2,384 matches
-
a murit cineva. 172. M-am căsătorit cu evreu, turc, catolic, sectant etc. 173. Am dat anafora pe jos. 174. Cred în vise. Ceea ce fac a doua zi este în funcție de cele ce visez. 175. Am cântat și am ascultat cântece lumești și sectare. 176. Am jucat și am mers la discoteci și alte petreceri anormale. 177. Am facut nunți și petreceri cu mâncare de dulce și cu muzica în post. 178. Am smintit și l-am făcut să păcătuiască pe aproapele
Site-urile ortodoxe lovesc din nou. Vezi lista celor 193 de păcate by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63180_a_64505]
-
fi cuprins și în toiul petrecerii date de Lizaveta Prokofievna Epancina, când logodnicul Aglaiei va condamna tot ce mișcă de la liberalism și anarhism până la accesele lui de necredință ticăloasă. Cuvintele folosite în îngereasca prințului nu au cum să corespundă cu lumeasca petersburgheză. Neconcordanțele, ciocnirile violente între oameni-lege iscă tensiunea, stranietatea. Iar ulterior tragedia. „Aici nu există nimeni care să merite aceste cuvinte” - furtuna Aglaia Epencina se va dezlănțui, dând la iveală o furie reprimată îndelung, cu toate suferințele ei date în
Tăcerea care ne umple de dangătul tuturor clopotelor by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/4731_a_6056]
-
Llull, care după treizeci de ani s-a consacrat exclusiv misionarismului creștin, își trăise prima parte a vieții la Curtea infantelui Jaume de Mallorca, devenit din 1276 regele Iacob al II-lea „Cuceritorul”, și cunoștea foarte bine modul de viață „lumesc”, precum și literaturile vremii. „Romanç”-ul tradus de doamna Jana Balacciu-Matei continuă linia populară a „romanelor îndrăgostiților”, doar că acum e vorba de iubirea pasionată pentru Dumnezeu, iar modelul este în mod clar legat de mistica sufi (implicit, de cărțile creștine
Un roman medieval despre reforma creștinătății by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4758_a_6083]
-
care voia el însuși să se călugărească la bătrânețe - calea sihăstriei: „De aceea fiul vostru Blaquerna vrea să urmeze viața și regulile proorocului Ilie și a Sfântului Ioan și ale sfinților părinți care au părăsit lumea” . Paginile renunțării la viața lumească sunt scrise dramatic, cu accente care amintesc poezia ascetică a vremii: „Iubit fiu, când vei fi pustnic, ce vei mânca? Și când vestmintele pe care le vei purta se vor rupe, ce vei îmbrăca?” „Ispitirea” cu o fecioară preafrumoasă, Natana
Un roman medieval despre reforma creștinătății by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4758_a_6083]
-
era așezată o femeie bătrână ... Înțelegerea, care le citea multor discipoli filozofie și teologie”. E întâlnit, de altfel, însuși Împăratul, rătăcit - conform binecunoscutului clișeu - la vânătoare; la rândul său, acesta e convins să pună valorile teologiei mai presus de cele lumești și chiar să răspândească această revelație. În căutarea locului petru sihăstrie, tânărul călător e însoțit de diferite virtuți personaje precum Credința, Adevărul, Devoțiunea ș.a..și e încercat de diferite ispitiri, între care unele cu adevărat subtile, precum râvna studiului, sau
Un roman medieval despre reforma creștinătății by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4758_a_6083]
-
ales de către cei apropiați, și întâmplările să rămână pierdute într-o ordine care nu are să-i mai dea vreo socoteală celei pământești, ambiția Vitoriei e tocmai să se știe. Ea, cu toată însingurarea, trăiește între oameni și umblă pe poteci lumești. Cred, de asta, că elementele așa-zicând supranaturale ale succesului ei în a-și dovedi dreptatea au fost suprainterpretate. Ceea ce face nevasta lui Nechifor Lipan, găsind în niște străini acel fond uman comun care o ajută să le dezlege limbile
Veste, poveste... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4785_a_6110]
-
cu intercalări multiple, în deplin dezacord cu uzul modern al expresiei scurte. Papuc se adresează parcă îngerului păzitor după regulile unei prozodii de pe vremea lui Bossuet și Renan, ceea ce înseamnă că își scrie cărțile fără să aștepte reacții în plan lumesc, dar avînd certitudinea că cuvintele îi sînt păstrate într-un palier superior, unde adevărul nu poate fi stîlcit. L-am socotit mereu istoric și filosof, și într-o măsură mai mică filolog, deși aplombul cu care îmi vorbea despre edițiile
Vultus importunus by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4692_a_6017]
-
interesat de nici un fel de lume, cu atît mai puțin de cea schimonosită a comunismului. Alexandru Monciu- Sudinski aproape că nu mai poate fi contactat, dispărut fiind undeva în cețurile nordice. În 1992 își arde actele civile, renunțînd la cele lumești. A ales, într-un gest ultim, să locuiască sub cerul liber, departe de lumea dezlănțuită. Cu puțin noroc, poate fi văzut, mai ales duminica, în sălile Bibliotecii Naționale din Copenhaga, studiind literatură patristică. Poate că citatul din Preacuviosul Nifon, inserat
Alexandru Monciu-Sudinski [restituiri biografice] by Dan Dăncescu () [Corola-journal/Journalistic/4708_a_6033]
-
din secolul XX, Jurnalul fericirii, începe, pentru cititorul obișnuit, prin a fi profund (și chiar șocant) paradoxală. Pentru că, târât în închisorile comuniste, în urma unui proces politic, tânărul intelectual declară a fi găsit acolo... fericirea. Se-nțelege că nu fericirea aceea lumească, după care, în zilele noastre, aleargă cei mai mulți dintre oameni. Pușcăria comunistă a fost, din acest punct de vedere, un infern din care puțini au ieșit întregi. Însă evreul român N. Steinhardt, văzând în pușcărie capacitatea omului de a rezista Răului
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4427_a_5752]
-
îi scotea în evidență fața de „sfânt”. Într-unul din primele texte publicate după moartea lui, Culianu îl compară cu un călugăr creștin, așa cum era înțeles de Meister Eckhart. El insistă asupra înțelepciunii sale (cea tainică, a inimii, opusă celei lumești), a bunătății sale și a capacității de a iubi toate ființele în mod egal. Totuși, profilul maestrului zen se strecoară printre rânduri, atunci când discipolul amintește acele povestiri despre Eliade care au structura unui koan. În 1987, va relua parabola buddhistă
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
era interesat de niciun fel de lume, cu atât mai puțin de cea schimonosită a comunismului. Doar cu foarte mare greutate mai poate fi contactat, dispărut fiind undeva în cețurile nordice. În 1992 își arde actele civile, renunțând la cele lumești. A ales, într-un gest ultim, să locuiască sub cerul liber, departe de lumea dezlănțuită. Cu puțin noroc, el poate fi văzut, mai ales duminica, în sălile Bibliotecii Naționale din Copenhaga, studiind literatura patristică.” Personaj atipic, Monciu-Sudinski e și un
Despre Monciu-Sudinski by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4644_a_5969]
-
filozofului din închisoarea de la Fardagăn 2, izolare în care a fost scris și alt celebru tratat mistic, Hayy ibn Yaqzăn 3. Pasărea (sufletul care vrea să cunoască înaltul, dar nu rezistă la tentațiile vieții, sau învățatul rămas în capcanele științelor lumești, deși zborul adevărat ar fi cel teologic) e prinsă în laț de vânători și eliberată parțial cu ajutorul celorlalte din stol (inelul rămâne la picior). Pleacă împreună cu acestea într-un pelerinaj la Rege, prin șapte munți și văi, căci toate au
Ibn Sīnā (AVICENNA), 980-1037 - Epistola păsării (Risalat al-Tayr) () [Corola-journal/Journalistic/4374_a_5699]
-
poate fi citită și ca o parabolă a libertății, dar și ca un fel de autobiografie spirituală a filozofului, ilustrând evoluția pe care și-ar fi dorit-o Avicenna pe calea ascetică, în ciuda „lațului” rămas la picior (dorul pentru cele lumești, impulsurile drăcești, sinele inferior). Totuși, chiar și ceea ce s-ar putea numi „mistică raționalizantă” la acest filozof (ascensiunea către divinitate, dar strict legată de intelect) se petrece în aura gândirii, iar cel care o practică este un „știutor”, un maestru
Ibn Sīnā (AVICENNA), 980-1037 - Epistola păsării (Risalat al-Tayr) () [Corola-journal/Journalistic/4374_a_5699]
-
căror efecte le vedem până astăzi. Convingerilor celor ca Marie de l’Incarnation că trebuie să-și răspândească crezul pretutindeni în lume, le corespunde astăzi curajul disperat al emigranților care vor să ajungă, cu orice preț, în Occidentul tuturor binefacerilor lumești.
Marie de l’Incarnation by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/4375_a_5700]
-
să-și preschimbe un marasm somatic într-un triumf estetic. Dar pentru cine trece prin aceleași tribulații, textul e un prilej de prefirare a unor nuanțe amare: afli încă o dată că îmbătrînirea e o dramă pentru care nu există despăgubiri lumești.
La force des choses by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5766_a_7091]
-
intensă modificare: și-a pierdut virtuțile abstracte și a devenit o prezență concretă, fără de care omul n-ar fi putut să fie gîndit ca mijlocitor între lume și divinitate. Pentru alchimiști, omul e răspîntia dintre elementul divin, suprasensibil, și cel lumesc, sensibil. Altfel spus, omul e centrul universului, iar spațiul trebuie să asculte de această optică. Și atunci, toată miza alchimiștilor este să gîndească omul în niște termeni care să fie spațiali și totodată necontradictorii, în situația în care, odată cu Copernic
Simboluri în firidă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5793_a_7118]
-
și nu îl lasă să iasă. 3. Biserica, când este autorefentă, fără a-și da seama, crede că își menține propria lumină. Ea încetează să mai fie "mysterium lunae" și dă naștere acestui rău atât de grav care este spiritualitatea lumească (conform Lubac - Henri de Lubac, cardinal iezuit francez 1896-1991, n.r. - cel mai mare rău care i se poate petrece Bisericii). Înseamnă a trăi pentru a aduce glorie unuia sau altuia. Pentru a simplifica, există două imagini ale Bisericii: Biserica evanghelizatoare
Ce a declarat Jorge Mario Bergoglio în faţa conclavului, înainte de a fi ales papă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/56550_a_57875]
-
care i se poate petrece Bisericii). Înseamnă a trăi pentru a aduce glorie unuia sau altuia. Pentru a simplifica, există două imagini ale Bisericii: Biserica evanghelizatoare care iese din ea însăși, "Dei verbum religiose audiens et fidenter proclamans", sau Biserica lumească care trăiește în ea însăși, din ea însăși și pentru ea însăși. Aceasta trebuie să lumineze calea pentru schimbările și reformele posibile pe care trebuie să le realizeze pentru salvarea sufletelor. 4. (În ceea ce îl privește pe următorul papă) un
Ce a declarat Jorge Mario Bergoglio în faţa conclavului, înainte de a fi ales papă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/56550_a_57875]
-
florin, Florin Pupăză Papa Francisc, numit uneori și „papa săracilor”, vrea să impună Vaticanului și bisericii propria sa viziune asupra celor lumești, așa că după teorie urmează și punerea în practică. Pe 7 iulie, suveranul pontif a declarat la o întâlnire cu seminariștii: „Nu mă simt bine când văd un preot sau o călugăriță cu o mașină ultimul strigăt. Nu puteți face așa ceva
Cu ce mașină se va deplasa „papa săracilor” by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/55740_a_57065]
-
să folosească anumite cafenele, unde serviciile britanice instalaseră dispozitive de supraveghere a traficului mail-urilor. Momentul dezvăluirilor este cum nu se poate mai prost pentru Regat, Marea Britanie fiind gazda, începând de luni, a summit-ului G8. Scopul spionajului ar fi unul ”lumesc”, notează The Guardian, anume de a se obține undele avantaje în timpul întâlnirilor. Printre ținte, vechii aliați Africa de Sud sau Turcia. Metode folosite de GCHQ: - monitorizarea computerelor și dispozitive de interceptare a email-urilor amplasate în cafenele - spargerea parolelor telefoanelor BlackBerry ale
Marea Britanie și-a spionat oaspeții la summitul G20, dezvăluie Snowden by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/56014_a_57339]
-
Sorin Lavric Aprivi viața cetății cu un ochi creștin înseamnă a te supune unui supliciu obligatoriu, cauza stînd în prăpastia care desparte înălțimea serafică a preceptelor de duh de josimea seacă a întîmplărilor lumești. E un fel de tortură iscată de neputința de a găsi o împăcare între cum ar trebui să fie viața și felul cum este ea cu adevărat. Pentru un astfel de credincios, sentimentul care precumpănește e fie resemnarea grea, fie
Fără surîs by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5076_a_6401]
-
nu se adaptase încă grafic, dar specia jurnalistică era deja instalată. În secolul al XIX-lea, termenul monden nu intrase încă în română. În Vocabular purtăreț rumânesc-franțozesc și franțozescrumânesc (1839), Vaillant traduce adjectivul fr. mondain prin „lumeț” (pentru persoane) și „lumesc” (pentru lucruri). În dicționarul francez-român, român-francez al lui G.M. Antonescu (ediția a doua, 1892), mondain era tradus prin „mundan, care iubește vanitățile lumii”, iar mondanité avea echivalarea „vanitate mundană, deșertăciune lumească”. Latinismul mundan fusese inclus de Laurian și Massim în
„De monden“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5619_a_6944]
-
traduce adjectivul fr. mondain prin „lumeț” (pentru persoane) și „lumesc” (pentru lucruri). În dicționarul francez-român, român-francez al lui G.M. Antonescu (ediția a doua, 1892), mondain era tradus prin „mundan, care iubește vanitățile lumii”, iar mondanité avea echivalarea „vanitate mundană, deșertăciune lumească”. Latinismul mundan fusese inclus de Laurian și Massim în dicționarul academic al limbii române (1876), ilustrat de sintagme ca lucrurile mundane, plăceri mundane, înțelepciune mundană („în opoziție cu sacră, divină”); dicționarul cuprindea de altfel și termenul mund „lume”. În franceză
„De monden“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5619_a_6944]
-
fără majusculă, e subminată din toate părțile. La acest nivel empatic, despre FEM s-ar putea afirma aproape orice. Dar lectura, atunci, n-ar mai fi lectură, ci mantică. Totuși, o cronică literară trebuie să-și respecte statutul așa-zicând lumesc. Problema cu viziunile Magdei Cârneci e că nu sunt agresive ca imagini. (Primul exemplu care-mi vine în minte pentru a mă face corect înțeles e cel al lui Ion Mureșan.) S-ar putea ca în cauză să fie asumarea
Imagini puternice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5633_a_6958]
-
defecte, reale sau aparente, dar și pentru „sufletul său armaghedonic”, pentru credința lui neclintită în Apocalipsa care se apropie. Nu l-a iubit, dar îi și respinge credinț a. „... războiul lor religios și amoros, își amintește Tabita, schijele sfintelor și lumeștilor lor proiectile treceau prin noi tustrei, sfârtecândune. Și erau așa de ocupați să se pândească și să se lupte, ca și cum fiecare ar fi fost o întreagă armată, una luminoasă, alta întunecată, încât nu mai aveau ochi să vadă cât suntem
O carte complexă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5487_a_6812]