1,346 matches
-
tremurau de frica șacalilor fioroși. Văzând luminile aproape de ei, șacalii s-au topit în întunericul dens al stufărișului de papirus. Sătenii ajunseseră repede la ostrovul unde îi așteptau cei doi băieți, îl salvară pe fiul stăpânului, îl așezară pe o luntre și-l duseră acasă la Asenath. Aici fusese tratat degrabă de vraci. Rameses nu știu să spună cine erau băieții care îi veniseră în ajutor, că nu-i cunoștea. Efraim, urmat de Tamir și Menahem, se întoarseră la casa lor
FĂCLII PE NIL (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375997_a_377326]
-
aflat până la urmă. Cei de pe mal au văzut-o câteva clipe încercând să recupereze vâsla, apoi, călcând prea tare pe marginea bărcii, a răsturnat-o. Mare minune că nu s-a întâmplat moarte de om! Au sărit podarii cu altă luntre, de i-au scos până la urmă pe cei doi călugări. Pera și-a tras câteva clipe sufletul, ținându-se de barca răsturnată, apoi a lăsat-o în voia curentului și a ieșit singură din râul învolburat, că nu cred să
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
prea frumoasa Armurieră voi fi murit de mult tumult când voi muri și-n fiecare pas voi recunoaște dorul de voi cei blânzi cei firavi prea grăbiți să încheiați cu mine rostul răspund în bucurie clipei voi privi atent aproprierea luntrei unda valul timpul mâna ce-a răsturnat pocalul cu arginți și sângele lipsind la judecată și osul frânt călcâiul visului rămas neatins vreodată întind acum o palmă spre cerul tău de foc alean și dor nu, nu sunt beată. îngenunchez
OCHIUL DE JAR RĂMÂNE FIX de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375140_a_376469]
-
mi-l înfășuram pe grumaji, peste gât, așa cum mai târziu aveam să mă-nfășor cu propriile gânduri. Mă lepăd de voi, cum m-aș lepăda de întunericul fără de seamăn al urâtului, vreau să înot spre lumină pe apa Styxului, în luntrea lui Charon, pe apa sâmbetei mele pe care am alunecat la venire într-un hohot de biruință drapat pe hohotul de moarte al mamei, aproape ucigându-mi matriarha sub tălpile roz-bombon, străvezii, catifelate, vulnerabile! Noroc cu Singurătatea care mi-a
TRATAT DE SINGURĂTATE, I (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375143_a_376472]
-
Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1650 din 08 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Un travaliu melancolic dens sunt cântecele interpretului de muzică folclorică dobrogeană Ștefan Vlad. Toate! Pline de Dunăre și de Marea Neagră, de dragostele pescarilor duși cu luntrea să prădeze apa și rămași datori pe țărm cu ultimul dor, de dorul acesta ce arde scrum inima capturată și-aleargă gândul, îl biciuiește, îi fură pacea, de nuferi - inimi ale apelor -, de păsări acvatice - insule mobile, deasupra apelor -, de
ŞTEFAN VLAD. CÂNTECELE, TRAVALIU MELANCOLIC DENS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372629_a_373958]
-
cu mâna stângă cel mai adesea vestale învățai verbele să plângă adjective descântau haotic substantivul iubire sinonim cu pronumele noi niciodată sfințire păzeau-ți șerpește gryphoni-numerale lira din cerberul dom cine-mi vreodată și în câte opale putea-va plăti luntrea dinspre infernul din om Referință Bibliografică: ort / Violeta Deminescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1340, Anul IV, 01 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Violeta Deminescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ORT de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376273_a_377602]
-
prin gânduri, Ori, poate,-un spin pe tăpșanul durerii... Vreau să mai scriu încă două-trei rânduri Azi, când cuprinsă-s în brațele serii. Cât de departe sunt, Doamne, de Tine, Cât de aproape aș vrea ca să fiu? Eu sunt o luntre pe apele-Ți line, Sufletu-mi râde, că-i tânăr și viu. 11 octombrie 2014 ... Citește mai mult Cât de departe sunt, Doamne, de Tine,Cât de aproape aș vrea ca să fiu?Sufletu-mi urcă pe mari serpentine, Când se
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
zboară prin gânduri,Ori, poate,-un spin pe tăpșanul durerii...Vreau să mai scriu încă două-trei rânduriAzi, când cuprinsă-s în brațele serii.Cât de departe sunt, Doamne, de Tine,Cât de aproape aș vrea ca să fiu? Eu sunt o luntre pe apele-Ți line,Sufletu-mi râde, că-i tânăr și viu.11 octombrie 2014... XXIX. PÂNZA NEVĂZUTĂ A SPERANȚEI, de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 1374 din 05 octombrie 2014. Până unde se întinde pânza nevăzută a speranței
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
numele poetului a conferențiat pe tema „Iubirea elenica în poezia lui Lucian Blagaˮ, omagiind frumoasă poveste de iubire dintre Blaga și cea din urmă muză a sa, „Anaˮ (Elenă Daniello), așa cum este ea surprinsă în lirica scriitorului și în românul „Luntrea lui Caronˮ. Ultimul moment al serii a stat sub semnul Mărțișorului. Inspirat că de fiecare dată, poetul Vasile B. Gădălin a citit câteva dintre savuroasele sale epigramele create în timpul ședinței și care îi au că destinatari pe confrații scriitori Onufrie
LA CENACLUL „ARTUR SILVESTRI„ A VENIT PRIMĂVARA ! DE VOICHIȚA PĂLĂCEAN-VEREȘ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374698_a_376027]
-
numele poetului a conferențiat pe tema „Iubirea elenica în poezia lui Lucian Blagaˮ, omagiind frumoasă poveste de iubire dintre Blaga și cea din urmă muză a sa, „Anaˮ (Elenă Daniello), așa cum este ea surprinsă în lirica scriitorului și în românul „Luntrea lui Caronˮ. Ultimul moment al serii a stat sub semnul Mărțișorului. Inspirat că de fiecare dată, poetul Vasile B. Gădălin a citit câteva dintre savuroasele sale epigramele create în timpul ședinței și care îi au că destinatari pe confrații scriitori Onufrie
LA CENACLUL „ARTUR SILVESTRI„ A VENIT PRIMĂVARA ! DE VOICHIȚA PĂLĂCEAN-VEREȘ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374698_a_376027]
-
grecescul silogismos, care înseamnă concludere, raționament) este o formă de argumentare logică, un raționament deductiv, în care concluzia este inserată în premisele expuse anterior. Tehnica aceasta o mai găsim la G. Călinescu în studiul „Universul poeziei”, la Lucian Blaga în „Luntrea lui Caron”, la Bartolomeu Anania în „Cerurile Oltului” Cartea „Obiceiuri care fac toți banii”, de la cap. 1 - Trezirea-, până la Epilog , inclusiv fiecare capitol, este construită pe această structură standard a silogismului, totul fiind explicit, clar, limpede, argumentat. Cartea nu poate
OBICEIURI CARE FAC TOȚI BANII, RECENZIE DE PROF.DUMITRU PODGOREANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374726_a_376055]
-
I. MARA PARASCHIV- ÎN LUNTREA NOPȚII, de Cristina Ștefan , publicat în Ediția nr. 2305 din 23 aprilie 2017. Mara Paraschiv- În luntrea nopții O apariție lirică, la Editura ArtBook, 2017, a Marei Paraschiv are un titlu nocturn, amintindu-ne de trecerea mitologică a Styxului, În
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
I. MARA PARASCHIV- ÎN LUNTREA NOPȚII, de Cristina Ștefan , publicat în Ediția nr. 2305 din 23 aprilie 2017. Mara Paraschiv- În luntrea nopții O apariție lirică, la Editura ArtBook, 2017, a Marei Paraschiv are un titlu nocturn, amintindu-ne de trecerea mitologică a Styxului, În luntrea nopții. Un parcurs de înțelepciune, într-o exprimare niponă fiind, un recurs la pasiunea autoarei pentru
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
NOPȚII, de Cristina Ștefan , publicat în Ediția nr. 2305 din 23 aprilie 2017. Mara Paraschiv- În luntrea nopții O apariție lirică, la Editura ArtBook, 2017, a Marei Paraschiv are un titlu nocturn, amintindu-ne de trecerea mitologică a Styxului, În luntrea nopții. Un parcurs de înțelepciune, într-o exprimare niponă fiind, un recurs la pasiunea autoarei pentru acest gen literar care în ultima vreme a câștigat teren editorial și în România. Poemele HAIKU, această formă pretențioasă de exprimare în 17 silabe
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
care vorbeam cu mulți ani în urmă ca fiind ROHAIKU, contrazisă pe atunci de așa zișii haijini care preferau formularea clasică și tipic japoneză. Acum aprecierile sunt de bun augur pentru acest tip de ... Citește mai mult Mara Paraschiv- În luntrea nopțiiO apariție lirică, la Editura ArtBook, 2017, a Marei Paraschiv are un titlu nocturn, amintindu-ne de trecerea mitologică a Styxului, În luntrea nopții.Un parcurs de înțelepciune, într-o exprimare niponă fiind, un recurs la pasiunea autoarei pentru acest
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
japoneză. Acum aprecierile sunt de bun augur pentru acest tip de ... Citește mai mult Mara Paraschiv- În luntrea nopțiiO apariție lirică, la Editura ArtBook, 2017, a Marei Paraschiv are un titlu nocturn, amintindu-ne de trecerea mitologică a Styxului, În luntrea nopții.Un parcurs de înțelepciune, într-o exprimare niponă fiind, un recurs la pasiunea autoarei pentru acest gen literar care în ultima vreme a câștigat teren editorial și în România.Poemele HAIKU, această formă pretențioasă de exprimare în 17 silabe
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
și România n-ar fi amenințată azi de un adevărat cancer al culturii și spiritualității. Dar cei mai nocivi pentru cultură sunt falșii culți, această oribilă grupare de inculți sadea și mai ales de semidocți cu pretenții, care se fac luntre și punte să-și poleiască pospaiul de cunoștințe cu diplome (bacalaureat, licențe, doctorate), dobândite pe căi strâmbe până la nelegiuire. Iar numărul acestora (mulți provin din rândul foștilor activiști) crește an de an, astfel că România deja este fruntașă la agramați
DESPRE CULŢI, INCULŢI, SEMIDOCŢI ŞI FALŞI CULŢI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369211_a_370540]
-
fereastră de eram în casă,automat îmi studiam conturul.Nimic nu-mi era mai aproape în aria vizuală.Nu rămâneam niciodată pe linia exteriorului meu,ci tot pătrundeam, de parcă tot căutam, ceva.... X. ADINA DUMITRESCU - POEMELE IRINEI LUCIA MIHALCA - DINCOLO DE LUNTREA VISULUI, de Adina Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 2120 din 20 octombrie 2016. Vorbesc porțile cerului de-o copilă ce-n zbor, le atinge cu aripile de parcă ar vrea și n-ar avea pe unde să intre, să se lumineze
ADINA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/374158_a_375487]
-
pătimașe? Cine să bifeze aripile noastre în cosmos? Cine să vină la țărm din marea secată? Cine să ne curețe de solzii tămăduitori? Nu e Cineva să ne rănească, Nu e Cineva să ne supună. Deși murim, untdelemnul vibrează în luntrea extaziată, iar noi înotăm în acest oazis sfânt. Cine să ne aducă focul, în proaspătă joie? Cine ne inspiră, să-I dăm toată sarea din mare? Cine să ne încingă în sacru, dacă nu tăcerea nepregătită a Mântuitorului... Dezvelindu-ne
CINE SĂ NE ÎNCINGĂ ÎN SACRU? de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378815_a_380144]
-
-a fi! Pe noi, cari zicem că trăim și știm că vom muri, adică pe om [î]l putem compara cu un luntraș care știe bine că îl duce curentul fatalminte spre o cataractă unde va fi zdrobit el și luntrea lui. Și totuși luntrașul merge înainte, ba găsește timp destul nu numai a admira natura, cerul și pământul, ci și, mai ales, pentru a face rău altora în calea sa. Aceste puncte, rău rezumate aici, au fost dezvoltate și explicate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ar putea înghiți modul cam prea brusc și în orice caz cu totul neparlamentar cu care a tratat-o d. ministru de interne. Indignarea d-lui Dimancea va găsi probabil un răsunet. D. Brătianu caută evident a trânti afară din luntrea ministerială pe d. Cogălniceanu, care-i este o povară grea, iar acesta se luptă ca să rămână în luntre; e lucru înțeles și legitim și de o parte și de alta; în tot cazul însă mijloacele întrebuințate și de unul și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
-o d. ministru de interne. Indignarea d-lui Dimancea va găsi probabil un răsunet. D. Brătianu caută evident a trânti afară din luntrea ministerială pe d. Cogălniceanu, care-i este o povară grea, iar acesta se luptă ca să rămână în luntre; e lucru înțeles și legitim și de o parte și de alta; în tot cazul însă mijloacele întrebuințate și de unul și de altul caracterizează destul de trist pe acești doi oameni de stat: duplicitate din partea lui Brătianu, o nervozitate copilărească
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Ce rol miraculos poate juca această vocabulă cu sonoritatea ei atît de sălbatic-străină în soțietatea română la sfîrșit de secol și de mileniu! Formidabil! Tot românul se simte dator, măcar de data asta, să nu fie cu c. în două luntre: mă, ori ești cu sîrbii, și-atunci... ori ești cu americanii, și-atunci... De unde a învățat românul (care de-o întreagă istorie a tot scăldat-o, a tot cotit-o, a tot moșmolit-o, a tot îngropat via pînă cînd
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
drumul Iași-București se nota că, între Vaslui și Bârlad, ,,toate podețele sunt stricate”; între Bârlad și Tecuci se poate trece pe ele numai cu foarte mare greutate și atenție. Podul de pe Siret între Tecuci și Focșani era așezat pe 14 luntre, din care mai mult de jumătate aveau nevoie de reparații, grinzile din margine erau insuficiente ca număr, scândurile de deasupra erau toate stricate; lărgimea podului era doar de trei pași și n-avea balustrade etc. Pe drumul între Fălciu și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
etc. Pe drumul între Fălciu și Galați, vara se mai putea trece, toamna însă trecerea se făcea cu foarte mare greutate, deoarece nu erau poduri, iar cele vechi, câteva la număr, erau stricate. Podul de la Șerbești avea toate cele 18 luntre stricate. Aici Siretul avea o lărgime de 45 de stânjeni, iar podul avea nevoie de cel puțin 24 de luntre. În aceeași stare se aflau și podurile din restul Moldovei. Podul de la Sculeni, spre exemplu, era făcut pe 4-5 dubasă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]