951 matches
-
reverberată profetic de clarviziunea și profunzimea teologiei ortodoxe. Mihail Eminescu caută Totul ca să le cunoască pe toate, să trăiască în Totul în toate, astfel încât pașii lui, urcușul lui, simțirea lui, gândirea lui, înțelepciunea lui să nu ne lase doar un luminiș călăuzitor, o prețioasă comoară a culturii, o adâncă fântână a spiritului, sau doar o urmă mobilizatoare a trecerii metafizice, ci și Steaua ortodoxă a revenirii sale permanente. Profetul nostru nu a ancorat în necunoscutul neliniștilor metafizice, ci a cucerit cunoașterea
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
săracu/ Că-ndărăt tot dă ca racul/ Fără tihnă-i masa lui/ Și-i străin în țara lui.// Din Brașov pân’la Abrud/ Vai ce văd și ce aud/ Stăpânind ungurul crud/ Iar din Olt până la Criș/ Nu mai este luminiș/ De greul suspinelor/ De umbra străinilor,/ De nu mai știi ce te-ai face/ Sărace, român, sărace!// De la Turnu-n Dorohoi/ Curg dușmanii în puhoi/ Și s-așează pe la noi;/ Și cum vin cu drum de fier/ Toate cântecele pier
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
fiorul și respir mai rar,/ verde, albastrul, roșul, toate-s sărbătoare.// Cade caldă sfânta lumină pe frunze,/ de aur, de argint, de aramă, de purpură,/ pare-un serafic purpuriu de buburuze/ ce mirific peste sufletu-mi, se scutură.// Gândurile albe-zbenguite luminișuri/ înconjoară totul, împrejmuiesc hotare,/ în amvon de seară pe azur-suișuri,/ îmi ... Citește mai mult „Cu ochi de șoim, cu pletele nebune,/ Curcubeul Toamnei coboară în pridvor./ Mă năpustesc prin vetrele străbune/ sub zări albastre, verde călător.// Pădurea freamătă mereu acelaș
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
fiorul și respir mai rar,/ verde, albastrul, roșul, toate-s sărbătoare.// Cade caldă sfânta lumină pe frunze,/ de aur, de argint, de aramă, de purpură,/ pare-un serafic purpuriu de buburuze/ ce mirific peste sufletu-mi, se scutură.// Gândurile albe-zbenguite luminișuri/ înconjoară totul, împrejmuiesc hotare,/ în amvon de seară pe azur-suișuri,/ îmi ... XVI. GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V), de Gheorghe Constantin Nistoroiu, publicat în Ediția nr. 2058 din 19 august 2016. „Cerurile noastre sunt cele ale lui Eminescu
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
de fildeșe coapte mahrama iubirii mă mângâie cântă pe inima-mi plină de gânduri deșarte. la punctul adânc co.chilia din sine e-o ușă de sticlă cu fereastră de poartă ce ține prin Tine căldura deplină Prezența de Aur luminișul din Soartă călător pe coclauri răzmerind întru lume am ajuns să mă-ntreb dacă asta mi-e toată viața mea ca un pom răsădit pe genune ce s-apleacă de vânturi și-i smerit ca o piatră Foto tehnica - Art
POEM HIERATIC XXIII-PIATRĂ SMERITĂ de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381224_a_382553]
-
Șoapta perlelor”, “Mâinile tale”. Soare, păsări, lună, apă, pădure sub penelul și sub condeiul autoarei creează un univers natural pur și luminos, încărcat de semnificații profunde: “Apus de soare”, “Sub vraja lunii”, “Pădure însorită de toamnă”, “Pădure de mesteceni”, “În luminiș”,” Dans de cocori”, “Vara”, “Tunel de pomi înfloriți”etc. Frumusețea fragedă, parfumată și multicoloră a florilor de magnolii, iriși, crizanteme, liliac, brândușe, maci este și ea prezentă într-un mare număr de poezii și de tablouri. Georgeta Popescu le-a
GEORGETA POPESCU: LANSAREA CĂRŢII ŞI VERNISAJUL EXPOZIŢIEI „OPREŞTE-TE!” de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381005_a_382334]
-
inimii și ale creierului - nu s-a descoperit până acum unde se cuibărește - și de acolo își trimite iluminarea continuă”... Cu realizări menite să-i umple sufletul - proză scurtă (Crâmpeie de viață, Gând purtat de dor, Prin sita vremii, Oglindiri, Luminișuri, Întoarcerea spre obârșii, Zâmbind vieții, Frumoasele vacanțe), cu recunoașteri ale breslei prin premii și includeri în antologii, Elena Buică se poate considera împlinită profesional, putându-și contempla destinul de scriitor român. Apetitul de viață, călătoriile pe care le-a întreprins
ELENA BUICĂ ÎN CĂUTAREA PATRIEI SPIRITUALE de ANA DOBRE în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374360_a_375689]
-
împarte în secvențe sub formă de poeme discrete (în sensul matematic al termenului). Dacă procedăm la o descriere globală a volumului, căutând ideile obsesive ale poetului, vom regăsi aceeași grisaille, cum ar spune francezul, aceleași peisaje în tonuri închise, unde luminișurile sunt puține. Citind versurile, m-am gândit să caut cuvintele și expresiile cheie ale volumului (înainte de a observa că dl Ioan Holban a ales și dânsul, pentru titlul prefeței, câteva cuvinte și expresii cheie). Am găsit, la rându-mi : „fiorduri
VASILE BURLUI-SOLILOCVII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374358_a_375687]
-
culoare, Prin care drumurile-și pierde Poporul de viețuitoare. Cu truda lor, împărăția, Furnicile o fac prosperă, Iar florile cresc bogăția Aromelor din atmosferă. Coloane-s trunchiuri viguroase Ce sprijină ca bolți, frunzișuri Din care curg armonioase, Triluri pe large luminișuri. Pereți de iederi se ridică, Jur-împrejur, vântul să țină Din răsuflarea-i care strică, Orânduiala lor divină. Decorul ? Tufele de roze, Ici-colo-n cale presărate, În rând cu mândre tuberoze Și panseluțele pictate. Curteni, un stol de zburătoare Ce rătăcește prin
UN RAI LUMESC de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374459_a_375788]
-
iar, Gelos și umed, vesel și sprințar, Vântul sărută mai cu jind copacii. De prin tufișuri Și mărăcini, De prin desișuri Și vizuini, Ies ursuleții, Râșii, mistreții Și veverițele Prin aluniș, Ieș și căprițele, Ies și vulpițele, Și prepelițele În luminiș. O rândunică Își spală-n baltă Penajul sur. O rămurică În plop tresaltă De bun augur. E sărbătoare peste tot în țară, Se-mbracă iar natura-n primăvară, O toacă bate la o mănăstire, De Învierea Domnului dă știre. Copiii
ELEGII DE PRIMĂVARĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374494_a_375823]
-
poate, Atunci când El va vrea și va socoate, S-aduca-n viața mea, fie și la sfârșit Iubirea, după care tot timpul am tânjit. Mi s-a părut o vreme că mi-a bătut la poartă, Ca Domnu` mi-a trimis un luminiș în soarta, Și-n nebunească bucurie am aflat De fiecare dată, că m-am înșelat. Trecut-au ani-n șir cu-ceeasi întrebare Si-ntelepciunea vârstei accept cu resemnare Că nu oricine dăruie, primește... Și nu oricine e iubit, iubește! Referință
RESEMNARE de DORISDORIA STĂNESCU în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374610_a_375939]
-
Publicat în: Ediția nr. 1692 din 19 august 2015 Toate Articolele Autorului Editor / tehnoredactare: RODICA ELENA LUPU Coperta: GEORGE ROCA „Crâmpeie de viață” în „Gând purtat de dor” m-au determinat să editez cum „Prin sita vremii”, în „Oglindiri” și „Luminișuri”, „Întoarcerea spre obârșii” a Elenei Buică - Buni, „Zâmbind vieții” din „Frumoasele vacanțe” mă îmbrățișează cu un parfum dulce din, „Liliacul înflorit la poarta înserării”, făcându-mă astfel să „Îmi plec fruntea” și să vă aduc în palme aceste cărți, adevărate
FRUMUSEȚEA SCRISULUI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373526_a_374855]
-
Autorului VALEA AZUGĂI Valea Azugăi fermecată, Cu apa-i cristalină, minunată, Hrănește păstrăvul de munte, Susurul dulce să-i asculte. Meandrele-i sinuos cotite. Croiește drumuri semețite, Spre vârf de munte, la izvor Pentru tot omul călător. În Paradis, în luminiș, Sub poale dulci de povârniș Păstrăvăria cea regală Ți-oferă o hrană frugală. Sus în amonte de urci Poți drumurile să le-ncurci Sălbăticia te uimește, Soarele dulce te încălzește. Codrul e o nebunie, un vis, Simți că te-afunzi
VALEA AZUGAI de IONEL GRECU în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373631_a_374960]
-
să le-ncurci Sălbăticia te uimește, Soarele dulce te încălzește. Codrul e o nebunie, un vis, Simți că te-afunzi în Paradis, Verdele-n arămiu se contopește, Pe creste neaua strălucește. Totu-i de vis, de nedescris, Te rătăcești în luminiș. Cerbul, mistrețul întâlnești, Pe Martinică din povești. Te lași purtat în nesimțire, Ești uimit și beat de fericire. Ai vrea să te întorci napoi, Pe apele-n cascade, în șuvoi. Ce poartă-n ele doruri multe, Țesute-n poienile din
VALEA AZUGAI de IONEL GRECU în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373631_a_374960]
-
am strâns în inimi florile-de-colț, (Un zvon ca un ecou de curcubeu Care cernea din dorul meu ateu). Tu mă țineai de mână ca și cum Îmi dăruiseși primul rol de scrum Și te temeai să nu încerc să-l joc În luminișuri fără de noroc. Un cer sălbatic îmblânzea decorul, (De parcă se pornise dirijorul Să stingă tot ce întâlnea în cale). Noi alergam cu ploile la vale! ............... Dar ce folos când singuri vom plăti, Cu lira-ntreagă, dragostea de-o zi? (din volumul
DRAGOSTEA DE-O ZI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371510_a_372839]
-
celui iubit (Ți-aș fi fost etcetera). Suferința că fericirea va zbura într-o bună zi e enormă: „Tu mă țineai de mână ca și cum/ Îmi dăruiseși primul rol de scrum/ Și te temeai să nu încerc să-l joc/ În luminișuri fără de noroc” (Dragostea de-a fi). Poeta trăiește tragic singurătăți cosmice și-și etalează dureros devorarea pe rugul cuvântul ce exprimă adevărul care a prins-o cu cu voluptate în mistuirea-i neiertătoare: „Pe talpă sângerândă stau drumurile mele,/ Cu
O POETĂ PE NUMELE CĂREIA SE POATE PARIA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371507_a_372836]
-
liniștea și tihna, dar nu pentru a fugi de lume, ci animați de dorința de a-și redobândi pacea și liniștea interioară. Locurile geografice alese pentru meditația lor au fost printre cele mai frumoase posibile. Și, de aceea, numeroase pâraie, luminișuri sau munți poartă nume de călugări. O scurtă istorie extrasă din scrierile cucernice ale zilelor noastre, probează, într-un fel, faptul că sihaștrii nu au vrut niciodată să se izoleze complet de lume “Călugărul Ilie Galaction a cerut unui sihastru
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374859_a_376188]
-
să-i îmbrățișeze, se văd câteva capre ce pasc firele de iarbă perlate cu stropi de rouă pe maluri și frunza tufișurilor de anin. Grivei câinele negru cu pete albe, aleargă în sus și în jos pe mal și prin luminiș, printre arbori lătrând îndârjit, întărâtat de vreo mică sălbăticiune ce-și are sălașul în desiș sau pur și simplu dorind să-și impună autoritatea în fața caprelor. Razele curioase ale lui Helios se strecoară printre ramurile care-și scutură mantaua pictată
ÎN PĂDURE DUPĂ GHEBE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373953_a_375282]
-
impună autoritatea în fața caprelor. Razele curioase ale lui Helios se strecoară printre ramurile care-și scutură mantaua pictată în nuanțe de verde, galben auriu și cafeniu roșcat, de picăturile reci ale dimineții legănându-se ușor în bătaia vântului. Într-un luminiș nu departe de malul râului unde începe desimea pădurii, se zărește bătrânul care tot răscolește cu bastonul covorul cafeniu așternut peste pământul negru și reavăn, în jurul unor buturi înnegrite de vreme. Dar ce o fi pierdut pehlivanul acesta bătrân de
ÎN PĂDURE DUPĂ GHEBE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373953_a_375282]
-
eu omul meu, un băiat tânăr, cumsecade, care nu mă lăsa o clipă singur, că mă ținea sub observație. Ne-am dus la lagărul de concentrare Buchenwald. De la Weimar se urca sus, pe munte, într-o pădure, ajungeai la un luminiș mare. Au pierit acolo evrei și comuniști. De față cu însoțitorul meu, care trebuia să dea raportul despre ce fac, am spus Kadiș la o groapă comună. Am spus Kadiș așa, ca să audă și el. Se știa ce sunt, pentru că
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375451_a_376780]
-
Locuitori mai vârstnici își puteau aminti că din acele direcții veneau, prin anii 44 ai precedentului secol luptătorii anti comuniști ca să se aprovizioneze. Unul dintre tinerei, dotat cu o hartă amănunțită, dirija cursul expediției. După o înnoptare într-un frumos luminiș la liziera brazilor, au ajuns în sfârșit la o peșteră care, din afară, abia era vizibilă. După un portic în care Nea Toader trebuia să se aplece ca să nu dea cu capul de pragul de sus, se deschidea o amplă
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
țin minte De a plouat sau de a nins Și uit multe cuvinte... - Trăia cândva, ca-n rai, pe-un lac, Precum toți brotăceii, Un mic și mai naiv brotac... Prin stuf și copăceii Urcând spre-al cerului tavan Din luminiș de apă, Se zbenguia sau pe tăpșan, Pe malul ca o pleoapă... Și nu dormea, precum ți-am pus, Noapte și zi, ochiosul... Orăcăia: oac jos, oac sus, Oac împrejur... Din dosul Băltișului duios gemând Înșuierându-l vântul, Cânta întruna ca și când
BROTĂCELUL CU NOROC de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371875_a_373204]
-
COLȚ DE RAI Lumina-n codru-abia pătrunde Iar umbrele se țes năvod, Pârâul șoșotind se-ascunde Sub brusturii de lângă pod. Polenul fin, de tei plutește Ca o perdea de borangic Și-n raze magic zugrăvește Ample vitralii din nimic. În luminiș, după fântână, Ceva se mișcă-ntr-un tufiș; O căprioară-n mers de zână Își duce puiu-n aluniș. Poiana-i vesel colorată, Iar printre flori doi iepuri sar Și în amiază, dintr-o dată Răsună-o tocă în stejar. Și în
COLŢ DE RAI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372443_a_373772]
-
văzut multe și am obosit. Am văzut pe fereastra aceasta a casei, în ziua aceea, nepătrunsul care juca imaginii urâte și înfricoșătoare. Eram chemat afară și eram singur în casă. Feciorul baciului meu a fost găsit după o săptămână, în luminișul ce duce la izvorul spre Săliște. E strâmb la față cu ochii bulbucați. O fost groază, o fost mult prea rău și cei bătrâni știu. No, acum îi bine, iar eu lucru. Făcu o pauză, ridică din nou bagheta spre
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
câteva probleme de sănătate pe care le vedeam cauze pierdute. Că o compensare pentru problemele precare de sănătate, au fost câteva împliniri pe planul preocupărilor pentru scris, pe masura puterilor mele. Îmi dorisem să mai tipăresc o carte izvorâta din luminișurile sufletului și gândurilor mele și "Luminișuri" au apărut sub îngrijirea editoarei Elenă Rodica Lupu la București unde i s-a făcut dublă lansare, prima organizată de Liga Scriitorilor Români și a doua lansare de către Academia Dacoromâna de la care am primit
GÂNDURI LA CUMPĂNA ANILOR 2011-2012 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371162_a_372491]