie în țara fiordurilor, București, 1980; Gorunul lui Horea, București, 1984; Soarele
MEIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288080_a_289409]
-
din Evul Mediu românesc formează substanța unui epic bine servit de coloritul unui limbaj cu savori de vechime. Sunt „zile învolburate”, în care își duc veacul țărani obijduiți și boieri hapsâni, „străjeri” mereu la pândă și băjenari, iscoade, neguțători, meșteșugari, lotri, vătafi, zapcii, o întreagă figurație romanescă fără cine știe ce consistență. Portretistica acestor romane, cu vagi excepții (Trică Ursu, Mitruț al Joldii, Ioan Vodă, Vlad Țepeș, Doja), nu e dominată de scrupulul individualizării, vizând în linii contrastante, de un violent maniheism, categoria
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
nu numai în țară, cu armele (domnia lui Alexandru Coconul, Voievod „prea tânăr” al țării Românești, tutelat de boierii „foarte credincioși” care „căutau toate trebile domniei și ale țării, și toate judecățile era asupra lor”, a fost tulburată de „niște lotri dă peste Olt cu un domn ce-i zicea Paisie. Iar boiarii, prinzând de véste, trimiseră de i-au prins și i-au omorât cu domn cu tot” - Letopisețul Cantacuzinesc), ci și în capitala Imperiului Otoman, căci turcii aveau obiceiul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
însă, către un loc de exil consacrat - insula Rhodos. Cel care intenționa să nu-i îngăduie lui Radu de la Afumați să ocupe pentru a treia oară tronul țării Românești (ginerele lui Neagoe Basarab avea sprijinul regelui Ioan Zápolya) era un „lotru”, un anume Dragoslav Purcarul, care a vrut să profite de unul dintre războaiele purtate de viteazul Domn cu turcii („când s-a bătut răposatul Radul voievod cu păgânii turci, cu Mehmet beg”). (Să observăm că acei care acordau ajutor unui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de unul dintre războaiele purtate de viteazul Domn cu turcii („când s-a bătut răposatul Radul voievod cu păgânii turci, cu Mehmet beg”). (Să observăm că acei care acordau ajutor unui pretendent erau, de regulă, „răufăcători” - tulburători ai Ordinei -, „adunătură”, „lotri”: „Iar Ion-vodă [cel Cumplit - n.m.] și cu moldovenii au trimis în țara Românească pre Vintilă Vornecul, care au fost pribeag la moldovéni, cu mulți lotri, ca să fie domnu” [Cronica Bălenilor]. Marele spătar Iurie s-a făcut și el vinovat de „hiclenie
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
observăm că acei care acordau ajutor unui pretendent erau, de regulă, „răufăcători” - tulburători ai Ordinei -, „adunătură”, „lotri”: „Iar Ion-vodă [cel Cumplit - n.m.] și cu moldovenii au trimis în țara Românească pre Vintilă Vornecul, care au fost pribeag la moldovéni, cu mulți lotri, ca să fie domnu” [Cronica Bălenilor]. Marele spătar Iurie s-a făcut și el vinovat de „hiclenie”, căci „a ridicat pe un lotru”, cândva în prima jumătate a anului 1551, cu gândul să-l doboare de pe tronul Moldovei pe Ștefan Rareș
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și cu moldovenii au trimis în țara Românească pre Vintilă Vornecul, care au fost pribeag la moldovéni, cu mulți lotri, ca să fie domnu” [Cronica Bălenilor]. Marele spătar Iurie s-a făcut și el vinovat de „hiclenie”, căci „a ridicat pe un lotru”, cândva în prima jumătate a anului 1551, cu gândul să-l doboare de pe tronul Moldovei pe Ștefan Rareș. Pedepsirea lor era necesară: „Iar Alixandru-vodă [Alexandru al II-lea Mircea - n.m.] au trimis înainte pre Dragomir vornec și Mitrea comis, Bratul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
doboare de pe tronul Moldovei pe Ștefan Rareș. Pedepsirea lor era necesară: „Iar Alixandru-vodă [Alexandru al II-lea Mircea - n.m.] au trimis înainte pre Dragomir vornec și Mitrea comis, Bratul păharnic și Ion părcălab, cu oaste la București la Vintilă-vodă și lotrii aceia, fiind Vintilă-vodă în scaun 4 zile” [Cronica Bălenilor]‚ mai sus evocatul Iurie spătarul [l-a chemat și Orăș] a fost, se pare, ucis; și-a pierdut, în orice caz, toate bunurile 43) Radu de la Afumați l-a învins pe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
, Felix (6.VI.1949, Mihăești, j. Vâlcea), poet. Urmează școala elementară în comuna natală, Liceul „Nicolae Bălcescu” din Râmnicu Vâlcea și Școala Postliceală de Biblioteconomie din București, absolvită în 1971. Lucrează pe mai multe șantiere de construcții, la hidrocentralele Lotru, Oltețul, Voineasa, apoi se angajează ca mașinist la Casa de Cultură și ca bibliotecar la Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea. Debutează în 1969, la „Luceafărul”, iar editorial în 1978, cu placheta Cineva mai tânăr, care obține Premiul Editurii
SIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289674_a_291003]
-
proza e reprezentată de Coca Farago („Mi-e drag orașul în care m-am născut”: Craiova, o evocare a orașului natal prin personalități, străzi, parcuri, lăcașe de cultură), Lucrezzia Karrnabat (Capri: insulă de aur), Mihail Șerban (Vis). Sub pseudonimul George Lotru, George Lesnea traduce din Serghei Esenin și din poetul polonez Titus Czyzenski. În primul număr Ionel Teodoreanu creionează un portret sentimental al lui Mihail Sadoveanu, în care este rememorată cunoștința cu marele prozator, dar și cu G. Ibrăileanu și cu
VERITAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290494_a_291823]
-
steril și raportul acestuia față de excavația utilă, rezerva de material, categoria acestuia, etc. 1.1.2. Volume de lucrări În țara noastră au fost executate baraje de anrocamente ce au inclus volume deosebite: 1.1.2.1. Barajul de pe râul Lotru Destinația barajului a fost aceea de creea principala acumulare a sistemului de amenajare hidroenergetic din bazinul râului Lotru. Barajul Vidra Lotru este un baraj de anrocamente, având nucleul central de argilă. Are inalțimea de 121 m, lungimea coronamentului de 380
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_972]
-
lucrări În țara noastră au fost executate baraje de anrocamente ce au inclus volume deosebite: 1.1.2.1. Barajul de pe râul Lotru Destinația barajului a fost aceea de creea principala acumulare a sistemului de amenajare hidroenergetic din bazinul râului Lotru. Barajul Vidra Lotru este un baraj de anrocamente, având nucleul central de argilă. Are inalțimea de 121 m, lungimea coronamentului de 380 m și lățimea de 10 m iar la bază, lățimea barajului este de 450 m. Volumul total de
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_972]
-
noastră au fost executate baraje de anrocamente ce au inclus volume deosebite: 1.1.2.1. Barajul de pe râul Lotru Destinația barajului a fost aceea de creea principala acumulare a sistemului de amenajare hidroenergetic din bazinul râului Lotru. Barajul Vidra Lotru este un baraj de anrocamente, având nucleul central de argilă. Are inalțimea de 121 m, lungimea coronamentului de 380 m și lățimea de 10 m iar la bază, lățimea barajului este de 450 m. Volumul total de umpluturi a barajului
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_972]
-
de irigații, hidroenergie și navigație al Mostiștei. Printre lucrările hidrotehnice, care modifică regimul hidrologic al cursurilor de apă în mod substanțial și creează noi individualități hidrografice în peisajul României, sunt marile acumulări de apă montane (Bicaz pe Bistrița, Vidra pe Lotru, Vidraru pe Argeș) etc. sau dunărene (Porțile de Fier I și II), realizate tot după cel de al doilea război mondial. Trebuie să amintim că în cadrul activității Comisiei Europene a Dunării, în secolul trecut s-a produs tăierea "Marele M
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Beretău, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb); IV. Mureș (Arieș, Tîrnava Mare, Sebeș, Strei, Cerna, Aranca); V1. Bega (Bega Veche); V2. Timiș (Bîrzava, Moravița); V3. Caraș; VI1. Nera; VI2. Cerna; VII. Jiu (Tismana, Motru; Gilort, Amaradia); VIII. Olt (Homorod, Cibin, Lotru, Olteț, Râu Negru, Bîrsa); IX. Vedea (Teleorman); X. Argeș (Neajlov, Râul Doamnei, Dîmbovița); XI. Ialomița (Prahova); XII. Siret (Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Putna, R. Sărat, Buzău, Bîrlad); XIII. Prut (Bașeu, Jijia); XIV. Dunărea; XV. Marea Neagră. Din aceste bazine hidrografice, 14
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
dreapta aceluiași râu - Motrul, în antichitate Amutrion sau Amutria (cu toponimul Ad Mutrium, în Tabula Peutingeriană, VII.4.1 și în geografia lui Ptolemeu, 3.8.4); cu care, atât A. Vraciu cât și C. Poghirc înclină să înrudească hidronimul Lotru, afluent montan de pe dreapta Oltului, ce are un corespondent tracic, identificat în diferite surse - Latron; deși găsim în vocabularul latin Latro-Latronis, trecut în română aproape neschimbat și cu același sens - Lotru. Rădăcina indoeuropeană guel = a izvorî a fost identificată în
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Vraciu cât și C. Poghirc înclină să înrudească hidronimul Lotru, afluent montan de pe dreapta Oltului, ce are un corespondent tracic, identificat în diferite surse - Latron; deși găsim în vocabularul latin Latro-Latronis, trecut în română aproape neschimbat și cu același sens - Lotru. Rădăcina indoeuropeană guel = a izvorî a fost identificată în hidronimul antic Gilpil pentru Gilort, precum și în numele Jaleșului, ambele pâraie afluenți ai Jiului. Jaleșul își are originea într-un puternic izvor vocluzian, de la Runcul Gorjului. Axă Hidrografică a Olteniei, Jiul apare
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
nume se referă la limpezimea sa (lat. clarus). În Țara Almașului, din Banatul carașovean, curge pe sub versantul sudic al Semenicului râul Nera, cu nume derivat din latinul nigra; spre izvoare are un mic afluent - Nerganița. Este în discuție originea numelui Lotrului; se varsă în Olt, lângă castrul roman de la Arutela (Alutela). În limba latină avem pentru "tîlhar" expresia latro. Acest cuvânt apare într-o inscripție romană găsită lângă Herculane, menționând pedepsirea unor astfel de loturi, ce uciseseră un funcționar roman din
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
și itinerariile abominabile către împărăția lui Hades și a Proserpinei. De unde ne-ar mai putea veni salvarea? Am crede că de nicăieri, dacă luăm în seamă că marele paideutes, centaurul Chiron, și-a dăruit nemurirea magistrală, lipsită de orice cusur, lotrului Prometeu și s-a dus pe râul Lethe, lăsându-ne pe noi, învățăceii săi, să ne oblojim singuri boala cea grea a apaideusiei. Dar strămoșii elini, în înțelepciunea lor, poate mâhniți de moartea fabulosului centaur, au mai alcătuit o fabulă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
apartamente, București, Bd. Gh. Ducă 6; str. Mistrețului 2. 1954. Dressler Ella, 3 apartamente, București, str. Oteteleseanu 5. 1955. Dumitrescu Ion, 8 apartamente, București, str. Brezoianu 58; str. Nic. Titulescu 11. 1956. David Nic și Petrică, 6 apartamente, București, str. Lotrului 5; str. Mesteacăn 45. 1957. Dumitrescu Nicolae, 4 apartamente, București, str. Ion Creangă 15. 1958. Dona N. Iosif, 9 apartamente, București, str. G-ral Dona 12; 8; 9; fund. Cazzavillan 22; G-ral Dona. Tekirghiol, str. Ovidiu 4. 1959. D-tru Ghiță, 10
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Stelian, Calea Griviței 331 169. Marinescu Dumitru, Calea Giulesci 371 170. Dumitru Demian, ing. Sosima 25 171. Dumitru Demian, str. Falcoianu 18 172. Toma S. Costea, Într. Tescani 1 173. Dascalescu Irina, str. Lainici 21, 23 174. Ion Ghinea Marin, str. Lotrului 59 175. Zurbaceanu Elenă, str. Mănăstirea Puțină 10 176. Zurbaceanu Elenă, str. Macedonia 1 177. Mateescu Atanase, str. Marinescu 12 178. Mateescu Atanase, Calea Plevnei 100 179. Frunzescu Gheorghe, str. Racoviță Grand 31 180. Topala I., str. Rahovei 12 181. Ionescu
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
extrem de minuțioasă, este una de tip sociologic, tematistă. Ca folclorist, M. se remarcă prin culegerea Fântâna dorului. Poezii populare din Țara Loviștei (1975), care cuprinde colinde, cântece lirice - pastorale și naturistice -, strigături, texte culese din Țara Loviștei și de pe valea Lotrului, zonă bogată în elemente etnofolclorice și lingvistice arhaice. Intenția a fost de a epuiza repertoriul, în special pe acela al poeziei obiceiurilor, cartea fiind prevăzută cu ample note despre obiceiurile la naștere, nuntă și înmormântare. Eposului popular îi este dedicată
MOHANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288206_a_289535]
-
scrise în limbaj regional, ci de o încercare de a echilibra folclorul cu lirica modernă. Pajura cu două capete (1978) e o altă carte legată de sat, tradiție, legende, obiceiuri, ceea ce e vizibil și în „subiectul” ciclurilor: ocnarii, harambașii, răzbunarea lotrilor, răscoală, represalii. Unele versuri sunt de inspirație istorică, un filon epic fiind de asemenea ușor de depistat. În Efemerele anotimpuri (1983) intră mai multe pasteluri și meditații asupra naturii, cu toate nostalgiile și căutările vârstei, dar și poezii din lumea
MIU-LERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288192_a_289521]