766 matches
-
și mi-a părut bine, căci e semn că a devenit vânător și un trăgaci foarte bun. El a fost cam bosumflat că, în ultimele două zile am avut mai mult ca el, atâta este de ambițios. M-a cam mâhnit această atitudine căci arată un spirit antisportiv. Tot greșeala educației lui Pălăngeanu” (profesorul de la Școala Palatină). Sâmbătă,11 septembrie. Mihai și Carol au revenit la Sinaia. După amiază, Mihai, Duduia și Carol, „the happy family”, după expresia lui Carol, se
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
le-a făcut a fost împins de ea să le facă și zice că, adesea, i-a atras ei atenția, dar n-a voit să auză. Spre lauda lui trebuie să zic că a fost foarte curajos. Pe mine mă mâhnesc foarte mult aceste lucruri. Sunt foarte rele când le suferi tu singur și oribile când vezi pe omul ce-l iubești că le îndură”.. Au stat în rada portului Istanbul toată ziua. Abia la ora 1 noaptea au plecat spre
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
și un pact sacru: Pentru ca, dacă ar fi prins de corsari (pirați), să poată fi răscumpărat de el, că un asemenea pact este între noi; adică, dacă va fi nevoie, să-l răscumpăr. Pr. Circhi, Prefectul Misiunii, deși era foarte mâhnit de decizia misionarilor noștri, i-a recomandat călduros Sf. Congregații: Părinții au adus aici o specială zidire sufletească și să binevoiască Dumnezeu să trimită totdeauna asemenea misionari pe aceste meleaguri. De-acum el nu mai putea să-l ceară pe
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
celor împlinite Dar și mâhniți c-ades’ sa-nvingem n-am putut. Ne așezăm în bănci - elevii de-alta dată... Dar multe locuri goale se află printre voi Pe locurile-acelea au stat colegii noștri Ce azi din altă lume privesc mâhniți la noi.
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Craciun Murgoci () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93276]
-
avea să aprecieze pe cel care fusese Petre Carp, trimițând văduvei acestuia o scrisoare În care Își manifesta compasiunea, spunând: „știu că cel al cărui doliu Îl porți acum, ne-a privit cândva ca fiind nenorocirea țării sale. Eram foarte mâhniți că un vechi prieten de altădată să fi cerut surghiunul nostru, dar am știut Întotdeauna că bărbatul D-ale este credincios convingerilor sale. El era un luptător și noi Îi stăteam În cale. Avea de ales Între țara lui și
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Piața 6 Septembrie, vorbind zecilor de mii de legionari, amintea de „Căpitanul vostru de ieri...”, în nădejdea că va fi proclamat... Căpitanul nostru de azi. Firește că ne-am ferit ca de foc să facem asemenea năzbâtie, ceea ce l-a mâhnit profund. La sfârșitul defilării, mulțimea a rupt cordoanele și l-a ridicat pe sus, ovaționând îndelung. Când s-a putut circula, am pornit spre Președinție, unde am aflat că generalul Antonescu ne invită la un ceai la... Predeal. Ne-am
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
mai multe libertăți, că exigențele privind pregătirea psihopedagogică și practică se situau la cote convenabile lor, iar de primul lor diriginte au uitat. La întâlnirile întâmplătoare cu colegii care predau la fosta lui clasă Dumitru Dascălu afla lucruri care îl mâhneau. Clasa pe care o pornise pe un drum bun își pierduse locul fruntaș între clasele paralele, interesul față de învățătură și starea disciplinară a elevilor scăzuseră dramatic. Pentru Dumitru Dascălu marea surpriză a venit atunci când foștii lui elevi au organizat banchetul
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
un instrument al harului iubirii dumnezeiești. Sfinții Părinți recomandau fiecăruia să ia asupra lui ceea ce îl privește pe aproapele său, să îndure suferința împreună cu el în orice împrejurare, să aibă aceleași simțăminte ca Și cum ar avea același trup Și ar fi mâhnit el însuși, când urmează o încercare pentru aproapele, sau după cum este scris în Scriptura sfântă: „... un trup suntem în Hristos” (Rom. 12, 5) Și: „Iar inima Și sufletul mulțimii celor ce au crezut erau una” (Fap. 4, 32). Nimic nu
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
colegului meu și, mărturisesc cu rușine, nici cu prezența vie a grecocatolicismului În subteranele vieții publice din România anului 1988, precum și În conștiințele multor concetățeni de-ai mei. În orice caz, vorbele lui Periș m-au uimit și m-au mâhnit, deoarece reacția despre care Îmi vorbea era cu totul străină de intențiile mele. Mie Îmi erau dragi acei oameni despre care scrisesem, aveam rude și strămoși greco-catolici (cei mai Îndepărtați, de care aveam cunoștință, fiind chiar preoți uniți din secolul
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mai mult, s-a produs după aproape un deceniu, În anul 1997. În revista Vatra, din Târgu-Mureș, părintele canonic Teodor Racovițan XE "Racovițan" publica o replică extrem de dură, Întinsă pe câteva pagini, la adresa articolului meu din Echinox. Cât m-au mâhnit și aceste rânduri, Îmi vine greu să mai spun. Părintele Racovițan a fost un veritabil martir al Bisericii Unite și, În același timp, un om de vastă cultură bisericească. A fost deținut În Închisorile comuniste și persecutat timp de decenii
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care nu am nimic de Împărțit și dintre care unii sunt demni de tot respectul. Cum aș putea să Îi răspund venerabilului părinte, altfel decât Întorcând și celălalt obraz și rugându-l să mă ierte pentru faptul că l-am mâhnit? Mai mult nu pot să fac pentru a-l mulțumi, oricât m-aș strădui, În afară de a mă lăsa de această profesiune și de a nu mai scrie niciodată vreun rând, mai ales că nu sunt unul dintre cei care se
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și categorie mentală, caracterizează Încă, În mare măsură, imaginea ardelenilor despre Italia. Desigur, primii care o resimt, amplificată de factorul sentimental, sunt rudele și apropiații de acasă. Greu Încercata mamă a lui Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" „se mâhniră pentru depărtarea ta”, iar cumnatul Vasile Pop XE "Pop" Îi dorește noroc „În această depărtare”. Dacă aceste aprecieri sunt oarecum de așteptat la cei doi emitenți evocați, apropiați de mentalul țărănesc (cu un orizont spațial mai redus), ele se regăsesc
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cu neputință ca În timpul mișcărilor din februarie 1853, când la Pavia, În stradă, era revoluție, iar ecoul represiunii ei era Înregistrat până și În Munții Apuseni (Simion Balint XE "Balint" scria că „tristele știri din Milano și Verona ne-au mâhnit”), Bărnuțiu, aflat În mijlocul evenimentelor, să nu fi fost confruntat cu ieșirile violente ale colegilor săi de studii, să nu fi meditat cel puțin pe marginea acestor fapte, mult dincolo de inexpresiva consemnare din corespondență: „Studenții de la universitatea de aici sunt mânați
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
din silabele și literele următoare: → m → r ← mo ← → bă ha → n ha → l ← tă di ← hor hal → tă → t → i ← Bi ← → va 120. Scrieți după dioctare textul: La hanul Suhard E o vreme mohorâtă. Mihnea umblă hoinar prin pădure. Era mâhnit că nu avea mâncare. Spre seară a ajuns la hanul Suhard. Se duce direct la ospătar: Sunt lihnit. Pot să mănânc ceva aici? Da. Avem ciorbă de burtă cu hrean. Mai avem hribi la tavă. Ce sunt hribii? Sunt ciuperci
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
la lectură și face o figură mai mult decât onorabilă în contextul dramaturgiei din epocă. Mai des comentată a fost Acolo, departe..., pe tema dezrădăcinării intelectualului de origine modestă, autoexilat la Paris în căutarea afirmării, biruitor în proiectul lui, dar mâhnit de sentimentul alienării sale iremediabile. Critica a relevat experimentele de construcție, opțiunea pentru „epicizarea” materiei dramatice - subtitlul atribuit de autor, „roman dramatic în două părți (zece tablouri)” e elocvent în această privință, iar Mihail Sebastian opina că „autorul procedează ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
și-a dăruit nemurirea magistrală, lipsită de orice cusur, lotrului Prometeu și s-a dus pe râul Lethe, lăsându-ne pe noi, învățăceii săi, să ne oblojim singuri boala cea grea a apaideusiei. Dar strămoșii elini, în înțelepciunea lor, poate mâhniți de moartea fabulosului centaur, au mai alcătuit o fabulă, care merită interpretată cum se cuvine. Este povestea lui Ulise Polytropos, un om de rând care a reușit cumva să o păcălească pe însăși nemiloasa Ananke și să-și ia singur
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
-i ies în cale nechemate în fiecare clipă, verigi mărunte și neglijate, care compun lanțul trainic al singurei fericiri adevărate. Este bine să ne bucurăm de ceea ce avem noi, fără a ne situa în comparație cu alții. Nu găsești fericirea dacă te mâhnește faptul că altul este mai fericit ca tine. Când vezi câți sunt înaintea ta, gândește-te la câți sunt în urma ta" (Seneca). Mai mult, omul înțelept, înzestrat cu o minte superioară, nu se bucură și nu se întristează, pentru că știe
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
noiembrie decembrie] 1983, difuzată la 18 decembrie 1983 Stimați domni, Fac și eu parte dintre cele multe ascultătoare ale postului dvs. de radio. S-a vorbit mult despre sutele de mii de deținuți politici, dar ceea ce mă surprinde și mă mâhnește este faptul că de femeile române care au fost închise în închisorile politice ale regimului opresor nu se spune niciun cuvânt. Semnatara acestei scrisori a fost și ea închisă în una din aceste închisori, ceea ce o face să vă scrie
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
în slujba răspândirii adevărului, ceea ce implică smerenia autentică, iar ca urmare atenția se mută de pe sine însuși pe ceilalți: Multe lucruri, chiar apropiate, încă îmi scapă; Mâna Celui Prea-înalt mă va corecta încă în multe lucruri. Dar aceasta nu mă mâhnește. Aceasta mă și bucură, aceasta mă și întărește în credința că nu concep și nu conduc eu totul, că eu nu sunt decât o sabie bine ascuțită atârnând deasupra forței impure, o sabie vrăjită, capabilă s-o taie în bucăți
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
în ele! Aveam nevoie de aceste cuvinte nu pentru a mă justifica față de cineva, ci pentru a mi se spune încă o dată că nu sînt un om de nimic. Îmi vei fi iertat tonul din scrisoarea anterioară, dar eram tare mîhnit, tare contrariat! Și tu ai dreptate în tot ce spui! Atunci cînd un prieten ajunge ca în loc să-ți răspundă la întrebări loiale să te murdărească pe aiurea cu tot felul de cuvinte, nu poți să nu fii mîhnit, contrariat, enervat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
eram tare mîhnit, tare contrariat! Și tu ai dreptate în tot ce spui! Atunci cînd un prieten ajunge ca în loc să-ți răspundă la întrebări loiale să te murdărească pe aiurea cu tot felul de cuvinte, nu poți să nu fii mîhnit, contrariat, enervat! Îmi pare rău că [D] s-a purtat ca la tîrg, terfelind lucruri ce nu trebuie niciodată terfelite! Dar nu voi să-l mai știu, nu-i doresc decît bine, să ajungă ce dorește! S-a produs o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
cînd o să-ți apară cartea să mă revanșez! Îți mulțumesc mult și pentru cum ai scris în Caiete... (revista "Caiete botoșănene" n. red.)! Am făcut abstracție de context! Să nu mă înțelegi greșit, dar realmente am destule motive să fiu mîhnit de politica lui Daniel (Corbu n. red.)! Ne-am întîlnit toți, recent, la P. Neamț. Era foarte preocupat de Premiul Uniunii! Îi doresc să-l ia! Pe mine nu mă interesează astfel de lucruri, o spun cu sinceritate, deși cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
la Iași dar am rămas la P. Neamț. Trei zile. Cu iubita mea Maria. Cu Adrian (Alui Gheorghe n. red.) și cu Radu (Florescu n. red.). Adrian e nemulțumit de compania din culegerea în care abia va respira. Radu e mîhnit chiar dacă nu prea recunoaște. Era prea sigur de el și siguranța lui de baza totuși pe prea puține... capodopere. Peste două zile ar urma să plec la București cu inima la control. A nins pe vîrfuri. E rece. Am o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
de o veste venită de peste Ocean: Rolf Bossert s-a sinucis la sfîrșitul lui februarie, la Frankfurt pe Main! Avea 33 de ani! Ce nedreptate! Vorbisem, în ianuarie, cu Britz (Helmuth n. red.) despre el și despre ceilalți! Sînt tare mîhnit! Îi recitesc poemele și aproape nu-mi vine să cred că a făcut una ca asta! Nu pot citi nimic pentru examene! Nici cu manuscrisul nu mă mai duc acum la București. Nu merge! Am primit din Franța "Le dorit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
gînd cinstit: pentru că te gîndesc într-o profundă prietenie și sînt întotdeauna un băiat de caracter. Pe 15 decembrie am fost la București și am făcut prima corectură. Am constatat noi amestecuri în treburile interne ale cărții și am fost mîhnit. Am sunat acum cîteva zile și cartea e-n tipografie. Aștept, deci. După Anul nou (petrecut singur, cum dorise), trecînd în alt... infern, am fost la Iași. O săptămînă. Am stat la Liviu Antonesei și m-am frecventat mai ales
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]