1,124 matches
-
convertește în credință. Șoaptele capătă chip de eveniment și timpul defilează pe nostalgia unei lumi fără ideal. Fiecare e singur. Privește nimicul din el, aprinde lumânarea în cimitirul propriei definiții, surâde ca o formulă plină de senzații disperate și își lustruiește viciul de a se crede „așezat în centrul universului” . Și tocmai când antinomia gurii dă la iveală saliva - singurul martor rămas al sărutului - se înfățișează moartea hrănindu-l cu aceeași singurătate ce se înfipsese în oase la naștere. Fiecare e
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
convertește în credință. Șoaptele capătă chip de eveniment și timpul defilează pe nostalgia unei lumi fără ideal.Fiecare e singur. Privește nimicul din el, aprinde lumânarea în cimitirul propriei definiții, surâde ca o formulă plină de senzații disperate și își lustruiește viciul de a se crede „așezat în centrul universului” . Și tocmai când antinomia gurii dă la iveală saliva - singurul martor rămas al sărutului - se înfățișează moartea hrănindu-l cu aceeași singurătate ce se înfipsese în oase la naștere.Fiecare e
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
Dumnezeu e un copil care se joacăcu tine.Noaptea ca un înger gol face cu ochiulîn vreme ce Adam sughite prima... XVIII. POEM DE SUFLET, de George Baciu, publicat în Ediția nr. 512 din 26 mai 2012. TRAI SĂPTĂMÂNAL Luni lustruiesc pantofii orașului, marți iubesc frunzele la mansardă, miercuri cumpăr din piață lacrimi ieftine, joi mă cert cu chiriașul de vise, vineri îmi duc emoțiile la teatrul de păpuși, sâmbătă joc dame cu dudul de lângă fereastră, duminică citesc în ziarul de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
teatrul de păpuși, sâmbătă joc dame cu dudul de lângă fereastră, duminică citesc în ziarul de știri că venise iarna la schitul unde se călugărise cireșul sub care ți-am jefuit trupul abia început. GEORGE BACIU ... Citește mai mult TRAI SĂPTĂMÂNALLuni lustruiesc pantofii orașului,marți iubesc frunzele la mansardă,miercuri cumpăr din piață lacrimi ieftine,joi mă cert cu chiriașul de vise,vineri îmi duc emoțiile la teatrul de păpuși,sâmbătă joc dame cu dudul de lângă fereastră,duminică citesc în ziarul de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
diademă bătută de vânt. de vântul colorat în nisipiu de ochiul toamnei castaniu. răbdarea mea lăsată din pântecul firii ai prins-o ca o pată sub pietrele zidirii. aștept acum cuvântul să încolțească pe-a ta limbă, din calea-ți lustruită cu potcoave medievale, să îmi trimiți răbdarea zidită-n pastorale. dar, mi-ai trimis pe-o piatră semn, pe diadema spartă. să fiu și azi și mâine eu, cea fără nume. Referință Bibliografică: Eu, fara nume... / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe
EU, FARA NUME... de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358349_a_359678]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Artistic > PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 Autor: Ioan Lilă Publicat în: Ediția nr. 532 din 15 iunie 2012 Toate Articolele Autorului 48 LICITAȚIA SECOLULUI Madam Marea Marmara își lustruise Dentexcela și se pregătise, parcă mai mare ca deobicei, pentru licitația secolului, la care își anunțaseră participarea extraordinară toate fetele, Chipita și Bianca de Cholo, micuța ștorfi Evrika și Lisa Kieffer, cea care își gusta mărfurile la magaziunul de feronerie
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
convertește în credință. Șoaptele capătă chip de eveniment și timpul defilează pe nostalgia unei lumi fără ideal. Fiecare e singur. Privește nimicul din el, aprinde lumânarea în cimitirul propriei definiții, surâde ca o formulă plină de senzații disperate și își lustruiește viciul de a se crede „așezat în centrul universului” . Și tocmai când antinomia gurii dă la iveală saliva - singurul martor rămas al sărutului - se înfățișează moartea hrănindu-l cu aceeași singurătate ce se înfipsese în oase la naștere. Fiecare e
GÂNDURI DE LA MARGINEA LUMII III. de GEORGE BACIU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358019_a_359348]
-
Ciorapul șoaptei stă atârnat în grinda din grajdul cu ieslea părăsită. * Dau o pagină din tine și citesc: Ea are râs de fluture și miros de pudrieră. Baticul, ca o gură uriașă de trandafir, îți înghițea obrajii în care-și lustruise pantofii apusul. * Un vers e un penel cu strănut liric, o strofă - rochia sub care se ascund conferințele privirii, poemul e orișicare zi ce arată cu degetul vopseaua din vene. * Vezi să nu-ți pierzi lacrima, iubito, într-un site
CU GÎNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358026_a_359355]
-
rănită de colțul ceruluipoate vei atinge mâna mea în aparențăSuzana Deac... XXI. LEGENDELE LUI MOȘ NICOLAE, de Suzana Deac , publicat în Ediția nr. 340 din 06 decembrie 2011. Legendele lui Moș Nicolae În noaptea de dinaintea sărbătorii Sfanțului Nicolae, copiii își lustruiesc ghetuțele pentru cadourile pe care le vor primi de la moș. Dacă au fost cuminți primesc dulciuri. Dacă au fost neascultători și nu și-au făcut temele primesc nuielușe și bucăți de cărbune. Obiceiul de a face cadouri în noaptea de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
sărace. Sfanțul Nicolae le-a ajutat pe fete să scape de tirania tatălui lor, care vroia să le vândă pentru că erau prea săraci. Povestea surorilor sărace ... Citește mai mult Legendele lui Moș NicolaeIn noaptea de dinaintea sărbătorii Sfanțului Nicolae, copiii își lustruiesc ghetuțele pentru cadourile pe care le vor primi de la moș. Dacă au fost cuminți primesc dulciuri. Dacă au fost neascultători și nu și-au făcut temele primesc nuielușe și bucăți de cărbune. Obiceiul de a face cadouri în noaptea de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
fusul galactic s-a răsucit nebun pe lângă mine, parcă văd că voi rămâne fără timp și vreau să-l împrumul de la stele, de la lună, de la serile mele fantastice când credeam că tinerețea e veșnică, când mă îmbrăcam cu iubirea ta, lustruind luna care se hlizea la noi, impudică, numărându-ne săruturile, mai dați-mi puțin timp la dispoziție să privesc prin perdea cum se zbuciumă frunza-n teiul meu scump, să-i miros floarea acum în luna mai când ielele joacă
NOSTALGII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350737_a_352066]
-
orice recompensă Și lui i se oferă pace Propuneți-mi și mie una Din variantele cu sila Să nu mă mai cuprindă mila De victimă, dintotdeauna! De când mă știu în câte feluri Pierd, înăuntru și-n afară Echilibristica precară Tot lustruiește capiteluri Hrăniți-mă și cu himere Când nu se poate fără ele Iluzia iluzii cere, De la pământ, până la stele Dar nu-mi furați vă rog, statuia Când nu mai am ce pune-n loc Un gol ce s-a născut
SCUZE ŞI ACUZE de ION UNTARU în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358927_a_360256]
-
GENERALUL ȘI BICLA Autor: Gheorghe Neagu Publicat în: Ediția nr. 2110 din 10 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Când a aflat după un secol de lâncezeală că urma să aibă vizitatori, s-a bucurat. A ieșit din cavou și-a lustruit cizmele și s-a uitat la bicicleta pe care o capturase de la Johannes von Eben. Rușii se bolunjiseră cu totul. Voiau revoluție. Nu mai ascultau de ofițeri. - Măi generale, îi zise căpitanul Ignat cu o nedisimulată răceală, parcă ne spuneai
GENERALUL ŞI BICLA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359434_a_360763]
-
dotare, ce-l pot mobiliza să însoțească pe tinerii bicicliști mioritici. - Nu știu ce să spun!, zise Ignat descumpănit de amploarea propunerii. O să-l întreb pe domnul general!, zise căpitanul Ignat închizând telefonul. Rămas singur, generalul Eremia Grigorescu își privi carâmbul cizmelor lustruite cu admirație. Până și tureatca lucea oglindă. Își mai plimbă odată buricul degetelor peste teaca oțelită a săbiei, ieșind în fața mausoleului. Se urcă pe bicicletă și pedală puțin prin fața treptelor ce străjuiau intrarea. „A dracului industrie germană?”, își zise el
GENERALUL ŞI BICLA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359434_a_360763]
-
limbariței. Îndeobște ursuzi, cu flecăreala abia pe la apusul soarelui - când n-are mărul cocean și omu-i amărăștean - îi înteții dintr-odată mierea cuvintelor și se puse așa pe șagă, cu năsălie : - Vere Niță, prea proptii bre, până târziu în noapte, lustruind masa crâșmei lui Dragomir răsalaltăieri, nu ? - Vorbe, vere Gheorghe, muier'ta te-aținu cu povești întortocheate, pe care numai ea știe să le scornească, ca nimeni alta. - Nu iese fum fără foc, vere Niță. - De-ar fi așa, nu dau
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
forestieri de pe Valea Dâmbovișei și pe Valea Râușorului, la Măra. Niță, cu clupa de cubat buștenii, ales de burjuii Costică Teodorescu și Ilie Băjan c-avea, se lăuda el, când puneau de-o „acioală”, mai multă „glagorie”... Asta, în timp ce Panacoadă lustruia cu „bătăi și bășici” la mâini coada toporului, cârligul și țapina, că era mai vânjos și mai tânăr, cu mai mult spor la treburi practice i se spunea. Aista se supăra oleac' însă nu cine știe ce, mai mult îl întărâta muierea
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
în veci și să aducă multă bucurie, fericire, lumină și iubire în casele oamenilor, dar mai ales în sufletul copiilor noștri. Închipuiți-vă ce tristă ar fi lumea fără credința în existența “Moșului”. Așa că nu mai stați pe gânduri, ci lustruiți bine ghetele și puneți-le lângă ușă pentru că în această noapte, vine, vine..., vine Moș Nicolae. Doamne, ajută! Ștefan Popa Referință Bibliografică: Vine, vine..., vine “Moșu” / Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1434, Anul IV, 04 decembrie 2014
VINE, VINE..., VINE “MOŞU” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360399_a_361728]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > CÂNTEC DE IARNĂ Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 388 din 23 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Cântec de iarnă Roxanei, Înainte de culcare pe întinderi de opal Cerul fața-și lustruiește cu un nour-pămătuf, Doar un zbenghi de spumă însă mai rămâne ca un ciuf, Noaptea-n haina ei de gală se reflectă în astral. Pe ghețușul alb al vremii pasul lunecă ușor Străbătând în timp și spațiu firmamentul ca și
CÂNTEC DE IARNĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360548_a_361877]
-
tradiționale. Convertită la ortodoxie, Mariței nu-i cădea rău consumul de carne. De multe luni postea fără voie. În bordei, înainte de a se înnegura, Trifu, în dreptul patului, aninase icoana cu chipul lui Cristos și sub ea candela pe care o lustruise cu cenușă de cocleala depusă de vreme. Îi făcu probă și o aprinse. Fitilul înmuiat în untura de urs topită arunca o lumină pală, dar lumina! „Noaptea o să lumineze mai bine!” își zise Trifu cu convingere de ceea ce spune. Sub
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
Am mâncat în fugă și imediat am mers să predăm tehnica de luptă. Inspecția din partea sovieticilor a fost făcută la sânge. Nici cel mai mic lucru nu a fost neglijat: am șters ecranele IOCP-urilor, tastatura, scaunele, planșetele și am lustruit până și podelele stației, că ne făceam mustața de câtă curățenie și ordine am lăsat în urma noastră. Strânsul lucrurilor, în grabă, ne-a tăiat cheful de-a ne bucura de rezultatele muncii noastre, ca dovadă bătaia de joc cu care
EXPERIMENTUL DIABOLIC (2) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360004_a_361333]
-
câmpul de luptă,nu din patriotism sau disciplină ,ci de frica.Ne-am așezat în coloana cu castroanele în mâini și am primit o supă de carne cu legume.Masa nu a durat prea mult,pentru ca,flămânzi cum eram am lustruit castroanele,încercând să păstrăm în minte gustul delicios pe care poate,aveam să-l mai simțim,anul urmator.La sfârșit,fiecare a primit câte un biscuite de ciocolată,iar eu l-am luat în palmă în timp ce mă îndreptăm spre sala
KARON ,CAP 13 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360153_a_361482]
-
cu propolis și ceară. Un astfel de cadavru îmbălsămat poate rezista nealterat între 5 și 6 ani. În același timp, propolisul este utilizat la lustruirea pereților stupului și la igienizare, datorită proprietăților sale bactericide (vestitele viori Stradivarius erau și ele lustruite cu propolis, ceea ce a permis că ele să fie păstrate în bune condiții, fără să putrezească, până în zilele noastre). Propolisul este de culoare închisă (verzui-castaniu, maroniu) și cleios, lipindu-se foarte ușor de mână stuparului. Compoziție: rășina (50 - 55 %), ceară
10 MASTI NATURISTE CU PROPOLIS CARE ITI INTINERESC TENUL de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359663_a_360992]
-
intenție nu am pomenit numele poeților cu care am fost/sunt contemporan. Numele meu este nesemnificativ ca să-l alătur lor. Ar fi un abuz! Despre care stă statuat în „SCRISOAREA I”: „ ... va vorbi vreun mititel, nu slăvindu-te pe tine ... lustruindu-se pe el.” Lucian MUNTEANU / Noru SILVAN Oradea 23 iulie 2012 Referință Bibliografică: Lucian MUNTEANU - TAINA SCRISULUI (10): SUNT UN OM NOROCOS / Lucian Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 572, Anul II, 25 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
TAINA SCRISULUI (10): SUNT UN OM NOROCOS de LUCIAN MUNTEANU în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359091_a_360420]
-
se spune că acolo a fost o școală, se mai văd zidurile ei, care a fost dezafectată după Țsunamii din decembrie 2004. În fața ei s-a construit un "hotel școala" încă nefuncționabil, dar în următoarele zile am văzut băieți care lustruiau, vopseau, aranjau (că doar așa se învață meserie!). La parterul casei se află dormitoarele familiei, bucătăria și două camere de oaspeți, dotate fiecare cu baie și ventilatoare mari. Patul mare este protejat de plasă împotriva țânțarilor, plasă care de altfel
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345197_a_346526]
-
Ce-au cuprins tot universul încap bine-n patru scânduri... Or să vie pe-a ta urmă în convoi de-nmormântare, Splendid ca o ironie cu priviri nepăsătoare... Iar deasupra tuturora va vorbi vrun mititel, Nu slăvindu-te pe tine... lustruindu-se pe el Sub a numelui tău umbră. Iată tot ce te așteaptă. Ba să vezi... posteritatea este încă și mai dreaptă. Neputând să te ajungă, crezi c-or vrea să te admire? Ei vor aplauda desigur biografia subțire Care
Mihai EMINESCU (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Poet național și universal () [Corola-blog/BlogPost/339456_a_340785]