19,941 matches
-
e proclamat fățiș tendenționismul ce s-ar cuveni a "reabilita" creația poetică: "Poezia nu poate fi călcată în picioare numai pentru că în ochii noștri ea apare astăzi compromisă. Compromisă de unii, alții o pot reabilita. Inel cu piatră prețioasă astăzi, mîine ea poate deveni un ascuțit și bine mînuit stilet. O preocupare intimă, un conflict între poet și iubită, între poet și injecțiile cu care nu e la curent, mîine poate deveni un conflict între el și cadrele încătușate ale unei
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
de unii, alții o pot reabilita. Inel cu piatră prețioasă astăzi, mîine ea poate deveni un ascuțit și bine mînuit stilet. O preocupare intimă, un conflict între poet și iubită, între poet și injecțiile cu care nu e la curent, mîine poate deveni un conflict între el și cadrele încătușate ale unei societăți, deci un conflict între două societăți. Aici încep să se întrevadă marile ei posibilități de a intra în ritmul istoriei, de a deveni reflexul imediat al ciocnirilor fierbinți
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
trupă mai răsărită i se taie picioarele de fericire și nu e în stare măcar de un egal în retur. Filosofia conspirației ne face să ne închipuim că e ceva putred pînă și în victoriile noastre internaționale. Dacă azi cîștigăm, mîine e musai ca arbitrii să fluiere în favoarea adversarilor, ca nu care cumva să se califice o echipă din România în fazele mai de sus ale fotbalului european. De aceea probabil nu izbutim să înțelegem mare lucru din ceea ce se întîmplă
Noi și restul Europei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12767_a_14092]
-
a recomandat-o franțujilor, franțujii poliției, și după o lună de zile s-au lămurit lucrurile și un director de la ministerul de Interne, la care mama avea recomandare, i-a spus : "Doamnă, ne cerem iertare, a fost o eroare, veniți mâine dimineață că bolșevicii iau puterea. Și mama se prezintă a doua zi, cu soră-sa, lăsînd dincolo de Neva pe tînăra guvernantă cu cei doi copii și cu fratele nebun. Și cînd să treacă înapoi : toate podurile ocupate de Armata Roșie
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
domeniul vremelnicului și al ierarhiei. Ca poet, Octavian Goga a scris o pagină în literatura română, cu o sensibilitate, un accent și o invenție verbală personală; ca ministru, e cel de al nouăsprezecelea coleg al vreunui avocat din provincie, înlocuit mîine de un anonim sosit în raportul altor nouăsprezece învingători ai acestei țări fecunde în bărbați politici. Scriitorii nu trebuie, deci, să sublinieze cu insistență ajungerea unui camarad în fruntea ierarhiei sociale: substanță intelectuală a unui neam, în funcție de problemele ei vitale
Cazul Goga (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12794_a_14119]
-
element de nădejde al Țării. Te felicit pentru că, În calitate de basarabean, când mulți au Înclinat capul, sau au dat bir cu fugiții, Dumneata ne susții cauza pierdută cu fidelitate și curaj. Vei putea spune ce dorești cu drept de vot consultativ. Mâine te vei Întâlni cu Domnul Ion Mihalache. În privat. Îți mulțumesc !” Pe la cinci apăru un preot din Râmnicul Vâlcea. Preotul Marină, porecla primită după ce lucrase pe un vapor, În tinerețe. Eni Îl cunoscuse când avea 11 ani. Fusese găzduit la
Păienjeniș. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_305]
-
vă temeți de blesteme/ De blesteme nu ne temem/ Le stropim cu bidineaua/ Plînsurilor dintre gene.// Gaz le punem peste vreascuri/ Gaz le punem peste paie/ Poate flacăra din Teascuri/ Cînd în vinul nou se-ndoaie// Știe ce ne-așteaptă mîine/ Blestemați totuși să fim/ Văruiți de așteptare/ înspumați în căni de vin// Dar înscriși în cartea vieții/ într-un colț abia de rest./ Nu vă temeți! Au drumeții/ De la drum ce și-au ales!" (Nu vă temeți). Alteori se înfățișează
Aventura vitalitatii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12810_a_14135]
-
2; ăn DEX: huo). Apar zone de variație, ăn scris, ăn repetarea unor litere pentru a indica lungirea sunetului: "valeuuuu, oameni buni, stimați telespectatori, dragi cetățeni, din motive de exprimare, ăntrerupem aici emisia, e posibil să ne mai vedem și mâine seară, pentru că altfel, nici nu știți ce pierdeți... Zdrang! Auuuu! " (VL = Viața Liberă, 3733, 2002, 1); "huoooo, nu-ți este rușine, domnule, de cei care te-au votat? " (VL 3733, 2002); "sssstttt, oameni buni, am revenit ăn direct " (VL 3733
Interjecții by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12876_a_14201]
-
de / două ori pe săptămînă vinerea pe la borșa. (...) și cum să te duci atît de curînd, e abia noiembrie draga noastră/ păsările- abia au început să îngălbenească și să cadă/ și autobuzul trece doar vinerea și azi e marți/ și mîine, și poimîine doar marți și autobuzul/ cînd trece, vinerea, trece doar pe la borșa." Scenariu de farsă tragică, în cheie suprarealistă, ca în Crusta lui Gellu Naum: "în tot acest timp, copiii creșteau, punînd mereu o singură întrebare/ pe cînd adulții
Frîna de mînă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12259_a_13584]
-
iminenta criză a nisipului și a pietrișului în Europa și criza petrolului din 1973. "La vremea aceea - a spus el - țări mici, dar bogate în petrol, precum Bahrain sau Brunei, au fost șoarecii care au început să ragă precum leii. Mîine va fi Lituania." Președintele Dormand a descris Compania Partidul Pieței Libere, pro-occidentală și pro-business, ca pe "singura mișcare politică existentă în momentul de față în Lituania dispusă să trateze corect și responsabil cu piețele de capital occidentale. Nenorocirea noastră - a
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
permite să rămână neschimbați. Pot să mă exprim și altfel: își schimbă ideile în funcție de tribunalul invizibil care, el însuși, este pe punctul de a-și schimba ideile; schimbarea lor nu este decât un pariu angajat cu ceea ce tribunalul va proclama mâine ca adevăr. Mâ gândesc la tinerețea mea trăită în Cehoslovacia. Ieșiți de sub primul farmec al comunismului, noi am resimțit fiecare mic pas contra doctrinei oficiale ca pe un act de curaj. Protestam contra persecuției religioase, apăram arta modernă proscrisă, contestam
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
Nu deschideți fereastra, că răcesc trecătorii". Când, în criza de alimente, ne duceam după o pâine, am inventat următorul dialog la brutărie: "Dați-mi o pâine". Vreți una de azi sau una de ieri?" "Una de azi, bineînțeles". "Atunci veniți mâine". Și câte și mai câte. Adevărate cârje pentru invaliditățile noastre provocate de regim, ale mele și ale întregii națiuni. C. P.: Există "întâmplări frumoase" pe care încă nu le-ați trăit? V-a marcat în vreun fel absența lor? N.
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
Paul Celan și Gherasim Luca, s-au aruncat și s-au înecat în Sena... Oricum, marea e o stihie misterioasă și chemătoare în adânc, poate pentru că m-am născut din ea, o dată cu amoebele... C. P.: Să presupunem c-ați realiza mâine o antologie a regretelor. Cum ar arăta sumarul unei astfel de antologii? N. C.: Lista ar fi cam lungă. Primul și cel mai mare regret al meu e că am părăsit (sau m-a părăsit) compoziția muzicală. După atâta muncă
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
urmași, ca să nu mai punem la socoteală și scadențele timpurilor istorice, s-au întrecut cu toții, direct sau prin legatari mai mult sau mai puțin îndreptățiți, să-și fixeze efigia într-un monument public. Mai puternic decît grija pentru ziua de mîine sau decît îngrijorarea pentru cea de azi s-a manifestat, prin nu se știe ce complicată alchimie sufletească, morală ori, poate, numai propagandistică și narcisiacă, preocuparea fierbinte pentru buna administrare a veșniciei. Cum orice fel de autoritate a intrat prompt
Eternitate și fantasmagorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12340_a_13665]
-
tânăr de succes new yorkez de acum cincisprezece ani, poate chiar și în 2004 e la fel, dar n-am nici o îndoială că scriu despre ceea ce e cu adevărat important și că ce poate azi să pară neesențial va fi mâine de maximă importanță. Trăim o epocă în care culturile se amestecă și reacționează agresiv una la alta - ar fi imposibil să atragi atenția posterității scriind despre Greenwich Village. LV. Cum pornești un roman? Cu un sentiment, o stare de spirit
Timothy Mo – "Umorul dezumflă prefăcătoria" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/12341_a_13666]
-
ca pe un lucru normal, invitația unui important personaj din Ministerul învățămîntului de a mă prezenta a doua zi la cabinetul său. "Dar e duminică", i-am spus lui I. D. B.. "Mă duc luni". Nu, nu, te rog, du-te mîine. Vrea neapărat să te vadă". Știam firește, cine este personajul care ținea cu tot dinadinsul să-mi strice duminica, întîmplător și ziua mea de naștere. Mai mult ca să scap de pisălogeală, i-am promis lui I. D. B. că voi fi
Dar Papa? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12359_a_13684]
-
mai mult, atât de mult încât nu poți coborî din el nici după ce te-ai zbătut trei ore. Iar ușa nu mai e ca aseară, ca să ajungi până la ea ți-ar trebui o întreagă zi. Și oricum, parcă tot de mâine ți-ar fi mai convenabil să ieși, nu?" (Ioan Es. Pop) și "Ușa părea că nu mai fusese deschisă de mult. A scârțăit îngrozitor și păianjenii stâncoși au tresărit din somn. Am intrat. Prin lumină umblau o mulțime de oameni
Vieți și poee în oglindă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12347_a_13672]
-
până la ferfenițirea totală, pentru a se mândri cu ce era el în stare să facă, și astfel toată lumea afla că, iată, semiratatul nu mai era un cvasi necunoscut, ci începea să aibă identitate literară - ura! Și, azi un concurs câștigat, mâine altul, semiratatul creaștea în ochii organelor locale devenind o tot mai cunoscută autoritate în materie de creație literară, adică un soi de celebritate locală. Cu atât mai mult că, în majoritatera cazurilor, angajații din domeniul culturii erau selecționați pe criterii
Celebritatea locală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12394_a_13719]
-
voturi ale lui Gh. Onișoru, chiar dacă el a votat împotrivă ar fi rezultat că acceptă că Vadim Tudor a fost declarat de CNSAS imaculat. Există oameni care își gândesc destinul pe durată lungă și oameni care trăiesc de azi pe mâine, după cum bate vântul. Ca să îți aperi destinul, trebuie ca mai întâi să crezi în el. Probabil că Gh. Onișoru a decis că soarta lui e să trăiască de pe o zi pe alta. Poate că are dreptate. Singurul lui moment de
Voturile lui Gh. Onișoru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12415_a_13740]
-
devoalat americană. Mi s-a părut, de asemenea, o izbîndă intrarea în contact cu acest scriitor vînat de Hollywood, de pildă, și obținerea drepturilor de autor astfel încît nimeni să nu trebuiască să-și amaneteze proprietăți sau chiar ziua de mîine. Probabil că dialogul cu acești artiști, intermediat de reprezentanta lui, l-a determinat pe Neil LaBute să accepte, de ce nu, intrarea în lumea teatrală românească. Între timp, mult mai atentă și atenționată, am urmărit filme care au la bază scenariile
Un verronica dcronica dnisaj. Metamorfoze by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12455_a_13780]
-
scenă a dramatismului acut din piesa lui LaBute. Un text, și aici este, din nou, lovitura, cu o poveste valabilă în orice timp supra-sofisticat și complicat, cel de azi, să spunem, putînd aparține, la fel de bine, și lui "ieri" sau lui "mîine". În egală măsură. O poveste despre iubire, interese, orgolii, trădări, înșelăciuni, facerea și desfacerea cuplurilor, despre artă și moduri posibile de a o face. O poveste de oriunde și de oricînd. Dimensiunea aceasta, ieșirea din clișeele unui spațiu sau al
Un verronica dcronica dnisaj. Metamorfoze by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12455_a_13780]
-
al luminilor ciudate, al contururilor neclare. Îl așteptăm pe Godot. La fel cum așteptăm să se înalțe și zmeele. Godot nu mai vine azi. Un băiat, care nu-l cunoaște, dar care are un mesaj de la el, spune că vine mîine. Atunci, probabil că mîine se vor ridica și zmeele. Se aude, din cînd în cînd, mai tare sau mai încet, un pian. Sunete care se întîlnesc la jumătatea intervalului dintre realitate și vis. Pe ușa visării intră Pozzo și Lucky
Ce să-i spun domnului Godot? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12477_a_13802]
-
contururilor neclare. Îl așteptăm pe Godot. La fel cum așteptăm să se înalțe și zmeele. Godot nu mai vine azi. Un băiat, care nu-l cunoaște, dar care are un mesaj de la el, spune că vine mîine. Atunci, probabil că mîine se vor ridica și zmeele. Se aude, din cînd în cînd, mai tare sau mai încet, un pian. Sunete care se întîlnesc la jumătatea intervalului dintre realitate și vis. Pe ușa visării intră Pozzo și Lucky. Ei vorbesc altfel, se
Ce să-i spun domnului Godot? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12477_a_13802]
-
fi și venit, oare, Ziua Mîniei? Ești pregătit, Mielule,/ să iei asupra ta păcatele mele,/ sînteți gata Spaime, Lumini,/ ați repetat destul, solemne Coruri,/ nu v-ați pierdut răbdarea, Viermi ai pămîntului?// Cum stau într-adevăr lucrurile/ voi afla abia mîine, după lucrarea scrisă/ pe care-o va corecta însuși Profesorul Dumnezeu/ cu un foarte roșu creion în flăcări.// Deocamdată, doar Bach îmi mai suflă ceva,/ din ce s-a scăpat să-i dezvăluie Domnul/ la ultima lor Consultație./ Oricum, te
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
ceva,/ din ce s-a scăpat să-i dezvăluie Domnul/ la ultima lor Consultație./ Oricum, te las, prietene, îmi spune el,/ să te-ntinzi pe targa asta a orgii mele./ Am destule hăuri în mine, destule leagăne.// Ce va fi mîine " vom afla mîine" (Passacaglia). Razele imaginilor resignat-provocatoare conturează o boltă grandioasă pe care tot ele o străpung. Intervine însă o anume ezitare. Pe de-o parte, rebeliunea autorului aduce o solidarizare crispată cu ființa sa somatică, reprezentînd un refugiu în
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]