2,918 matches
-
se ridice n-a mai putut. A îngenuncheat din nou să se roage în continuare din tot 211 sufletul ei, cu lacrimi în ochi și-n momentul acela a auzit o voce sau poate propriul ei gând. „Credința te va mântui”. S-a ridicat și a ieșit din biserică cuprinsă de bucurie și parcă auzea mereu cuvintele rostite de acea voce. S-a trezit cu aceleași cuvinte pe buze: „Credința te va mântui”. —Ce-ai spus? a întrebat-o bolnava de lângă
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
sau poate propriul ei gând. „Credința te va mântui”. S-a ridicat și a ieșit din biserică cuprinsă de bucurie și parcă auzea mereu cuvintele rostite de acea voce. S-a trezit cu aceleași cuvinte pe buze: „Credința te va mântui”. —Ce-ai spus? a întrebat-o bolnava de lângă ea. — Credința te va mântui. Considerând-o că i s-a rătăcit mintea din cauza șocului căzăturii, bolnava n-a mai întrebat-o nimic, dar s-a dus să-i spună lui Matei
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
a ieșit din biserică cuprinsă de bucurie și parcă auzea mereu cuvintele rostite de acea voce. S-a trezit cu aceleași cuvinte pe buze: „Credința te va mântui”. —Ce-ai spus? a întrebat-o bolnava de lângă ea. — Credința te va mântui. Considerând-o că i s-a rătăcit mintea din cauza șocului căzăturii, bolnava n-a mai întrebat-o nimic, dar s-a dus să-i spună lui Matei ce crede ea despre Natalia. Când au venit la vizită medicii și asistentele
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
se așeze pe patul ei și să-i povestească visul. Acum Leontina înțelegea de ce medicul i-a pus acele întrebări și a râs. — Pe naiba, fată, nu mă crezi? —Ba te cred, dar ,mă gândesc la altceva. Credința te va mântui sunt cuvintele cu care m-am trezit din vis și-mi revin mereu în minte ca un ecou. Ce să fie? —Natalițo, trebuie să-ți pui toată nădejdea în Dumnezeu. Să lași dracu’, Doamne iartă-mă ( se bate cu palma
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
nu aveai dreptate, ce să-ți mai spun? Nu are rost să mai lungim vorba. Dar numai eu greșesc? — Greșim toți, dar tu ești într-un moment greu peste care nu poți trece fără credință în Dumnezeu. Credința te va mântui. —Vezi? Asta este. După plecarea Leontinei, Natalia și-a făcut un proces de conștiință ajungând la concluzia că vară-sa a avut perfectă dreptate, deși cuvintele ei înțepătoare o cam deranjaseră. S-a hotărât să-și pună nădejdea în Dumnezeu
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
și-n dorința de a merge din nou, caută să se agațe de un sprijin, căutare care în subconștientul ei a dus la visul pe care l-a avut despre care îmi spuseși. —Exact! De aceea cuvintele “Credința te va mântui” reprezintă pentru ea salvarea. Prin urmare, nu are nimic cu capul. Căzătura nu i l-a afectat. —La asta m-am gândit și eu de aceea nici n-am apelat la un psihiatru. —Vorbește normal, gândește normal, problema este cu
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
ceva între ei și-au plecat spunându-i. Sunt semne bune, Nataliță. Poate scapi de operație. —Să vă audă Dumnezeu, domnilor doctori! Doamne, Dumnezeule, îndură-te de mine și ajută-mă! s-a rugat simțind ecoul laitmotivului “Credința te va mântui”. Matei, anunțând-o pe Leontina despre simptomele îmbucurătoare ale Nataliei, au venit toți s-o vadă chiar în aceeași zi. Natalia radia de bucurie ca și când ar fi pornit pe picioare. Atât de mult m-am bucurat când am simțit pe
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
o alung sau s-o alin. Altfel spus, nam trăit ca alții să muncească pentru mine, ci ca eu să muncesc pentru alții. Însă acest lucru nu m-a înălțat și nu m-a purificat în niciun fel. Faust fusese mântuit de legământul ce-l făcuse, doar pentru că el singur se ridicase, de la egoism, la cel mai înalt altruism, pentru că el singur ajunsese să înțeleagă că activitatea de întrajutorare în folosul societății este adevăratul țel al vieții omenești. De ce nu s-
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
întrevedea în viitor. Totul în suflet îi era ca într o încleștare tăioasă și sălbatică, care îi sacrifica, fără milă, pe altarul deznădejdii, toată puterea ei de a cuteza să mai spere umil într-o lumină salvatoare, care s-o mântuie cumva... Căzuse în beznă. Iar asta o zdruncina și o istovea cumplit, până la limite! Istorisiri nesănătoase fericirii 137 Cel mai adesea, în astfel de cazuri, oamenii nu îndură multă vreme o așa de dureroasă existență și aleg să și-o
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
ani mai târziu călătorisem în jurul lumii. Întâlnisem numeroase persoane de culoare, cultură și religie cu totul diferite. Toate excluse de la mântuire, toate destinate Iadului? Dar în prima Epistolă către Timotei este scris că Dumnezeu "vrea ca toți oamenii să se mântuiască" (1 Tim., 2, 4). De asemenea, un alt aspect al problemei celor necredincioși este numărul crescând al necreștinilor în Europa, chiar și în mediul meu universitar. Mi se pare inacceptabil ca cei care sunt de o alte religie, ca și
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
protestant Karl Barth, care așa cum îmi spusese odată când se va afla în fața judecătorului divin, va constata că nu i se va cere "colecția completă a operelor" sale, dimpotrivă, nu vor fi necesare nici chiar "bunele intenții" pentru a se mântui, ci se va prezenta cu mâinile goale și va spune doar: "Doamne, fii milostiv cu acest păcătos al tău". De la început la sfârșit îmi pun încrederea în harul lui Dumnezeu. Dar acest lucru nu este un aspect specific protestantismului primar
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
în cioareci și zeghe, de crezi că sunt geambași și nicidecum slujitori ai lui Iisus, nici de aceia care să cânte "foaie verde" și să de chiote pe la nunți și cumetrii; nici aceia care măsluiesc cărțile și fac politică, în loc să mântuiască sufletele credincioșilor, ci întâlnești preoți, cuviincioși, plini de evlavie, adânci cunoscători ai Scripturii, cu milă către cei săraci, curat și modest îmbrăcați; dornici de muncă pentru biserică și satul lor; preoți, cari, când ți-au spus un cuvânt e sfânt
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
regula pe care Își Întemeia compania, Înțelegerea și prietenia. Afacerile tulburi și aventurile sentimentale, zicea, le tratez la confesional. Superiorilor ecleziastici, când Îi reproșau că stă la masă, În cârciumă, cu poeți și spadasini, le răspundea neabătut că sfinții se mântuiesc singuri, pe când pe păcătoși trebuie să mergi să-i cauți acolo unde Își fac veacul. Voi adăuga În cinstea lui că abia dacă se atingea de vin și că nu l-am auzit vreodată vorbind pe cineva de rău. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
știință ebraică), cel din urmă dintre prooroci și Înaintemergătorul, botezându-l pe Iisus în apa Iordanului descoperise, cu harul primit de la ceruri, că cel botezat de dânsul era cu adevărat Mesia, cel așteptat de toată lumea, să vină și să o mântuie: „Eu vă botez cu apă spre pocăință, Mesia vă va boteza cu Duhul Sfânt și cu foc, spre mântuire”. Da, asta știu, răspunse Bart, dar în mintea sa mai stăruiau și alte întrebări. Te ascult, îl îndemnă Arm, hai spune
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
altceva... Da, știu, și nu mă mir că spune altceva, și nu mă mir că spune că după o viață urmează raiul sau iadul pentru veșnicie, păru femeia să bată în retragere. Nu vezi cât ratăm șansa de a ne mântui?... Nu vezi că omul este o ființă supusă greșelilor?... Mai spune-i și că poate repara răul în altă viață, să vezi cum se va lăsa și mai tare pe tânjală!... Înțelegi ce spun? Da, înțeleg, încuviință Bart, după câteva
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
cât era de disperată! O luase în brațe și ea se lipise de pieptul lui. Doamne, tati, ce te-am mai așteptat! Pentru el, alegerea era făcută. În primul an Crăița îi chinuise foarte tare, parcă voia dinadins să-i mântuiască de toate păcatele făcute și nefăcute încă, noapte de noapte plângea și era foarte speriată. Fuseseră preveniți, fetița provenea dintr-o familie cu părinți alcoolici și foarte violenți, toate temerile și agresiunile pe care le adunase aveau să irupă spre
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
inerție la temelia soclului lui Einstein. Am fi avut atunci încă una din multele cărți plate care au dus la demonetizarea numelui lui. Dimpotrivă, volumul de față nu ni-l înfățișează pe Einstein ca pe un ucenic vrăjitor care a mîntuit omenirea și nici ca pe un bătrînel nostim și cam trăsnit scotocind prin măruntaiele universului spre a descoperi în joacă un titlu de album pentru Mariah Carey. E o carte onestă de popularizare a fizicii scrisă în tiparul unei sobre
Bietul Einstein by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8045_a_9370]
-
662) spune că „din dor nesfârșit după oameni, Cel ce există din fire S-a făcut cu adevărat însuși cel iubit”1, adică om. Hristos Domnul ne-a descoperit în El însuși iubirea lui Dumnezeu pentru oameni Cine altul poate mântui sau vindeca pe om de păcat și de moarte decât Dumnezeu Cel fără de păcat și moarte? Cântările ortodoxe ale Nașterii Domnului vorbesc despre vindecarea omului de păcat prin Nașterea lui Hristos: „Pe cel după Chip și după asemănare văzându‐l
Patriarhul Daniel: Taina Crăciunului este taina iubirii milostive şi smerite a lui Dumnezeu () [Corola-journal/Journalistic/80492_a_81817]
-
devenit o manea, o dramă tragi-comică, la răspântiile de ferentari ai simțirii. Și totuși, ce e maneaua? Antipodul artei. Și ce am putea face cu ea? Am putea-o duce în artă, tocmai pentru a o salva... Pentru a o mântui estetic, oricît prost-gust ar sălășlui în vintrele manelei. În Levant, totul este posibil. În rest, nu ne rămîne decît să filosofăm pe marginea unei stări de spirit: manelele sunt frați de cruce cu tabloidele, cu integramele imbecile ( nu cu alea
întrebări pentru un sociolog by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Journalistic/7925_a_9250]
-
continuă de la materie la spirit, de la animația istorică la statica atemporalității. Vehiculul acestui zbor planat prin spațiul nesfîrșit al expresiei artistice este tocmai fasciculul de lumină care pornește din spațiul picturii Occidentale, din acela renascentisto-baroc cu precădere, și se prăbușește, mîntuit de orice convenție calendaristică, în lumina taborică a Răsăritului. Pornește de la peisaj sau de la scena de interior și se surpă în aurul iconostasului și în aura Mîntuitorului. Acest traseu care camuflează atîtea evenimente intermediare, o revărsare de povestiri și de
Silviu Oravitzan sau o poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6831_a_8156]
-
Într-o bătaie de aripi. / Vezi, în cer cîntă din podoabe ireale? / Figurile cu stări de portocale" (Împrejurul a toate e o urzeală...). Graiul își pierde impuritatea în suflul mistic, luminozitatea emană de-a dreptul din piept, chiar trupul se mîntuie, contopindu-se cu năluca aeriană a redempțiunii ce conciliază microcosmul cu macrocosmul. La un moment dat, versurile aproximează șansa unui Paradis secund: "Iată mă sting, sunt iubit / De făgăduiala galbenului ce invadează / Pămîntul, chiar și pe ascunsul ofidian. / Cuvîntul cu
Un avatar romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7125_a_8450]
-
a transformat subit în popor ales. Șirul de comisari și toată liota de secretari s-au instalat ca adevărați mitropoliți, episcopi și protopopi, după cum celulele și organizațiile de bază au luat și ele locul soborului parohial. Și pentru că Iisus a mîntuit lumea prin jertfă și prin propriul lui sînge, noii mîntuitori au găsit că e mai profitabil să o izbăvească din nou prin sîngele altora. Al milioanelor de supuși care nu se arătau prea tari în credință și suficient de zeloși
Somațiile memoriei (...după 19 ani) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7232_a_8557]
-
cu timpul la un mod personal de a înțelege viața. Odată ajuns pe treapta înțelegerii, gînditorul se poate considera împlinit și filozofia sa poate fi considerată încheiată, întrucît mai mult de atît nu poate face. Iată de ce filozofia nu te mîntuie, ci doar te împlinește lăuntric, adică îți dă o rețetă de împăcare cu tine pe seama unei rumegări a frămîntărilor proprii. Restul în viață nu depinde de filozofie, ci de predispoziția mai firavă sau mai puternică de a te apropia de
Spiritul vernacular by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6046_a_7371]
-
după mult timp, aproape toți cei prezenți se întreceau care mai de care în a veni cu exemple legate de idioțenia lui X. In mai puțin de cinci minute, era limpede că absolut nimic nu l-ar mai fi putut mîntui pe X., pînă la a Doua Venire. Era corupt, era necinstit, era bădăran, era fițos, era snob și totuși... și totuși... Tocmai cînd X. era făcut praf și pulbere, numai bun de aruncat la gunoi, situația se schimba. Cineva spunea
Will Self - Cum văd eu distracția by Daniela Rogobete () [Corola-journal/Journalistic/6128_a_7453]
-
tot mai estompate. Iar în centru, ca un mîner negru lansat privitorului, sedila amplă a unui accent ferm ritmează fără greș imaginea, ruptură calculată ca să adune magnetic atenția. Calmul maiestuos, stîrnește lăuntrice făgăduințe de mișcare, tot ce e disimilaritate se mîntuie în vîlvoarea unui dor de înalt și absolut, care unifică existența. « Totuși, gîndește Hölderlin, prin glasul lui Hyperion, - iubim cu toții eterul, și-n intimitatea noastră cea mai tainică ne asemănăm». Obiectele - palete fără nume, plutind în infinit, se pot rotunji
Dor de înalt și zbatere spre eter, CONSTATIN BLENDEA by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4872_a_6197]