6,058 matches
-
chino-trac Ion Gheorghe, sau ambasadorul Securității în redacție Artur Silvestri - construim cu atîta har și cu atîta veselie - socialismul dinastic -? Ce ne facem? Unde se vede că drobul de sare din poveste a devenit atomic - pentru nevoile propagandei diversioniste de la Luceafărul ". Ca și: "În Euphorion, Nicolae Balotă cita, printre alții, pe Nietzsche, pe Heidegger și pe Hölderlin spre a-și fundamenta hermeneutica și etica. Azi, nu mai e nevoie de hermeneutică, iar etica a devenit precisă, din pricina unei istoricizări orientate. Într-
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
lume în care trădarea și crima sunt posibile. Față de această revelație, puțin mai contează dacă el se adresează sau nu... poliției. Judecând atât de meschin o operă literară, n-ar fi exclus ca într-o zi să ne întrebăm de ce Luceafărul nu-l provoacă la duel pe Cătălin. Ceea ce face totuși eseul captivant este arta de prozator a lui Nicolae Breban. Văzut de supertalentatul scriitor, Emil Cioran însuși se transformă la un moment dat în personaj de roman: "într-o discuție
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
folosi sugestiva sintagmă inventată de Mircea Iorgulescu) din timpul comunismului. Comunismul pe înțelesul celor din Occident Scenariul cinematografic De ce a ucis-o Shakespeare pe Ofelia? este inspirat din romanul Dincolo de Groenlanda. Romanul cuprinde povestea unei iubiri imposibile, ca aceea dintre Luceafăr și Cătălina. Protagoniștii sunt o profesoară elevată, Milena, și un muncitor de pe un șantier, Manu. Prin atmosferă, romanul aduce aminte de Steaua fără nume a lui Mihail Sebastian, dar și de Magicianul lui Fowles, iubirea romantică fiind multiplicată de jocul
LITERATURĂ ȘI SPECTACOL by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16924_a_18249]
-
negustorie cu principii, care i-a înveninat relațiile cu toată lumea încît considera, în august 1882, că "sunt unul din oamenii cei mai bine urîți din România". Aflăm și o probă despre laboratorul său de creație privind elaborarea, în 1882, a Luceafărului, pe care l-a creat în cîteva săptămîni, la 17 aprilie 1882 vestind-o pe Veronica despre încheierea poemei, pe care, după ce a transcris-o, a citit-o în ședințele Junimii mai operînd modificări. Ediția e creditabilă perfect, facsimilele reproduse
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
butona: verb necuprins în ultima ediție a DEX-ului (1996), format pe tiparul bine reprezentat în română al derivării de la numele uneltei sau al instrumentului (a lopăta, a trîmbița etc.). Pot varia mișcarea și obiectul ei - "butonează pe scala radioului" ("Luceafărul", 1997, 16) - dar cel mai des verbul apare construit cu complementul direct telecomanda; o atestă citatele următoare, din mai multe ziare diferite: "toată ziua "a butonat" telecomanda" ("Libertatea", 2181, 1997, 3); "nu pot fi evitate decît prin butonarea telecomenzii" ("România
"Zappare" și "butonare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16967_a_18292]
-
de mult" etc. Nevoia de asemenea mijloace temporale pare să fie totuși mare; apar de aceea în scris tot mai multe construcții familiar-orale cu adverbul de aproximare mai - "mai ieri", "mai zilele trecute", "mai deunăzi" -"Mai ieri, pe vremea Ciuruitului" ("Luceafărul" = Luc. 14, 2000, 2); "Mai zilele trecute, de pildă, generalul B. căuta un contact" ("Academia Cațavencu", 23, 2000, 3) - și chiar se actualizează exprimări mai vechi sau populare, cum ar fi "mai an": "niscai lorzi invitați acasă la "Omenia", mai
"Deunăzi" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16985_a_18310]
-
conștiinciozitate în a memora și versifica sintagme bătucite, fără nici o preocupare de la catedră de a stimula originalitatea, creativitatea. "Pentru Eminescu, pentru "poetul nepereche" am creat modestele versuri izvorâte din tresărirea inimii - scrie o fetiță de 11 ani -: O, poet numit luceafăr/ Al versului românesc,/ Vreau să-ți spun un adevăr/ Despre ceea ce gândesc." etc.) Și nu e de mirare că elevii "creează" în acest mod, cînd textele profesorilor sînt și ele pline de versuri de aleasă simțire, Luceafăr, nepereche și toate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17012_a_18337]
-
O, poet numit luceafăr/ Al versului românesc,/ Vreau să-ți spun un adevăr/ Despre ceea ce gândesc." etc.) Și nu e de mirare că elevii "creează" în acest mod, cînd textele profesorilor sînt și ele pline de versuri de aleasă simțire, Luceafăr, nepereche și toate exasperantele ticuri didactice devenite reflex condiționat. Între penele ARIPILOR (senzația la lectură este chiar că, de pe vremea scrisului cu pana, limba didactică și-a păstrat șabloanele), am găsit și un interviu luat de învățătoarea Elena Marin președintelui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17012_a_18337]
-
oferite au valorat cît o frecție la un picior de lemn, în raport cu uriașul efort" ("Cuvîntul", 20, 1992, 15); "Deciziile DAPL, frecție la un picior de lemn" (RL 2251, 1997, 10); "demersurile mult-așteptate rămîn ineficiente frecții la un picior de lemn" ("Luceafărul", 15, 2000, 2). Și în acest caz, ideea inutilității este subliniată de absurditatea comică (de umor negru, chiar) a imaginilor. Variațiile se realizează prin particularizarea elementelor comparației: de pildă, prin evocarea unui produs farmaceutic autohton, foarte răspîndit la un moment
Expresiile inutilității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17042_a_18367]
-
lui Perpessicius, Gh. Bulgăr stăruie îndelung în laboratorul manuscriselor eminesciene, remarcând evoluția figurilor de stil de la o variantă la alta, continua cizelare și înnobilare a textului (O, rămâi, Pe aceeași ulicioară, Atât de fragedă ș.a.), de asemeni, tendința de condensare. Luceafărul, elaborat în decursul a zece ani, a fost redus de la 113 strofe la 98, încă 4 fiind anulate de Maiorescu în ediția princeps. Autorul studiului se oprește asupra cuvintelor-cheie, ca ochi și mai ales asupra lui adânc, "al cărui nucleu
Momentul Eminescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17039_a_18364]
-
interpretate duc, dacă e cazul, la un scenariu posibil. Dar asta, par a crede unii, este o metodologie tradițională, pe care o resping cu superbie condamnabilă.) Ideea de la care pornește dl. N. Georgescu, pusă la cale în fosta redacție a Luceafărului (contribuția d-lui Mihai Ungheanu fiind, în acest nefericit caz, hotărîtoare), este că Eminescu, încă din 1881, a fost victima unei îngrozitoare cabale, menită să-l elimine din viața publică (cu deosebire din publicistică), planul neocolind nici posibilitatea lichidării sale
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
în emisiuni de televiziune poate fi descrisă și cu ajutorul unei sintagme clișeizate, cam uzate, de sursă gazetărească: pe micul ecran. Mai familiară e formula (echivalentă semantic) pe post, care apare în construcție cu diferite verbe: "ieșirea "pe post", sub reflectoare ("Luceafărul" = L 14, 2000, 2); "ne anunțase pe post"; "intră pe post la începutul lui '95" ("Evenimentul zilei" =EZ 2303, 2000, 10); "ni se aruncă pe post cam 80 de filme artistice săptămînal" (EZ 2306, 2000, 12). Mi se pare o
"Pe sticlă", la televizor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17074_a_18399]
-
că poezia este greșită în ceea ce privește ideile poetului". Nu doar Doina a fost exclusă, ci și capodopera eminesciană, Luceafărul: "O singură poezie nu putea să figureze în nici una din edițiile de atunci, pentru că așa se considerase că e bine, și anume "Luceafărul"". Desigur pentru ca puterea mundană a "socialismului biruitor" să se exercite palpabil și în sfera transcendentă a esteticului... Cît de sincer a fost Mihai Beniuc compunîndu-și amintirile? O autocosmetizare a lor este evidentă. E de altminteri regula nescrisă a memoriilor categoriei
O struțo-cămilă ideologică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17139_a_18464]
-
și astăzi s-au hrănit porcii, apoi s-au închis, s-au muls vacile, apoi s-au adăpat, s-au adăpat și boii și caii; plugurile sunt în car; sămînța e în saci, grăpile la îndemînă. Mîine dimineață, cînd răsare luceafărul boului, noi adăpăm - și ziua ne prinde pe cîmp". Angrenați în această ordine prestabilită, în care rolurile sunt bine distribuite iar contextul mereu același, oamenii sunt închiși în sine, rostindu-se rar. Chiar clipele de mare încleștare afectivă se consumă
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
iar despre vizitele focoasei sale soții folclorul carceral produce nemuritoare capodopere!) spun totul despre statutul princiar al deținutului de drept comun. Și totuși, m-am întrebat, de ce Miron Cozma a ajuns în închisoare, iar Stănculescu nu? Oricâte privilegii ar avea, Luceafărul huilei se află dincolo de gratii, în timp ce Ghipsatul fentează de doisprezece ani justiția făcând una și aceeași figură. (Cunosc exemplul unui fotbalist, altminteri mediocru, care ajunsese la perfecțiune în executarea unui singur procedeu tehnic. Deși toată lumea știa ce va face, el
Grațiere și greață by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15930_a_17255]
-
1861, memorii de călătorie - București și Stambul. Schițe din Ungaria, România și Turcia. Dar nu activitatea diplomatică și nu aceste memorii l-au salvat de la anonimat, ci hazardul. Mai toate manualele de literatură română reproduc, atunci când e vorba de geneza Luceafărului, următorul citat din Eminescu: "în descrierea unui voiaj în țările române, germanul K. povestește legenda Luceafărului. Aceasta e povestea. Iar înțelesul alegoric ce i-am dat este că geniul etc.". Germanul K. e Richard Kunisch, secretarul din 1857 al delegației
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
diplomatică și nu aceste memorii l-au salvat de la anonimat, ci hazardul. Mai toate manualele de literatură română reproduc, atunci când e vorba de geneza Luceafărului, următorul citat din Eminescu: "în descrierea unui voiaj în țările române, germanul K. povestește legenda Luceafărului. Aceasta e povestea. Iar înțelesul alegoric ce i-am dat este că geniul etc.". Germanul K. e Richard Kunisch, secretarul din 1857 al delegației prusace la București, iar faptul că Eminescu îi pomenește numele, fie și redus la o simplă
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
amănunte, ci doar dragostea nefirească dintre un cercetător genialoid și o musculiță de oțet. Autorul exploatează la maximum mitul iubirii imposibile, între lumi separate. Cineva mai sprințar în interpretări ar putea ajunge chiar la un model obsedant în literatura noastră, Luceafărul bineînțeles, dus la derizoriu și absurd. Și lucrul n-ar fi poate tocmai aberant, avînd în vedere că Mihail Gălățanu e sensibil la asemenea reluări blasfematorii, după cum vom vedea în povestea care dă titlul volumului. Dacă ne gîndim, mai departe
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
de Crăciun sau atentatul la mitul sacru al literaturii române din Strada Plantelor, locația sanatoriului Șuțu. Cu aceeași oscilație deja adjudecată între SF și lirism, între demitizare culturală și îndrăzneală sexuală, autorul reconstruiește în această poveste un crîmpei din viața Luceafărului poeziei românești. Și îndrăznesc să spun, deși mă aștept să fiu contrazisă de agitatorii de serviciu care probabil nu vor citi această oroare, că o face cu un fel de tandrețe. Un personaj călătorește în timp pentru a-l întîlni
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
pare de avocatul Antonie Iorgovan. Toată presa care contează sare în sus. Președintele Iliescu e atacat dur și la fel de dur sînt supuși atacurilor preventive ale presei toți cei care ar putea să ajute la eliberarea lui Miron Cozma din pușcărie. "Luceafărul huilei" nu numai că rămîne în pușcărie, dar va ajunge să divorțeze, de acolo, și de cea de-a doua nevastă, care a pozat în Play-boy, în timp ce Miron Cozma cînta în corul deținuților din închisoare. Fracturarea PNTCD a ținut și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15651_a_16976]
-
care călătoriseră fără bilet câteva stații: ,,Nenorociților,... să vă calce tramvaiu'... să n-aveți parte... (neinteligibil) ...să dea damblaua-n voi... să vă moară copiii (!!!)... să vă lingă pă bot câinii... Să... (ceva cu coliva)... Cerul foarte limpede deasupra munților, Luceafărul apărut, spinarea ninsă a Bucegilor roză sub palpitația vie a stelelor, jos ger, zăpada scârțâie puternic... Momentul în care C. trece peste pietroaiele vinete brăzdate de șuvițe albe de silex ale drumului și deschide portița de lemn ținând în brațe
Fiicele Indiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15697_a_17022]
-
Mitroi!... "Mitroi! auzi?" făcea uimit ca de ceva colosal. "Mitră... Mitroi!" repeta, - excepția androgină... Pînă ce nonconformista dispăru. Dintre celelalte poete, îi plăcea Ileana Mălăncioiu pentru asprimea și autenticitatea versului. Ce m-a frapat e că, într-o zi, la "Luceafărul", în biroul lui, Ștefan Bănulescu o lăudase și el găsindu-i mai multă feminitate... Pe urmă, Nichita o mai remarca pe Angela Marinescu, atras de lirica sumbră, de metafizica ei impunătoare față de minoderiile, de ismenelile feministe. Excesele lui princiare, laudele
Amintiri cu poeți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16161_a_17486]
-
Minulescu Deși d-sa e supărat pe noi, cum remarcam de curînd într-un articol, în ce ne privește, îl citim pe dl Alexandru George întotdeauna cu plăcere și folos, mai cu seamă în părțile literare. Iată, de exemplu, în Luceafărul din 25 aprilie, ne delectează cu un admirabil text intitulat Reprezentanții unei lumi, în care, pornind de la Caragiale și trecînd prin Minulescu spre a ajunge la Mușatescu, dl George scrie: Dacă nu venea cel de al II-lea Război Mondial
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16166_a_17491]
-
propria-i cenușă de damnat, din pricina inoportunei epigrame împotriva lui Eminescu, dar și a propensiunii sale novatoare, ce întîmpina încăpățînate și nu o dată perfide rezistențe. Asigurînd, în conștiința celor de azi, legătura cea mai trainică, pe plan liric, între autorul Luceafărului și strălucitoarea pleiadă interbelică, socotit a fi heraldul poeziei veacului XX, el, cel aproape neluat în seamă în timpul vieții ori amintit doar spre a fi respins. Personalitate complexă, ambițioasă la extrem, prin însuși crezul său astfel înscris în prefața Poesiilor
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
unui mansucris excepțional, Groapa. L-am sprijinit din răsputeri (împreună cu Petru Dumitriu și Ov. S. Crohmălniceanu), ne-am împrietenit, l-am văzut publicat, au urmat pentru el ani de succes, continuam să ne frecventăm până când (el fiind redactor-șef la Luceafărul), m-am trezit cu un întreit atac la adresa mea, a soțului meu și a tatălui meu. Ca răspuns la stupoarea mea, soția lui, Marga, mi-a spus: "E nebun!". Totuși, lucrurile s-au limpezit și precizat pe parcurs. Eugen Barbu
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]