759 matches
-
al celor asupriți și, în aceeași măsură, artist. Artistul revoluționar are, pe deasupra, simțul responsabilității, la care-l obligă morala talentului și a inteligenței”. Pentru a sublinia și mai intens rolul creatorului desăvârșit și dezinteresat de “laudele” care l-ar putea “mâhni peste măsură”, Panait Istrati, în eseul-manifest Ceva mai bun, mai omenesc are o concepție statornică și viguroasă conform căreia “când religiile se năruie și când toate doctrinele sociale se dovedesc neputincioase, singur artistul, preot al frumosului etern, mai poate reclama
PARTEA I de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345518_a_346847]
-
printre atâtea destine pe care trebuie să le vadă și să le... vâneze nu asta e oricum durerea mea doar știi că nu mă sperii nici de fuga nici de înghețul ce plutesc zilnic pe pânză doar că uneori mă mâhnește rătăcirea bietului păianjen de la unul la altul încât nu moartea ci rănile celor vânați sunt clopot neoprit purtat sub piele chiar și-acum în prag de Sân Nicoară când prins ca umbra de-o icoană m-am rupt din plasă
DESPRINDERI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376583_a_377912]
-
și vindeci animalele, cum ai putut să vânezi Lupul Sur, simbolul strămoșilor noștri, Dacii? Pe fața blândă și oacheșă a bunicului, s-a prelins atunci, o lacrimă, mare cât un bob de mărgăritar. Îl iubeam tare mult și m-am mâhnit când l-am văzut trist; i-am mângâiat fața, mustața și părul nins de ani. Bunicul m-a luat pe după umeri și mi-a explicat cum s-au petrecut lucrurile: - În vestiții Codri ai Vlăsiei, trăia Lupul Sur împreună cu clanul
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
și a Domnului nostru Iisus Hristos; iar după ce am dat gata mâna întâia și a doua, apucându-mă de noapte ca să termin de zugrăvit, privind eu la chipuri am văzut că totul a ieșit dimpotrivă, pentru care foarte m-am mâhnit, socotind că mi-am uitat meșteșugul. Și așa, făcându-se seara, m-am culcat mâhnit, nemâncand nimic în ziua aceea, dar socotind că a doua zi sculându-mă, să mă apuc mai cu dinadinsul de lucru. După ce m-am sculat
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 [Corola-blog/BlogPost/375822_a_377151]
-
printre atâtea destine pe care trebuie să le vadă și să le... vâneze nu asta e oricum durerea mea doar știi că nu mă sperii nici de fuga nici de înghețul ce plutesc zilnic pe pânză doar că uneori mă mâhnește rătăcirea bietului păianjen de la unul la altul încât nu moartea ci rănile celor vânați sunt clopot neoprit purtat sub piele chiar și-acum în prag de Sân Nicoară când prins ca umbra de-o icoană m-am rupt din plasă
ALEXANDRU MĂRCHIDAN [Corola-blog/BlogPost/376603_a_377932]
-
crede că e chiar puțin bolnavși prea singur printre atâtea destinepe care trebuie să le vadăși să le... vânezenu asta e oricum durerea meadoar știi că nu mă sperii nici de fuganici de înghețul ce plutesczilnic pe pânzădoar că uneorimă mâhnește rătăcirea bietului păianjen de la unul la altulîncât nu moartea ci rănile celor vânațisunt clopot neopritpurtat sub pielechiar și-acumîn prag de Sân Nicoarăcând prins ca umbra de-o icoanăm-am rupt din plasăcu o fărâmăde cuvânt.... XXVII. NINSOARE DIN CULPĂ, de Alexandru
ALEXANDRU MĂRCHIDAN [Corola-blog/BlogPost/376603_a_377932]
-
nu ajung sus, acolo unde ar trebui să fie, întâlnești astfel de situații în viață ce nedumeresc.“ Nicolae mă privi puțin apoi urmări terminarea unei faze de acelaș jucător după care imi spuse: ,,Așa este viața, însă eu m-am mâhnit întotdeauna când am întâlnit situații din astea, si pe cat mi-a stat în putere am căutat să ajut, să promovez astfel de oameni, bineînțeles în sfera mea și în limita posibilităților mele, nu pot să trec nepăsător pe langă astfel
PORTRETE DE EMIGRANTI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376767_a_378096]
-
chiar contestările ce vizează munca mea, pentru care îmi închin zilele, liniștea, sănătatea, amânând necontenit droaia de datorii. Pesemne, dacă lucram incorect, aveam de unde cheltui mai mult. Așa, fac economii la bani și dau libertate de vultur spiritului. Dar mă mâhnește că regăsesc munca mea furată cu toptanul, prin diferite articole și cărți. Care va să zică, e mai ușor așa! Unii îmi iau fraze și paragrafe întregi, așezându-și-le deasupra semnăturii lor. Or, cred ei cumva că nu se observă de departe
PĂRINTELE GHEORGHE BÂRJOVANU. OAMENI CUMSECADE! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372604_a_373933]
-
ca să se dezvolte cu o corpolență armonioasă, grațioasă, fremătând de energie explozivă sub platoșa sănătății. „Niciodată, destul nu este suficient...” e motto-ul personal al Dianei, ce-a-ncolțit încă din etapa inocentă a acumulărilor spirituale ale sale și care i-ar mâhni pe antici pentru că n-au descoperit ei această densitate de înțelepciune a lăcomiei de trăire a miezului ales al vieții. De la șase ani jumătate a început cursuri de pian la Liceul de artă din Constanța, pentru ca, la nouă ani să
DIANA BIŞINICU ANDRIEŞ VIAŢA CA O CÂMPIE ÎNTRE SUPERBITATEA FAMILIEI ŞI MIRACOLUL MUZICII… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373095_a_374424]
-
ostenit de-atâta răzvrătire, poetul caută o zare de lumină, el face apel la „Apărătorii de cetate” - să salveze ce a mai rămas și să nu se lase umiliți și îngenuncheați de puteri străine. În această poezie glasul poetului este mâhnit peste măsură: „Cu teorii despre democrație / Ne-au fost impuse legi umilitoare / Îngenuncheați sub jug și silnicie / Ne-au sufocat ginte minoritare // Secătuită țara se destramă / Finanțele-s pe mână de borfași / Președinția - permanentă dramă / Senatul țării - pentru arendași // Se
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
se rotească cumva în ritmul acestor sunete, cum să fac? Dar și atunci, când la Olimpiada din anul ’80, de la Moscova, ori la Olimpiada ”Soci-2014”, pe când a răsunat muzica mea pentru miliardele de ascultători de pe glob, ceva mă apasa, eram mâhnit și indispus, fiindcă mi-e frică să nu dezamăgesc cumva lumea care mă crede, care nu știu ce găsește în muzica mea... Nemulțumirea de sine - mă mișcă, mă mobilizează! Eu, rareori ascult muzica pe care am scris-o... Mie mai mult imi
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371563_a_372892]
-
de rău și-i ziceau între dânșii fie meșterița, fie Fata Pădurii, înrudită cu Omul Pădurii, Moșul Codrului ori Muma Pădurii și vesteau altora că le va pricinui greutăți, mari supărări. Vorbele ajunseseră și la urechile fetei, dar n-o mâhniră prea tare, căci vădeau înțelepciunea vorbelor foaie verde lobodă/ gura lumii, slobodă. Își scuturase pletele negre-albăstrii și nestrânse în cozi, râzând mulțumită că nașterea ei în sfânta noapte de Crăciun îi era prielnică s-ajute oamenii din așezarea lor dintre
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
cade o stea, un suflet urcă la Cer” Fiind destul de mică, nu înțelegeam ce înseamnă urcușul la Cer. El mi-a explicat că un om moare, iar sufletul acestuia urcă la Cer pe dâra lăsată de steaua căzătoare. M-a mâhnit mult răspunsul și, mult timp după aceea, am fost preocupată de acele spuse, căutând o explicație care să nu fie atât de tristă... Seară de seară stăteam la pândă, pentru a urmări mersul stelelor. Într-o noapte, când pleoapele mi
VIZITATORII STELARI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375712_a_377041]
-
dovedit mai târziu, aveau dreptate. Când ne-au spus veștile proaste, soția mea m-a întrebat dacă doream să mă căsătoresc cu o altă femeie când ea avea să moară. Simțea neliniște... Nu voia să rămân singur și să mă mâhnesc. Dar nici prin gând nu-mi trecea să fiu cu alta. Mi se părea ceva de necrezut. Când i-am spus, m-a privit și mi-a spus: „Te cunosc bine. Ești genul de bărbat care are nevoie de o
TREZIREA DIVINĂ de DAN PETRESCU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369219_a_370548]
-
nu arăta niciun semn de nemulțumire. Mai mult, încearcă să mulțumești celor ce te-au defăimat totdeauna. Mai mult decât aceasta, Sfinții Părinti ne povățuiesc că atunci când suntem tot timpul lăudați, ceva este în neregulă și că trebuie să ne mâhnim. Un părinte bătrân este întrebat: "De ce ești supărat, Avva?” „Pentru faptul că nu am mai primit nicio vorbire de rău, nicio suferință, nicio ispită, semn că Dumnezeu nu mă mai cercetează. Din acest motiv sunt posomorât.” În al treilea rând
“CUNOAŞTE-TE PE TINE ÎNSUŢI!” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378678_a_380007]
-
acest gen, practici care se datoresc și lipsei de control. Nu se poate accepta într-o asemenea muncă lipsa de control. Este clar, tovarăși? Aveți ceva de spus? Tov. Grigore Răduică: Tovarășe comandant suprem vreau să raportez că sunt deosebit de mâhnit că asemenea practici au continuat să se mai manifeste în activitatea noastră. Ca un comunist care am fost trimis de partid să lucrez în acest aparat îmi dau seama că nu am făcut tot ce era de datoria mea ca să
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
permite-ți să raportez. Hotărârea luată este o hotărâre justă, la care nu se poate adăuga nimic. Dați-mi voie să vă raportez că, luând cunoștință de cele prezentate în această seară, eu vă raportez cu tot respectul că sunt mâhnit. Nu am cunoscut că sunt asemenea dosare, asemenea materiale adunate, niciodată până acum. Lucrez de mulți ani în acest minister, sunt de acum 27, dar nu am cunoscut, vă raportez, că sunt adunate astfel de materiale. În această activitate a
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
acolo toți locuitorii în granițele ruse”. Toate punțile pacificării păreau tăiate. La 2 octombrie 1772, Maria Tereza îi scria marchizei d’Herzelle că „mizeria este extremă peste tot. Nu vă spun nimic nici despre Polonia, nici despre turci. Ambele mă mâhnesc și mă ucid”. Așa-zisul congres de la Focșani are însă pentru istoria țării noastre o semnificație particulară. Revendicările politice ale românilor ținteau acum către obiective supreme clar formulate. Autorii lor denotau o lărgime de vederi apropiate mai mult perspectivei decât
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să le arate incompetența și impostura de care dau dovadă. După cum se cunoaște, la începutul anilor '90, printre cei aflați în fruntea ministerului de externe s-a aflat o distinsă personalitate liberală, Ionel Săndulescu, un mare patriot, care, văzându-ne mâhniți de aberațiile acestor denigratori ai istoriei, ne spunea pe un ton părintesc și încurajator că ''întotdeauna după furtuni reziduurile ies la suprafața apelor, dar este sigur că, mai devreme sau mai târziu, acestea se vor duce din nou la fund
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Puțin înclinat spre introspecție și lirism, ca și I. Codru-Drăgușanu, călătorul știe să observe lucid și să comenteze aspecte felurite ale vieții sociale, să cântărească gradul de civilizație al fiecărei țări. Nu poate ignora contrastele, ce îl intrigă și îl mâhnesc. Ca și Dinicu Golescu, a cărui înrâurire transpare mai ales în primele însemnări, atenția îi este îndreptată spre tot ce ar fi putut să fie trecut alor săi ca învățătură. B. are darul de a scrie clar, energic, fără rigiditate
BARIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285644_a_286973]
-
dar? [VERENA] Un nime... un rău și un obraznic Ce vremea o măsoară pe clipă și pe ceasuri Și-mi fură tinerețea cu dor și cu oftări Nu-ncap de el în lume. Și pentru dânsul plâng Și vecinic sânt mâhnită de mine de-i departe, Tăciune e în ochii-mi. Ce să mă fac cu el Să-i rup odată gâtul ca la un pui de vrabie Mă supără... mă........... mă-ndrăgește Îl caut tot în cale-mi și nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a citi în față Neastâmpăratul tremur al genei tale lungi Prin care-o să strecoare clipirile șirete. (O cuprinde; ea lasă fața-n sus pe umărul lui... El o sărută). Acesta e? Acesta-i urât ca un tăciune? Acesta te mâhnește fără s-o vreie însuși? Acesta te iubește cât te-au nenorocit? [VERENA] Taci! Taci! 2275 Zi-mi un cuvânt... dar poate să-mi spui și vorbe rele Totuna mi-e acuma, tot drag îmi e de ele... Privirea ta
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
citi în față Neastâmpăratul tremur al genei tale lungi Prin care-o să strecoare clipirile șirete. (O cuprinde; ea lasă fața-n 186 sus pe umărul lui... El o sărută). Acesta e? Acesta-i urât ca un tăciune? Acesta te mâhnește fără s-o vreie însuși? Acesta te iubește cât te-au nenorocit? [VERENA] Taci! Taci! 2275 Zi-mi un cuvânt... dar poate să-mi spui și vorbe rele Totuna mi-e acuma, tot drag îmi e de ele... Privirea ta
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
E cu putință? Sărmane, biete copile! Cel întîi zbor și ți l-a tăiat! Cine ar fi gîndit-o? Acestui amic i-am făcut multe, și acum... (se întoarce și-și șterge ochii cu palma) FELICE Ce faci, tată? Te-a mâhnit asta? HISTRIO I-am dăruit amicului mort o lacrimă. FELICE Mai bine n-aș fi spus nimica din toate astea. HISTR[IO] Nu, copilul meu, mai bine-i așa. Te mai vezi o dată bătrân și copt pentru mormânt, ți se
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Viu îndată îndărăt. FELICE HISRE[IO] FELICE Unde pleci? HISTR[IO] S-aduc ceva lemne. FELICE Înfășoară-te bine e ger afară. HISTR[IO] Pe dată sunt aci i eu. Ei fi înghețat, hai? Numai nu fi trist, nu te mâhni de asta, găsim noi alți amici, nu-i așa, copilul meu, că acela e mort pentru noi? Mort! Mort... (iese) SCENA IV FELICE (singur), (în urmă) HISTRIO FELICE O, Dumnezeule,! El încă mă mângâie pe când el singur are atâta trebuință
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]