1,032 matches
-
căpșor și blond al fetiței. Ion și Maria, bucuroși că o văzură în sfârșit, strigară anândoi de bucurie: - Prințesă frumoasă și dragă! Aici suntem, draga noastră! Copila blondă și drăgălașă râdea cu gurița pân’ la urechi, și le făcea cu mânuța. Maria uită de grija lalelelor și alergă într-un suflet la fetiță. O luă în brațe, în timp ce fetița gângurea și râdea. - Frumoasa mea dragă! Uită-te Ioane cât e de frumoasă! - Da Marie, e atât de frumoasă! I se potrivește
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
să plece. După ce mâncă bine, se înfofoli în sumanul lui cel mare și gri, îndesă bine căciula pe cap, își sărută odorul pe căpușorul lui bălai, cu parfum ademenitor de copil, deschise ușa și plecă. Măriuca îi făcu semn cu mânuța ei firavă, prin geam, văzându-l cum pleacă prin nămeți spre pădure. Era trudă mare să răzbați prin nămeți cât gardul, în care te împotmoleai la fiecare pas, o aventură anevoioasă, peste puterile chiar și a unui om trăit pe
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
Își aminti cum, înghețat în pădure, când a înțeles că mai poate urca plaiul spre casă, i-a trecut prin minte că nu va mai vedea vreodată copilul lui cel drag. Și uite, acum era lângă el, îl mângâia cu mânuțele ei firave. - Măriuca tatii! Îngerașul meu!... - Tăticul meu scump! Știi ce tare ne-am speriat! Așa-i, tati, că o să te faci bine? - Da, copilul meu, îngerașul meu! Fata s-a dus în odaia cealaltă să-și șteargă lacrimile. Zăbovi
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
să ne unim inimile, copii cum e Maria există pretutindeni, să nu mai stăm indiferenți la strigările celor din jur, ci să le oferim tuturor din suflet, câte o bucățică de culoare. Pentru a înțelege nevoile celor din jur, priviți mânuțele gingașe și stângace ale unui copil mic care încearcă să apuce o jucărie. Priviți-i inocența și mai ales voința pentru a reuși acest lucru și întrebați-vă cum ar fi fost dacă nu l-ar ajuta mama - femeia care
JANET HÂRBU. TÂNĂRA DOAMNĂ CU OCHII DE CER... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347681_a_349010]
-
noi, o ființă omenească se droga și ea? Da! Numai că visele cele roz, el le căuta în punga generoasă de aurolac. Pentru că Timpul fusese zgârcit și răutăcios cu acest nefericit tânăr. De ce nu i-a dăruit și lui o mânuță de vise din acel Viitor întunecat? De ce l-a persecutat, că avea de unde? Îmi spuneți că nu este de vină Timpul? Să fie de vină chiar tânărul, care a preferat visele din pungă, celor sclipitoare de pe cer? Sau vinovați sunt
APROAPELE MEU, AUROLACUL de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350087_a_351416]
-
gândi că după ce totul se va termina s-ar putea să-și pună capăt zilelor. * - Tată, rosti Louise, în sfârșit, într-o seară. Trebuie să stăm de vorbă. Ochii i se umplură de lacrimi, în timp ce o prindea cu delicatețe de mânuță. - Spune, Louise, spune, prințesa mea... - Nu plânge... Uite, n-are rost să ne prefacem. Știu că voi muri, degeaba ați încercat să-mi ascundeți asta. Dar nu știți ceva, anume că doar eu sunt de vină. Mai ții minte promisiunea
MICUŢA LOUISE ŞI PALATUL MIRACOLELOR de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350216_a_351545]
-
meu, așa că mi s-a făcut o poftă teribilă de scaldă. Am coborât la malul lacului, lângă părinții mei care munceau de zor și luând albia ce nu-i mai folosea mamei, m-am urcat în ea și dând din mânuțe, am ajuns la câțiva metri de mal. Mama, speriată, văzându-mă pe lac, striga să mă întorc la mal, să nu mă răstorn cu albia. Dar eu visam că sunt într-o barcă adevărată și mi-am promis în gând
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
Într-o zi, mai mulți copii de vârsta mea, până în zece ani, am plecat la acest lac, hotărâți să ne scăldăm și să prindem pește. Cum la undițele noastre nu venea niciun pește, am început noi să-l prindem cu mânuțele. Aceștia erau de fapt mormoloci de broască, pui cărora nu le dăduseră încă piciorușele. Cu un asemenea trofeu m-am prezentat mândru în fața mamei și a bunicii, care locuia atunci cu noi. Când au văzut ce am în mână, cele
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
un om mare... *** Soarele începe să cadă după orizont, seara se așterne peste satul de pe deal, muncitorii se întorc acasă. - Tăticule, tăticule! strigă fetița bucuroasă că își vede părintele după o zi întreagă și aleargă spre el. Îl îmbrățișează cu mânuțele ei pufoase de copil, îi acoperă fața de sărutări și începe șirul întrebărilor. - Tăticule, ce-ai făcut la servici? - Contabilitate, îi răspunde acesta scufundându-și fata în părul ei bălai și trăgând adânc aer în piept. Erau de neînlocuit aceste
CE SUNTEM? de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365862_a_367191]
-
tocmai prinsese un cărăbuș și-l cerceta curioasă. Avea obiceiul să prindă fără frică toate vietățile ce-i ieșeau în cale și să le cerceteze cu mare curiozitate. Cea mică, Angelina, doar de trei anișori, așezată în iarbă, mângâia cu mânuțele ei mici și gingașe firele de iarbă crude și mătăsoase. E o mogâldeața de om ! Părul ,de culoarea grâului copt scăldat în razele de soare, ochii jucăuși și curioși ,verzi că nemărginita câmpie, obrajii albi că spumă laptelui dau chipului
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
tocmai prinsese un cărăbuș și-l cerceta curioasă. Avea obiceiul să prindă fără frică toate vietățile ce-i ieșeau în cale și să le cerceteze cu mare curiozitate.Cea mică, Angelina, doar de trei anișori, așezată în iarbă, mângâia cu mânuțele ei mici și gingașe firele de iarbă crude și mătăsoase. E o mogâldeața de om ! Părul ,de culoarea grâului copt scăldat în razele de soare, ochii jucăuși și curioși ,verzi că nemărginita câmpie, obrajii albi că spumă laptelui dau chipului
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
dus la el, l-am mângâiat, L-am intlebat “un' ți-e mămică?!” Da' lasă-l jos!” stligă bunica, În blațe când l-am lidicat, “Las-o încolo de potaie!” Mi-a zis din nou, si “hai acas'!” Și de mânuța lau m-a tlas Până la mine în odaie; Nu am putut sa dolm deloc, Atât am plâns, la fel ca el, Ca pe la unșpe, usulel, În noapte-am cobolât din bloc, Și mintea mi-o lua hai-hui Pe scăli sălindu-le
AM SCRIS AZI-NOAPTE-O POEZIE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 985 din 11 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366043_a_367372]
-
în eu, La fel și-n cel mai adânc hău... De când și de stele î’s urmărit, Că imaginea-ți în cer a umbrit, Nu mai sunt eu de n-aș umbra, În cerul tău de n-aș putea zbura, Mânuțele să-ți sărut și să ador Tot părul tău făcut din candor, De nu, nimic nu-mi are valoare, Când norii stau să se prăvale... De când o știu vine ploaia grea Apasă, poate cam făr’să mă vrea, Ca nici
NIMIC…LA FEL de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/365528_a_366857]
-
Acasa > Poezie > Familie > VAI DE MÂNUȚELE MELE... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 990 din 16 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului 15/16 Septembrie 2013 Mamei... Vai de mânuțele mele, Nu mai pot lucra cu ele Și degeaba ele vor, Doamne, ce tăcute dor
VAI DE MÂNUŢELE MELE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365046_a_366375]
-
Acasa > Poezie > Familie > VAI DE MÂNUȚELE MELE... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 990 din 16 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului 15/16 Septembrie 2013 Mamei... Vai de mânuțele mele, Nu mai pot lucra cu ele Și degeaba ele vor, Doamne, ce tăcute dor! Mâini ce-au frământat odată Sfânta pâine din covată, Mâinile mele de- atunci Legănând cu viață prunci Și așa mi-e dor de voi Să
VAI DE MÂNUŢELE MELE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365046_a_366375]
-
așa mi-e dor de voi Să mai țesem în război Tindeie și păretare! Mâini ca razele de soare, Crăpate de ploi și vânt, Mâini de-argint, nu de pământ, Mâini ca aurul din Munți, Mâini întotdeauna punți... ........................................ Vai de mânuțele mele, Cât de-aproape sunt de stele Și de Unul Dumnezeu Cât de-aproape sunt și eu! Referință Bibliografică: Vai de mânuțele mele... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 990, Anul III, 16 septembrie 2013. Drepturi de
VAI DE MÂNUŢELE MELE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365046_a_366375]
-
și vânt, Mâini de-argint, nu de pământ, Mâini ca aurul din Munți, Mâini întotdeauna punți... ........................................ Vai de mânuțele mele, Cât de-aproape sunt de stele Și de Unul Dumnezeu Cât de-aproape sunt și eu! Referință Bibliografică: Vai de mânuțele mele... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 990, Anul III, 16 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
VAI DE MÂNUŢELE MELE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365046_a_366375]
-
să învăț despre expresia privirii, despre cum să mângâi cu mâinile pe cei care îi iubesc și îi doresc și așa am aflat că puterea stă în tine și nu trebuie să o ceri altora. Atunci când se naște un copil, mânuța lui este ca un semn de bun venit în palma celor care l-au aștepta cu atâta emoție. Cu toții simțim o stare de ... Citește mai mult MÂINILE NOASTRE SUNT O POVESTEDESILVIA KAȚZÎn fiecare zi am un dialog, văzut sau nevăzut
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]
-
să învăț despre expresia privirii, despre cum să mângâi cu mâinile pe cei care îi iubesc și îi doresc și așa am aflat că puterea stă în tine și nu trebuie să o ceri altora.Atunci când se naște un copil, mânuța lui este ca un semn de bun venit în palma celor care l-au aștepta cu atâta emoție. Cu toții simțim o stare de ... XXIII. UN OM DE DEPARTE, de Silvia Katz, publicat în Ediția nr. 239 din 27 august 2011
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]
-
-i zicea: Știi, mai an, ce poem mi-ai închinat? Versul tău mă legăna ca zefiru-ndrăgostit!... Blănița mi-o mângâia și-mi dădea de ronțăit: Biscuiți și ciocolată, și poemu-mi recitea... Asta n-o făcea odată, uneori mă adormea. Cu mânuțele uscate, când în pat mă așeza, Îi spunea: "Jane, dă-i lapte și de Miți nu uita!... Amică bună ca ea, nu găsești, îți garantez: ...Culcă-te micuța mea, șoricei ai să visezi." Nu pleca, și iar citea din poem
PISICA MIŢI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364980_a_366309]
-
etc, sau diverse mâncăruri fără carne miercurea și vinerea. Ei, acum să nu spuneți că poetesele nu gătesc, că ele se hrănesc doar cu poezie! Eu fac parte din categoria acelor persoane cărora le place să mănânce mâncare pregătită de mânuțele lor, nu că mi-ar fi teamă că mă otrăvește cineva, dar sunt persoana căreia nu-i place mâncarea gătită de oricine. Ce este drept, nu am o siluetă de invidiat și nici cure de slăbire nu am făcut ca
FILOZOFIA CARTOFULUI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366141_a_367470]
-
clasei I. Nu fusese la grădiniță nici o zi și pentru el era un chin să-l subjuge cu trei degete. Îl ținea doar cu degetul mare și arătătorul. Mă așezam în bancă lângă el și îi puneam mâna mea pe mânuța lui și i-o dirijam la alcătuirea unui desen sau a unor litere. Și ce se bucura când vedea că ceea ce rămâne sunt forme care se prind ca și niște rădăcini pe pământul afânat. Acum mâinile lui tremurânde încercau să
POVESTEA LUI VASILICĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366161_a_367490]
-
mai adecvat pentru o seară într-o grădină de vară, unde să servească un cocktailși să asculte muzică dacă se poate. Ana era mai dotată decât Cristina în ținute de seară, subțiri, diversificate ca model și colorit, făcute special de mânuța ei. Cristina avea doar două - trei rochițe, restul pantaloni și bluze sau tricouri cu mânecă scurtă sau trei sferturi și când și-a probat un pantalon alb, Ana privind-o și-a dat seama că această ținută era una indicată
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361585_a_362914]
-
Saamelaienilor. Seamănă mult cu limba ungurească pe care o cunosc. Cred că de aceea putem conversa! Ne mângâiem reciproc pe spate ca să ne încălzim. Și astfel devenim prieteni. Intră în casă și se reîntoarce cu un coșuleț de nuiele în mânuța. Înăuntru acestuia, douăsprezece perechi de ciorapi cu dungi, roșu și alb, pe care mi-i face cadou! Păcat că sunt mici, ca pentru păpuși. Nu pot să-l refuz. Îi dau și eu un portmoneu din piele de cangur. Se
TOT PE DRUM, PE DRUM, PE DRUM, SPRE ŢARA LUI MOŞ CRĂCIUN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361643_a_362972]
-
mine! Vă este rău? V-a mușcat câinele? - Simt că mă sfârșesc... - Ia să văd de unde vă prinse turbatu’?... și Didina îngenunche în fața lui Pandelică, ridică pe rând fiecare crac al pantalonilor, îi privi pulpele, pe care le pipăi cu mânuțele ei atât de fine și calde ca un șuvoi de apă tămăduitoare, iar lacrimile încetară să-i mai umezească ochișorii ei de mură coaptă, îi reveni zâmbetul pe buze că nu văzuse nicio mușcătură, zise cu un glscior de cinteză
PARTEA A VI-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351763_a_353092]