7,613 matches
-
principală fiind energia transfigurată a verbului. De fapt, întreaga operă poate fi considerată un imn închinat verbului, cum se prefigurează în Ars poetica, din prima parte. Ciclul se deschide cu textul Verbul calcă țanțoș..., titlu care dă, totodată, seamă de mândria și firea românității oltenești, modelate la modul ironic, ca trecere și prin bănăție, dar și cu o anume rigoare a actului clar de narcisism al lui Ion Barbu. Textul propune o poetică a oglinzii cvasibarbiană, geamul ținând loc de oglindă
Elegii paradoxiste. In: Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
000 lei); Thomas Heywood -Femeia omorâtă cu blândețe (Ed. Institutul European, 145 000 lei); Jean-Lorin Sterian - Postume (Ed. Amaltea, 125 000 lei); Ion Ianoși - Sankt Petersburg. Romanul și romanele unui oraș (Ed. Institutului Cultural Român, 174 400 lei); Jane Austen - Mândrie și prejudecată (Ed. Leda, 175 000 lei); Laurențiu Vlad - Pe urmele „Belgiei Orientului” (Ed. Nemira, 195 000 lei); Eugene Ionesco - Teatru, vol. IV, Teatru scurt (Ed. Humanitas, 180 000 lei); Laura Pavel - Antimemoriile lui Grobei (Ed. Fundației Culturale Ideea Europeană
Agenda2004-27-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282617_a_283946]
-
în lume. Nu este o selecție simplă. Pentru cel mai recent timișorean, devenit membru de onoare al Academiei, recomandarea a fost scrisă de regretatul acad. Pius Brânzeu în 1998. Abia în 2004 i s-a dat curs, spre bucuria și mândria filialei timișorene, care și-a lărgit astfel cercul și... s-a întinerit cu acest prilej. Semnul suflului nou în viața științifică timișeană îl reprezintă anunțarea, de către președintele Păun Ion Otiman, a deschiderii seriei de dezbateri interdisciplinare pe teme sensibile ce
Agenda2005-05-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283342_a_284671]
-
copii de pe str. Gen. Praporgescu va fi închisă pentru inventar și preparativele mutării. Eminescu l Trupa „Junior“ Trupa „Junior“ - condusă de dna prof. Carmen Chercioban - nu mai are nevoie de prezentare. C.V. -ul talentaților elevi este un justificat motiv de mândrie: au debutat în urmă cu 7 ani pe scena Școlii cu clasele I-VIII nr. 12 din Timișoara, sunt fondatorii primului club de teatru școlar din județul Timiș, au obținut 23 de diplome cu spectacolele pe care le-au susținut
Agenda2005-06-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283355_a_284684]
-
a impus, așadar, prin redarea de informații utile, necesare vieții cotidiene, prin echidistanță și neimplicare politică, având permanent în centrul preocupărilor respectul față de CITITOR, în slujba căruia ne-am pus cu toții. Privind retrospectiv, acum, după 15 ani, putem spune cu mândrie și bucurie că nu am greșit. Cu toate că în manualele de specialitate se precizează că știrile au viață scurtă, iar ziarele de astăzi sunt „expirate“ mâine, „Agenda“ a reușit să atragă printr-o concepție nouă, deosebită, în paginile ei regăsindu-se
Agenda2005-08-05-15 ani () [Corola-journal/Journalistic/283398_a_284727]
-
jurnaliștii prezenți și care, spre bucuria organizatorilor, au venit în număr mare, atât din presa scrisă, cât și de la posturile de radio și televiziune. „Noi am fost norocoși, pot afirma acum. Nu am avut momente dificile sau dramatice și cu mândrie putem spune că în nici o săptămână, din 11 februarie 1990 până astăzi, «Agenda» nu și-a părăsit cititorii”, a rememorat cu emoție dl Zoltan Kovacs - directorul Trustului și redactorul șef al „sărbătoritei”, totodată gazdă a evenimentului, alături de doamnele Nicoleta Popescu
Agenda2005-08-05-15 ani () [Corola-journal/Journalistic/283398_a_284727]
-
pentru o bună orientare școlară și profesională, dar care, toate, au avut și rolul lor educativ, în special în formarea unei atitudinii față de muncă. A fost o perioadă grea, cu toată înghesuiala, cu elevii greu de stăpânit, dar era și mândria de a fi cea mai mare școală din țară. A venit Revoluția - care a adus și o serie de schimbări. Fără a avea vreo legătură, una dintre primele a vizat conducerea - fostul director pensionându-se, locul lui a fost luat
Agenda2004-37-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282854_a_284183]
-
reciproc, echilibrul lor asigurând echilibrul ființei umane. Exercițiul fizic a devenit un mijloc al conservării sănătății, al formării trăsăturilor nobile de caracter, al modelării armonioase a corpului și al cuceririi gloriei. Dorința de a învinge la Jocurile Olimpice se transforma în mândrie eroică, iar cununa atleților învingători însemna onoare, prețuire, demnitate, răsfrânte nu numai asupra atletului, ci și a familiei și cetății pe care o reprezenta. Valoarea morală a victoriei olimpice era sinonimă cu atingerea fericirii. Ce era fericirea? O încununare a
Agenda2004-32-04-atena () [Corola-journal/Journalistic/282728_a_284057]
-
dragostea și stima compatrioților și care poate lăsa copiilor și urmașilor săi o astfel de moștenire. Nimic nu poate fi mai prețios decât coroana olimpică din ramuri de măslin. Și când atletul va reveni în cetatea străbunilor săi va fi mândria neamului, iar copiii îl vor admira și se vor strădui să ajungă ca și el“. Elementul esențial al Jocurilor din Olympia ținea de dublul caracter al întrecerilor: erau atât spectacole, cât și sărbători religioase. În timpul întrecerilor, rivalitățile războinice permanente dintre
Agenda2004-32-04-atena () [Corola-journal/Journalistic/282728_a_284057]
-
Pagină realizată de OCTAVIAN NICA Timișoara, o cauză de solidaritate și de mândrie a locuitorilor săi O ilustrată-document a Timișoarei de la începutul secolului al XX-lea ne-ar putea înfățișa orașul ca un imens șantier. Ceea ce secole de-a rândul fusese însemnul său distinctiv - Cetatea - se afla într-o frenetică acțiune de demolare
Agenda2004-29-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282645_a_283974]
-
distribuire a apei la cișmelele Parisului. Asumându-și asemenea experiențe, reprezentanții administrației izbândesc să reorganizeze „orașul de pe Bega“ în funcție de cerințele economice și sociale ale populației, eliminând încetul cu încetul efemerul și improvizația. Timișoara devine o cauză de solidaritate și de mândrie a locuitorilor săi. Populația se înmulțește „văzând cu ochii“ (6-7 000 de locuitori), îndeosebi pe seama coloniștilor preocupați să trăiască la noul lor domiciliu în condiții cât de cât civilizate și de confort urban. Nu întâmplător, primenirea aerului și asigurarea apei
Agenda2004-29-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282645_a_283974]
-
urmă cu 15 ani a decedat actorul, regizorul și producătorul englez Laurence Olivier. Născut în 1907, a fost un reprezentant ilustru al școlii teatrale engleze și un simbol al profesionalismului impecabil. Din bogata sa filmografie, merită menționate filmele „Rebecca“ (1940), „Mândrie și prejudecată“ (1940), „Spartacus“ (1960), „Cabotinul“ (1960); a regizat filme ca „Henry al V-lea“ (1944), „Hamlet“ (1948) și „Prințul și dansatoarea“ (1957). În 1978, a primit Premiul Oscar pentru întreaga sa activitate. LUNI, 12 IULIE PABLO NERUDA Se împlinesc
Agenda2004-28-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282641_a_283970]
-
Pagină realizată de Mariana cernicova 1 Decembrie rămâne pentru veșnicie ziua-simbol a României întregite Prima zi a ultimei luni din an umple sufletul tuturor românilor de căldură și mândrie: 1 Decembrie este, dincolo de orice dubiu, simbolul dăinuirii, al unității naționale, al împlinirilor. Acum 86 de ani, o generație vrednică de toată admirația împlinea, în condiții incredibil de dificile, visul de veacuri al trăitorilor pe meleagurile transilvane și bănățene: unirea
Agenda2004-48-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283086_a_284415]
-
a compus un imn special pentru eveniment, l-a tipărit în 100 000 de exemplare și l-a împărțit gratuit celor prezenți la Alba Iulia, încredințându-l, de asemenea, fratelui său, Nicolae Băilă, să-l recite celor prezenți. Imnul este mândria celor care l-au păstrat pentru posteritate. Îl oferim acum cititorilor, spre a surprinde atmosfera uluitoare care i-a animat pe înaintașii noștri, acum 86 de ani: Imnul Unirei de Ioan Băilă Neam român, din patru unghiuri, fruntea ți-o
Agenda2004-48-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283086_a_284415]
-
N-a fost suflet de unionist rămas acasă să nu fi căutat să aibă, într-un fel, mărturia că a trăit cea mai senzațională experiență a timpului său. Aceste mărturii, sub formă de scrisori, tipărituri, cărți poștale, timbre, medalii sunt mândria multor colecționari, care pot reface, din piese aparent neînsemnate, comoara zilei de 1 Decembrie. Marius Munteanu, spre pildă, un pasionat filatelist timișorean, care și-a stabilit ca temă Transilvania, consideră drept piatră de hotar a colecției sale (alături de multe alte
Agenda2004-48-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283086_a_284415]
-
a ajuns și la Universitatea Princeton Tinerii actori de la „C. D. Loga“ participă în fiecare an la festivaluri, dar și la acțiuni caritabile Pentru elevii de la Colegiul Național „C. D. Loga“, simplul fapt că sunt logani este un motiv de mândrie. Iar dacă mai ești și membru al trupei de teatru în limba engleză, „The Hooleelogans“, ești de-a dreptul onorat. Pe lângă matematicieni, muzicieni, scriitori sau cercetători, acest liceu va da, probabil, în câțiva ani, și actori remarcabili. Pentru că au luat
Agenda2004-49-04-d () [Corola-journal/Journalistic/283119_a_284448]
-
echivalează nicidecum cu o anulare de sine. Să iși identifice lucid limitele - pe cele proxime, si pe cele îndepărtate - și să se exercite cu maximum de hotărâre în interiorul lor, abia într-aceasta putem recunoaște adevărată noblețe și cea mai mare mândrie a înfăptuitorului. S-ar dovedi, poate, deosebit de utilă și de atrăgătoare elaborarea unui tratat despre condiția formală a artei comentatorilor mai vechi și mai noi, în cazul în care o asemenea carte nu va fi existând deja. Despre regulile și
Comentând Despre interpretare by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17712_a_19037]
-
scăzută la purtare, înjurase profesorii, spărsese geamurile școlii, copiase la teza, se bătuse cu colegii, jignise fetele. Nu e, așadar, vina școlii că sunt preferați, în continuare, elevii ce fuseseră silitori tot timpul, care adunaseră premiu după premiu și erau mândria comunității din care făceau parte. Din punct de vedere strict comportamental, școala - Occidentul, în speță - a fost ireproșabila. Vizitele mai frecvente că oricând ale unor înalți reprezentanți politici din Vest sunt parte a unei strategii de aducere a României spre
Piramida fără vârf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17740_a_19065]
-
personală. Motivele acestui fericit declin sunt: lipsa încrederii în capacitatea militară reală a Statului-Natiune de a câștiga un eventual război; apariția ideii armatei multinaționale europene în cadrul unei "apărări europene comune"; reticența indivizilor de a mai lupta și muri în numele unei mândrii naționale exarcebate; și nașterea unei conștiințe comunitare europene, supranaționale. III. Handicapul statelor est-europene În Europa Centrală și Estică, situația este însă diferită. Dacă în Europa Vestică conceptul de națiune fusese întotdeauna sinonim cu cel de stat (de organizare statală), iar
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
suprem: Departamentul dezinformării. Îmi povestea Ion Caraion, la ultima cină la care mă invitase, în apartamentul său din piață Rosetti, ticsit de cărți și stampe, despre un codeținut, ilustru istoric și deținător al unui nume nu mai puțin celebru, o mândrie a societății românești interbelice, cum acesta se supunea fără să crâcnească ordinelor gardianului. "- Nu vezi ce pumn mare are?" rostea fostul președinte de partid. Iar caraliul îl punea să sară că broască. Dar a-ți batjocori victima era cea mai
Firul cu multe noduri al Ariadnei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17905_a_19230]
-
folosit calificativul "avizate" pentru că mulți dintre ei își vor fi contemplând cu melancolie participarea nemijlocita la crearea problemei pe care astăzi, sub pintenul necruțător al istoriei, se văd constrânși s-o rezolve. Câțiva dintre aleșii națiunii și-au recunoscut cu mândrie patriotică participarea la tunătorii, asupra altora plutesc bănuieli întemeiate, iar alții, aflați deocamdată deasupra oricărei suspiciuni, probabil că încep să aibă și ei insomnii. Numai așa se explică tertipul grotesc prin care legea dosarelor de securitate devine încă o modalitate
Bumerangul de catifea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17886_a_19211]
-
clasică decadenta a secolului XVIII francez, ci cu aceea minor romantică, de proveniență germană (Geibel, Gessner, Tieck), cu mult sentiment al naturii, sau, cum zice mai sugestiv G. Călinescu, poezie în care ăvocatia naturii e însoțită pe dedesubt de sentimentul mândriei de a iubi fireaă".
Printre clasici by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17915_a_19240]
-
conduc la limita inefabilului, deci a unei noi amuțiri: Insolubilă este/ sarea deziluziei/ lacrimii reci/ vezi acum/ halucinația/ remușcarea// sînt în viața asta/ pură prezență/ mută" (Ipocrizie). Stadiul ultim al acestei descompuneri îl constituie destrămarea somatică, dispariția trupului. Motiv de mîndrie pentru poetesele ce-și cîntă înflorirea nubilă ori maturitatea furtunoasă a simțurilor, aci alcătuirea trupească adoarme, orbește: "Probabil acesta-i trupul/ meu, întins;/ grijă să nu/ calc pe el, să nu cad, voi/ crea acum un spațiu mărit;/ prestanța degetului
Canonul feminin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17226_a_18551]
-
a fi și de a se manifesta în toată deplinătatea puterilor sale, încurajată de un mod concret și cinstit de a privi lucrurile în desfășurarea lor. Franței avea să-i rămînă, - conceput tot de Gustave Eiffel, - Turnul de fier vestit, mîndria Parisului, simbolul lui, grămada monumentală de fiare, o înjghebare de oțel numai fără vreun chip în care spiritul uman să se regăsească, astfel cum toți nefericiții, debarcînd în lumea cea nouă, aveau să înfrunte înfiorați Speranța, torța cu flacăra ei
Statuia Libertății by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17201_a_18526]
-
dovedit a fi prozator muntean din tradiția Anton Pann, Ion Ghica, Mateiu Ion Caragiale, cu o limbă suculentă și de mare forță epică. A tot publicat, apoi, an de an cîte un roman. Devenisem buni prieteni și îi urmăream, cu mîndrie, efortul aproape suprauman. Era rău bolnav de inimă și de un reumatism poliarticular, combinat cu o artrită degenerativă. Practic nu prea putea să stea pe scaun mai mult de cîteva ore și artrita nu-l lăsa să-și țină pixul
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]