850 matches
-
-l certa, dar ca să-și facă curaj! Hututui ai venit pe lume, nu ca toți din neamul tău, mai, mai să-ți cânt prohodul și tot hututui prin ogradă, să te râdă și găinile, nu alta! Știa bădia ce spune! Mânzul zburdalnic își găsea locul numai când dormea,în rest alerga de zăbăug când îl scotea în țarc, arunca picioarele în părți, nu înainte, își băga botul prin toate troacele cu mâncare la păsări și câte și mai câte. Într-o
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
circ: găinile umblau ca zăludele când pe sus, când pe jos, în încercarea de a zbura, dar cu aripile tunse mai zboară dacă poți! rațele, grămadă toate, o gură țineau! mac-mac-mac-mac! maaac! mac! zur înainte, zur înapoi, după cum le fugărea mânzul; cocoșul, ca unul ce se ținea a fi jupân la el în bătătură, fâlll! în capul căluțului! doar că în cap era căldarea!În altă zi îi trecuse moartea pe sub ochii copilăroși: Ionel, prâslea de nepot, s-a urcat în
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
în capul căluțului! doar că în cap era căldarea!În altă zi îi trecuse moartea pe sub ochii copilăroși: Ionel, prâslea de nepot, s-a urcat în cireș să-i taie uscăturile; a pornit drujba și-a scăpat-o! pe lângă grumazul mânzului! Ca o morișcă se învârtea drujba printre păsări! Pădurea, prietenoasă la înfățișarea soarelui, era înșelătoare acum: cărările păreau neștiute, copacii străini iar liniștea apăsătoare. -Târrr! Ia stați oleacă! Ne-am rătăcit! Nu mai zic a cui e vina! spune tare
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
drujba printre păsări! Pădurea, prietenoasă la înfățișarea soarelui, era înșelătoare acum: cărările păreau neștiute, copacii străini iar liniștea apăsătoare. -Târrr! Ia stați oleacă! Ne-am rătăcit! Nu mai zic a cui e vina! spune tare, răspicat, uitându-se țintă la mânz. Te-o prins foamea acuma, că eu am timp să stau să țocăi tu? Bădia se dă jos din căruță, cercetând locul: cărare, cărare, cărare; toate la fel, pe care s-apuci? Nu și-a terminat gândul când urletul a
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
bine clădit nici în tinerețe, darămite acum în iarna vieții! Mărunțel de statură, pirpiriu la trup, n-a dus niciodată lipsă însă de un dram de minte și de un car de suflet. Se uită la lupi, se uită la mânz, se uită la calul care fornăie, doar o scăpare, doar o slăbiciune să simtă jivinele și mânzu-i ca și sfârtecat. În sanie bădia are alambicul, un cazan de făcut rachiu; el era pricina drumeției! Desprinde o serpentină și apucă a
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
apucă a bate în butoiul de cupru, nu înainte de a-și face o cruce apăsând cu degetele fruntea încrustată de ani, mijlocul puțintel și umerii ușor aduși în față ,,Doamne, apără și păzește! Fie-ți milă de bobocu ista de mânz!,,. De gălăgie lupii au rămas pe loc, iapa a înaintat așezând sania de-a lungul răspântiei celor trei cărări, cu mânzul în partea stângă iar lupii în partea dreaptă. -Mă nărodule, o venit lupii după tine? a prins a răcni
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
mijlocul puțintel și umerii ușor aduși în față ,,Doamne, apără și păzește! Fie-ți milă de bobocu ista de mânz!,,. De gălăgie lupii au rămas pe loc, iapa a înaintat așezând sania de-a lungul răspântiei celor trei cărări, cu mânzul în partea stângă iar lupii în partea dreaptă. -Mă nărodule, o venit lupii după tine? a prins a răcni bătrânul tot bătând în alambic, împungând cu privirea întunericul pentru a ține numărătoarea lupilor: unu, doi, trei. Așezați pe labele de
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
căruță chiuind, lăsându-se pe baza instinctului iepei. Parcă știind că puiul ei este în pericol, iapa ține pasul cât să bată el toba aceea făcătoare de rachiu. Și-ar fi putut țâșni să-și încerce norocul! Ca să ajungă la mânz lupii trebuiau să treacă mai întâi de moș. Deci ar fi putut scăpa și odorul ei! Chiuitura răsună în somnul pădurii ca un semn că nu toți și toate dorm. -Hai cuțât, cuțât, cuțââât Cât în viață am trăit Am
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
mamă și în cuvântul tată cred în copacul vieții ce an de an dă roade cred în miracole, în îngeri din stele în pleiade cred în tăcerea apei și-n susuru-i din șoapte cred în cocori, în aripi și-n mânji firavi de lapte cred în sirene vii și-n duhuri vii din basme cred în făpturi trăind în lumea de fantasme cred în efemeride, în nimfe, în albine cred în reîncarnare, a sinelui din sine cred în desăvârșirea din alte
CRED ÎN ÎNGERI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379622_a_380951]
-
mamă și în cuvântul tată cred în copacul vieții ce an de an dă roade cred în miracole, în îngeri din stele în pleiade cred în tăcerea apei și-n susuru-i din șoapte cred în cocori, în aripi și-n mânji firavi de lapte cred în sirene vii și-n duhuri vii din basme cred în făpturi trăind în lumea de fantasme cred în efemeride, în nimfe, în albine cred în reîncarnare, a sinelui din sine cred în desăvârșirea din alte
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379629_a_380958]
-
timp ce-noatăcred în cuvântul mamă și în cuvântul tatăcred în copacul vieții ce an de an dă roadecred în miracole, în îngeri din stele în pleiadecred în tăcerea apei și-n susuru-i din șoaptecred în cocori, în aripi și-n mânji firavi de laptecred în sirene vii și-n duhuri vii din basmecred în făpturi trăind în lumea de fantasmecred în efemeride, în nimfe, în albinecred în reîncarnare, a sinelui din sinecred în desăvârșirea din alte universuricred în culori, în note
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379629_a_380958]
-
fost poet, ar fi putut fi un foarte bun profesor de muzică. Cu talentul actoricesc inegalabil Nelu Stan a recitat prima poezie compusă de Nichita la vârsta de 4 ani: „Într-o zi cam pe la prânz/Gheorghiță trecea c-un mânz./ Cum mergea cu mânzu-agale,/I-a ieșit un hoț în cale./ Hoțul, fiind bandit din fire,/Îi luă mânzul cu grăbire./ Gheorghe neavând o bâtă/Pe bandit să-l bată,/A rămas cu buza umflată.” După aceste versuri naive de
NICHITA STĂNESCU, 33 DE ANI DE NEMURIRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381030_a_382359]
-
recitat prima poezie compusă de Nichita la vârsta de 4 ani: „Într-o zi cam pe la prânz/Gheorghiță trecea c-un mânz./ Cum mergea cu mânzu-agale,/I-a ieșit un hoț în cale./ Hoțul, fiind bandit din fire,/Îi luă mânzul cu grăbire./ Gheorghe neavând o bâtă/Pe bandit să-l bată,/A rămas cu buza umflată.” După aceste versuri naive de început ale copilului Nichita, uimitoare totuși pentru vârsta la care au fost scrise, Nelu Stan ne-a încântat cu
NICHITA STĂNESCU, 33 DE ANI DE NEMURIRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381030_a_382359]
-
omului chiar la miezul nopții și strângând capra care zbiera speriată, a zis cu vocea schimbată: - Te împaci cu Marin Ciulei? Țiganul, crezând că era necuratul, a răspuns: - Mă împac, românico, mă împac... Aveau un mânzuleț la grădina de legume. Mânzul se făcuse măricel și într-o zi a plecat de lângă mă-sa, ce știa el, era pus pe joacă și a pus la pământ straturile de legume. Când a venit Marin din sat și a văzut prăpădul, l-a chemat
BLESTEMUL CAILOR de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381538_a_382867]
-
ce știa el, era pus pe joacă și a pus la pământ straturile de legume. Când a venit Marin din sat și a văzut prăpădul, l-a chemat ușor, a scos cuțitul și l-a tăiat. - De ce, Marine, ai tăiat mânzul, ce-ai avut cu el? L-a întrebat frate-său Dumitru. - Ce era să-i fac, nene, a răspuns Marin, dacă n-a știut să meargă pe potecă!... Cârciumile erau rare. Banii erau puțini. Cârciumarul ținea evidența datoriilor pe o
BLESTEMUL CAILOR de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381538_a_382867]
-
doctorul, aleargă, simultan pe două-trei piste de calculator, sperând să-l păcălească pe nebiruitul Timp, intenționând să-i țină trena cu toate proiectele de roman germinate în burta calculatorului. Sper ca sufletele cailor din drumul fără întoarcere să intre în mânzul Negruței fătat în vagon, pe care să-l trimită în Peștera doctorului, unde va crește cal năzdrăvan, ca să-l poarte pe doctor în zbor și astfel să-l întreacă pe urâciosul Timp. Numai așa va câștiga doctorul cursa. De aceea
PEŞTERA DOCTORULUI CHIRTOC(2) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373859_a_375188]
-
Patru, trei surori și un frate care s-a prăpădit imediat după naștere - am rămas eu cu cele două surori pe care le cheamă Georgeta și Veronica. Hai să alergăm ca dropiile pe câmpia copilăriei voastre, ca mieii ori ca mânjii zburdând în sprinteneala și pacea libertății, întru întâmpinarea grijilor și apăsărilor de mai târziu, pe-atunci cu totul și cu totul străine vouă...! Am avut o copilărie îndestulătoare și am primit o educație aleasă, înnobilată de credință, respect și bun
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
el, calul, își cere iertare c-a nechezat pe limba lui și-acum aproape că piere, ca orice ciocârlie de gorun bătrân, ca orice penaj de sticlete, ars din apropiere de soare . s-a luat în seamă, s-a crezut mânz și-a zburdat ponei de cărat copilăria pe sute de ani, s-a crezut aripat pegas și mândru licorn, în galop s-a crezut aducătorul de vise, calul lui ștefan, scară dublă din fir de mătase, armăsar fără hățuri și
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
Cum fac broscuțele oac-oac și stuful stă contemplativ, În mâlul straniu și lucios ca pielea ta de liliac. Te-aștept în raiul specios, Să facem dragoste-n caimac. Și-n lapte crud de turturea în care s-a-necat un mânz. Și apropo, iubita mea : -Ce faci duminică la prânz? Referință Bibliografică: CE FACI DUMINICĂ LA PRÂNZ? / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2065, Anul VI, 26 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marioara Nedea : Toate Drepturile Rezervate
CE FACI DUMINICĂ LA PRÂNZ? de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375387_a_376716]
-
culoarea trandafirului bătut. Prinsei cana de toartă și o ridicai la nivelul pieptului, așteptând liniștit ca și ceilalți doi tovarăși ai mei să facă la fel. Unchiul Marin îl privi în ochi pe baciul Ioan și zâmbi, spunând: Apoi, dacă mânzul ista ne îmbie, frate Ioane, noi să ne petrecem cu el, după care tăcu, așteptând să zică și bătrânul ceva. Prinse apoi cana, dar nu de toartă, cum mă așteptam, ci așa cum prinzi un pahar. Își dete de două ori
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
românești care sunt de origine geto-dacă. Acești termini privesc o arie foarte largă, începând cu corpul omenesc-beregată, buză, ceafă, grumaz, gușă-, cu cu familia-copil, prunc,, zester-, cu locuința-vatră, colibă, cătun-, cu îndeletnicirile agricole, păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreț, năpârcă, rânză, șopârlă, viezure, zimbru-,cu diferite acțiuni-
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
românești care sunt de origine geto-dacă. Acești termini privesc o arie foarte largă, începând cu corpul omenesc-beregată, buză, ceafă, grumaz, gușă-, cu cu familia-copil, prunc,, zester-, cu locuința-vatră, colibă, cătun-, cu îndeletnicirile agricole, păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreț, năpârcă, rânză, șopârlă, viezure, zimbru-,cu diferite acțiuni-
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
românești care sunt de origine geto-dacă. Acești termini privesc o arie foarte largă, începând cu corpul omenesc-beregată, buză, ceafă, grumaz, gușă-, cu cu familia-copil, prunc,, zester-, cu locuința-vatră, colibă, cătun-, cu îndeletnicirile agricole, păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreț, năpârcă, rânză, șopârlă, viezure, zimbru-,cu diferite acțiuni-
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
în acea noapte, în mirajul flăcărilor, până când una dintre femei m-a luat în brațe, legănându-mă ușor. I-am așteptat toată vara următoare. Priveam din vârfurile dealurilor, doar/doar i-oi vedea venind cu șirul lor de căruțe, cu mânjii care zburdau pe lângă ele. „Nu mai vin! N-or să mai vină!”, mi-a spus Bunicu' înspre toamnă, răspunzându-mi la întrebarea mută din ochii plini de lacrimile care au picurat pe inimă, învățându-mă ce înseamnă DORUL de un
LUNA ŞI MAGUL de DOR DANAELA în ediţia nr. 416 din 20 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346785_a_348114]
-
ce se pierde prin livezi să cobor ușor dintr-o caleașcă și să-mi sărut părinții care mor și casa dulce din pridvor s-o văruiesc cu o privire prin curte să mai sar cum jucam copil năvalnic ca un mânz să dorm pe prispă de cu seară și-adesea până pe la prânz și mama să-mi îndrepte șuvița de pe frunte... visez o lume-n filigramă cu seva strecurată prin nervure sunt un kandinsky trist și jalnic care mă joc de-
ÎMI PLACE... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346455_a_347784]