732 matches
-
forță sub formă de spirală care Împinge spre Înafară. Un primește, iar cealaltă proiectează Înafară. Aceasta se Întîmplă deoarece energiile intră ca o spirală În trupurile pe care noi femeile le percepem cu atîta acuratețe. Bărbații, care sînt atît de mîndri de obiectivitatea lor, Își procesează emoțiile În energiile chakrei spiralate În afara trupului lor. Ca să cităm versurile lui Janis Joplin „obiectivitatea este un alt cuvînt pentru nimic ce nu intră Înlăuntru”. Bineînțeles că toți bărbații și femeile au atît energii ying
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
Ridică ochii din FT. — La Olimpiadă! Cum ar fi să ia o medalie de aur la ceva? Și noi să fim părinții lui! Mă uit la el, așteptînd să văd o reacție. — N-ar fi mișto? Am fi atît de mîndri! Ideea m-a captat și nu-mi mai dă pace. Mă și văd pe stadion, În anul 2030 sau cam pe-acolo, intervievată de Sue Barker, spunîndu-i cum am știut eu că pruncul meu e sortit unui destin măreț, chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
față, iar ochii lui Întunecați dau roată camerei, neliniștiți. — Slavă Cerului. Slavă Domnului că n-am ajuns prea tîrziu... Aproape a amuțit, cînd se apropie de patul pe care mă aflu. — Becky, te iubesc atît de mult... sînt atît de mîndru de tine... — Bună, Luke, zic pierită. Acum pe unde dracu’ scot cămașa? Ideea e că, din multe puncte de vedere, asta e nașterea perfectă. Au trecut de atunci douăzeci de minute și camera e plină de lume. A sosit și
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
duios, cu accente reflexive (Primăvara, Sunt mângâierile durerii), dar și epicul istoric (Pribegia lui Petru Rareș). Corneliu Moldovanu aruncă o privire nostalgică spre vechea boierime românească, în versuri ce vor constitui mai târziu substanța volumului Flăcări. Poezie mai publică A. Mândru, A.C. Cuza, Elena Văcărescu, D. Anghel, Elena Farago (Fatma) ș.a. Aceeași atmosferă nostalgică, paseistă se întâlnește și în proză. Emil Gârleanu își ia subiectele predilecte din Iașii copilăriei și din experiența sa bârlădeană, compunând cu gingășie portrete aureolate de blândețe
FAT-FRUMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286969_a_288298]
-
1939; Hai la joc, București, 1939; Mândrețea jocului bihorean, București, 1939; Folclorul bătrânesc, București, 1939; Du-te bade și te culcă, București, 1939; Aș muri..., București, 1939; Mormântul, București, 1939; Doruri, București, 1939; De-ale poporului, București, 1939; Pățania lui Mândru Solomon cu ciuma, Oradea, 1939; Descântece bihorene, București, f.a.; Descântece, 1940; Descântece de prin Bihor, București, f.a.; Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu, București, f.a.; Descântece bătrânești, București, f.a.; Descântec de speriat, București, f.a; Zâmbete populare, București, f.a
SALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
doar Editura I.G. Hertz, nu și conducerea ei. L. i. conține un bogat material fotografic din viața politică și culturală. Rubrici: „Săptămâna”, „Cronica dramatică”, „Cronica feminină”, „Opera”, „Amante celebre”. Se publică poezii semnate de Radu D. Rosetti, Carmen Sylva, A. Mândru, Al. Soare-Sorin, Victor Eftimiu, proză de Ion Gorun, Victor Eftimiu, cronici dramatice și eseuri de I. Tedescul (Barbu Nemțeanu). O secvență bine susținută este aceea care urmărește activitatea Operei Naționale din București. Se dă în foileton traducerea romanului Femeia cu
LUMEA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287881_a_289210]
-
gândește nu în abstracții, ci în situații și acțiuni. Obiectul meditației îl constituie în mod frecvent soarta omenirii. Ce se va întâmpla cu oamenii dincolo de ceea ce putem prevedea în prezent, unde îi va duce civilizația de care sunt atât de mândri, ce alte forme de umanitate există în univers - acesta este genul de întrebări cărora scriitorul încearcă să le răspundă prin reprezentări epice pregnante, greu de uitat. În linii mari, proza lui Cristian Tudor Popescu este o utopie negativă, o distopie
UN CRISTIAN TUDOR POPESCU MAI PUȚIN CUNOSCUT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17138_a_18463]
-
Catargi, Al. Păun. Se publică pe această temă și o Scrisoare a d-lui T. Maiorescu. Rubrici: „Cronica Bucureștilor”, „Ultimele știri”, „Cronica teatrală” (asigurată de A. de Herz), „Literatură” (susținută de Th. M. Stoenescu) ș.a. Sunt inserate versuri de A. Mândru, G. V. Botez-Gordon, G. Murnu, Th. A. Naum, Gh. Vasiliu (sub pseudonimul G. Prut), Iuliu Predescu, Mihail I. Procopie, D. Iov, Eugen Ciuchi, Maria Dragu, Vl. Lăiniceanu, Alfred Moșoiu, în timp ce proza este semnată de N. Mihăescu-Nigrim, Mircea Alexiu, N. I. Porfiriu
STEAGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289893_a_291222]
-
a moldovenilor din vremea lui Ștefan cel Mare, prin gurile căreia se strecoară mânecile cămășii (iei) sau rochiei, brodate și ele în flori de fir, alese. De sub coroana neobișnuit de înaltă, cu pandantive de împărăteasă răsăriteană, coboară, lăsat pe spate, mândrul mesal vărgat, pe care, în vremea lui Lăpușneanu, la 1565, îl avu până și boieroaicele muntene...”318. Hainele, a căror croială nu se modifica, fac ca personajele încoronate din tablourile votive, în solemnitatea lor de mare ceremonie, să semene - uneori
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în atenția lui Radu Dragnea (Scriitorii și luptele politice, Literatura noastră sociologică) sau a lui P. P. Stănescu (Henri Bergson și Alfred Croiset despre război). Versurile aparțin lui Nichifor Crainic (Romanță, Unei fecioare, Serenadă) Al. A. Naum, Mihail Pricopie, A. Mândru, Teodor A. Naum, Ion Sân-Giorgiu ș.a. Proză semnează Eugen Boureanul (Taina lacului), Mihail Sorbul (Într-o noapte de vară), Jul. Giurgea ș.a. Majoritatea narațiunilor sunt scurte, accesibile. Sumarul include și piese de teatru (Oreste, Moise, Mihail Sorbul, Răzbunarea), articole literare
SOLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289783_a_291112]
-
und Literaturen”, Berlin - Bielefeld - München, 1995; Traian T. Coșovei, „Semne, grații și simboluri”, ALA, 1996, 306; Virgil Mihaiu, Durerea cuvântului în necuvânt, ST, 1996, 1-2; Emil Manu, Versurile românești ale lui Christian W. Schenk, LCF, 1996, 12; Ion Cristofor, „Sunt mândru a fi un poet ce scrie în limbile a două culturi”, (interviu cu Christian W. Schenk), TR, 1996, 12; Gh. Bulgăr, O antologie poetică româno-germană, VR, 1996, 3-4; Al. Lungu, Lumina poeziei, „Argo” (Bonn), 1996, 13; Al. Lungu, O colecție
SCHENK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289550_a_290879]
-
aparținând lui Tudor Arghezi (un fragment din romanul Lina), Mihail Sadoveanu (un fragment din Frații Jderi), Calistrat Hogaș, George Mihail Zamfirescu, E. Lovinescu, Ion Biberi, Radu Tudoran, Emanoil Bucuța, Ionel Teodoreanu, Dan Petrașincu, Ioana Postelnicu, Ioan Popovici-Bănățeanul, Mihail Șerban, A. Mândru, Ion Diacu-Xenofon, Boris Deșliu, Ioana Tăutu (pseudonim aparținând Monicăi Lovinescu). Cele mai semnificative articole de estetică și teorie literară sunt Epocile criticii literare și Noi izvoare ale esteticii lui Maiorescu de Tudor Vianu, Critica prin contradicție principială de E. Lovinescu
PREOCUPARI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289009_a_290338]
-
Nichifor Crainic, A. Mândru, Artur Enășescu, Teodor Castrișeanu, Const. Barcaroiu, Zaharia Stancu, Agatha Grigorescu-Bacovia, Leon M. Negruzzi, D. Nanu, I. Valerian, V. Voiculescu, Ion Ojog, Mihai Moșandrei, Gallia Tudor. Se publică proză de C. Sandu-Aldea, G. Tițeica, Al. Cazaban, A. Mândru, Al. Lascarov-Moldovanu, N. Pora, Eugen Boureanul, I. Gr. Oprișan, Gh. D. Mugur, Jean Bart, Lia Hârsu, I. Dragoslav, Carol Ardeleanu, Camil Petrescu. Revista dispune de un sector de propagandă culturală și religioasă (Marin Simionescu, G. Tițeica, Petre Sergescu, Gh. D.
RASARITUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289137_a_290466]
-
Gâdei, Gh. Ghibănescu și Virgil Caraivan, sau de interes istorico-literar: rapoarte școlare redactate de Mihai Eminescu, informații despre începuturile Societății Scriitorilor Români. În poezie se manifestă câteva talente locale: Gh. Nedelea, Constantin Asiminei, G. Pallady, Constantin Goran, Cezar Cristea, A. Mândru, Ciprian Doicescu, Mircea Pavelescu; la fel și în proză: Virgil Caraivan, Constantin Cehan-Racoviță, Dumitru Fărcășanu, Ion Palodă (I. Weinfeld), cărora li se alătură Ion Dragoslav. Se includ în sumar și câteva incursiuni de istorie literară: N. Pora dă articolul Cafeneaua
RAZESUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289153_a_290482]
-
precum și note și comentarii despre morală, religie, psihologie, învățământ, istorie, geografie, etnologie etc., contribuind în chip esențial la configurarea peisajului cultural al vremii. Alți colaboratori: Emanoil Bucuța, Zaharia Bârsan, Aron Cotruș, N. Batzaria, N.M. Condiescu, N.I. Herescu, Ion Dongorozi, A. Mândru, Mihai Moșandrei, I.U. Soricu, George Voevidca, G. Vâlsan, I. Pavelescu, G.D. Pencioiu, G. Rotică, Liviu Marian. M.Pp.
RAMURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289129_a_290458]
-
glosează pe marginea unei epistole a lui Cezar Bolliac către Alexandru Sutzu și trimite comentariul intitulat Ultima operă a lui Delavrancea, iar Zoe Verbiceanu publică un articol despre Panait Cerna. Semnează versuri C.M. Blond (Constantin Muche Blond), George Voevidca, A. Mândru, I.C. Popescu-Polyclet, Ion Bentoiu. Alți colaboratori: Irène Fleury, Fausta Rădulescu, Marius Verbiceanu, Eduard Sbiera ș.a. I.R.
PLAIURI DOBROGENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288836_a_290165]
-
comentate în numeroase articole pe teme istorice, folclorice, pedagogice ș.a. Un loc însemnat - și chiar o rubrică specială, „Plaiuri literare” - se acordă literaturii. Se publică îndeosebi versuri de Ion Th. Ilea, Lucian Valea, Iustin Ilieșiu, Emanoil Cobzalău, N.I. Herescu, A. Mândru, Vlaicu Bârna ș.a., dar și proze scurte de Ion Agârbiceanu și Octavian Ruleanu. Comentariul critic la zi lipsește aproape cu totul, dar pot fi întâlnite aici câteva contribuții de istorie literară: Vasile Netea scrie despre începuturile literare ale lui George
PLAIURI NASAUDENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288838_a_290167]
-
Petrovici, C. Antoniade, N.I. Apostolescu, Marin Simionescu-Râmniceanu, H. Sanielevici (și sub pseudonimele V. Podriga, H. Richard, Gh. Pribeag), Ramiro Ortiz și Mihail Dragomirescu (cu studii diverse), I. Netzler (care ulterior își va iscăli cronicile literare Ion Trivale), George Duma, A. Mândru, Cincinat Pavelescu, Leon Feraru, Emil Dorian (sub pseudonimul Castor și Pollux), Wilhelm Schwefelberg (iscălind Ieronim Laurian), Mihail Sorbul, Elena Farago, Raul Teodorescu, D. Iacobescu, Cezar T. Stoika (toți cu versuri). Forțe noi aduc, în 1912, filosofii Mircea Florian, Marin Ștefănescu
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
bibliografie și de varietăți (anecdote și schițe umoristice) și mai cu seamă un foileton fac din P. un periodic viu, atractiv. Alături de G. Tutoveanu, publică C. Hamangiu (coleg de liceu cu G. Ibrăileanu; semna cu pseudonimul Maria de la Banca), A. Mândru, Dimitrie Nanu, Corneliu Moldovanu, care, elev fiind, debutează aici. Toți compun versuri de factură eminesciană. R.Z.
PALODA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288634_a_289963]
-
publicația își declară scopul de „a scoate la lumină” talentele locale. În consecință, în cele opt pagini din primele două numere vor fi întâlnite pseudonime sau nume mai puțin cunoscute (Profir, Ofelia, Isis - Isidor Budu, Silvia Slăvescu, Maria Arteni, A. Mândru, Dan, Rândunel, Nicu G.), semnând poezioare sau „rime vesele”, traduceri, schițe și impresii. De la numărul următor D. Nanu, constatând puținătatea talentelor locale ce nu reușeau să asigure textele pentru revistă (garantată financiar timp de un an de editor și colaboratori
PALODA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288633_a_289962]
-
prima sau a doua pagină se publică de regulă portretul literar al unei personalități, precum Barbu Delavrancea, I. L. Caragiale, Ștefan cel Mare ș.a. Poeziile inserate în P.l. aparțin lui Cincinat Pavelescu, D. Nanu, Al. Zamfirescu, Al. Gherghel, G. Tutoveanu, A. Mândru, Ion Petrovici, Corneliu Moldovanu (și cu pseudonimul Radu Stâncă). O parte dintre semnatari pot fi regăsiți în paginile literare ale gazetei „Paloda”. În ultimul număr se reproduce un articol al lui Titu Maiorescu, Progresul adevărului, pentru a evidenția încă o dată
PALODA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288633_a_289962]
-
nuvelele Ivanciu Leul, Printre gene, În amurg, Pribegii, iscălite M. Sadoveanu-Cobuz, Regretul și Hanul boului, cu semnătura M. Sadoveanu, respectiv Mihail Sadoveanu. Sunt publicate aici și versuri de Al. Gherghel, Enric Furtună, I. Stătescu-Naia, Virgiliu N. Cișman, Ion Petrovici, A. Mândru, Corneliu Moldovanu, D. Karnabatt, Mihai Codreanu, schițe, nuvele și povestiri de Gh. Silvan, N. N. Beldiceanu, H. Coșoi, Ion Ciocârlan, Nae D. Țăranu, Ioan P. Manolescu, G. Rigo (Gr. Grigoriu), D. Teleor ș.a. Apar scurte articole despre Henrik Ibsen, Lev Tolstoi
PAGINI ALESE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288607_a_289936]
-
n-au bani să-și cumpere nici măcar un sfert din ultimele apariții de carte religioasă. În aceasta stă oare cinstirea pe i-o aducem Maicii lui Dumnezeu? Fecioara a zis: „Făcut-a tărie cu brațul Său, risipit-a pe cei mândri în cugetul inimii lor. Coborât-a pe cei puternici de pe tronuri și a înălțat pe cei smeriți. Pe cei flămânzi i-a umplut de bunătăți și pe cei bogați i-a scos afară deșerți”3. Observați care este locul săracilor
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Mărtinuș Alexandru 25, 51, 55-56, 77-78, 84, 89, 93, 108, 111, 129, 132-133, 135, 144, 148, 151-152, 155, 172-174, 183, 188-189, 197, 200, 203, 212, 218, 225 Mătase 56, 144, 174 Mătărângă 157 Mățăoanu Sandu 159 Măzăreanu Petrică 29, 34 Mândru 197 Mândruță (prim-gardian) 41 Mântulescu 28 Mârza Mircea 29 Melinte Cornel 25, 79 Mera Ioan 29 Mera Onoriu Puiu 28 Merca Traian 29 Merișca Costin 13, 216, 233 Metea Victor 115 Meziu Ion 143 Mihai I, regele 17-18 Mihai
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
În altă direcție și politica sistematică de exterminare era Înlocuită cu una mult mai puțin dură, iar În 1943, la Începutul anului 1944, evreii Începeau chiar să se Întoarcă din zonele din Est. Când Îi vezi pe bulgari cât de mândri sunt de poziția lor În timpul celui de-al doilea război mondial, poți să Înțelegi de ce și În România unii ca Mironov pot face parte din această categorie. Ei au un inexplicabil, dar real sentiment de rușine, pe care Îl transformă
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]