1,024 matches
-
de minute, secundele adorm, pe somnul ce ne-apasă, în viața de artist minunea nu se vinde, apare în loc trist oceanul se revoltă în aer se cern ape. Sunt supărat și te lovesc mânie, cu ura încleștată în dinți de măcelar scrâșnesc și freamăt, trec peste amar până și el tot plânge, dânsul... Dracul. Poate m-am pus în ,,cheie sol" greșit partitura tremură a frig in simfonie prin nefiresc indus de ironie aplaud si mușc mărul interzis. Referință Bibliografică: Mărul
MĂRUL INTERZIS de PETRU JIPA în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359054_a_360383]
-
copii nevinovați, copii ai lor sunt acum un morman de oseminte carbonizate în depărtata Siberie? Și chiar acestor oase carbomizate nu li s-au îngăduit odihnă. Nu le-a fost deajuns să ciopârțească mutilatele rămășițe ale victimelor cu satârul de măcelar, ascuțit anume pentru această împrejurare, ci le-au azvârlit în fundul unei mine părăsite, iar de teama ca nimicirea să nu fie desăvărșită, s-au aruncat peste ele grenade de mână, în groaznicul lor mormânt!”. Cu inima plină de amintiri de la
REGINA MARIA. REGINA INIMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360434_a_361763]
-
au stâlcit limba română), înseamnă violență verbală accentuată, înjosire a celuilalt, umilirea scriitorului până la despuierea de propria personalitate, grobianism extrem, subculturnicie în continuă extindere și tendință vădită spre analfabetizare globalizantă. Cum spunea Camil Petrescu, făcând aluzie la critical literar: „Un măcelar nu cere, despre el, părerea boului pe care îl taie”. MDP: Notorietatea prin literatură este greu de atins astăzi, pentru că revistele sînt cu sutele. Greșesc dacă socotesc rolul unei reviste mai mare în menținerea unei atmosfere literare decît în ierarhizarea
DIALOGURI PRIVILEGIATE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360563_a_361892]
-
m-a uitat. Și-a manifestat bucuria prea evident ca să mă fi uitat. - Are mâncarea pregătită în cămară. Îi cumpăr oase de la măcelărie și i le fierb cu orez și cartofi. Termină o oală de două kilograme într-o zi. Măcelarul, un turc bătrân, deja știe ce să-I oprească și când mă vede prin fața prăvăliei, mă întreabă vessel „domn doctor, nu-i foamea la Crivăț? Este oprit la el os cu măduvă proaspăt”. Îi mai dau din când în când
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360527_a_361856]
-
venit să ne ajute să rezolvăm cazul. Tom tragandu-si pantalonii și aer în piept,se apropie de cadavrul acoperit cu o pânză albă,trupul fiind așezat pe o masă meralica.Dintr-o cameră învecinată,un bărbat spătos,ca un măcelar,se ștergea pe maini.Tom și tatăl lui schimbară priviri,iar apoi inspectorul dădu mâna cu el,prezentandu-se.Doctorul avea un cap mare că de trol,o frunte lata cu încrețituri specifice,par negru pieptănat precis și o privire
KARON,CAP 11 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360151_a_361480]
-
pentru că „tema de printre rânduri este filozofică și culturală”. Autorul a gândit să urmărească „Cultivarea gustului” într-o bucătărie economică, făcându-se divagații cu trimitere în alte zone și în alte secole: „În Evul Mediu, în Roma era obiceiul ca măcelarii să fie plătiți în natură și anume, cu așa-numitul al 5-lea sfert: după ce măcelăreau și tranșau animalul respectiv își opreau drept răsplată organele și capul - bucătăria romană cunoaște de aceea o mulțime de rețete foarte gustoase pentru părțile
FILOZOFIA GASTRONOMICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 711 din 11 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359847_a_361176]
-
îndrăgostite de Luceafărul de dimineață. Mă plimbam prin livada castelui de la Mogoșoaia, Cella Serghi și fosta cameristă a unei regine autentice mă țineau de braț, de parcă nu voiau să mă piardă, vorbeam franțuzește ca toată lumea bună, ca să ne separăm de măcelarii îmbuibați de regim, și mă credeam, în acele clipe, Apollon sculptat de Phidias. Dar cele două prietene ale mele nu voiau să discutăm despre antichitate, era cald, așa, spre toamnă, poate prin septembrie, nu-mi mai amintesc bine, iarba era
de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359505_a_360834]
-
un subiect de făcut mișto cu gorobeții, Verdunel se duse foarte degajat lângă fiara de pe scaun și spuse vesel: sărn’a tanti, deși numai tanti nu părea morsa aceea cu față ciupită de vărsat și cu niște fălci vineții, de măcelar. La auzul vorbelor de neînțeles pentru ea, contesa se ridică în picioare și îi dărui bietului Costel o sfântă de palmă atât de meseriașă încât acesta crezu că l-a lovit asteroidul și se precipită într-un fel de dans
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
sine și de asistență medicală postoperatorie și neonatologie. Și le-am zis și pe vorbe. Chiar sunt curios ce au înțeles din acest feedback... Îți recomandăm „Pulpă de miel aveți? Vreau un kilogram, cubulețe”. Ce am pățit cu un un măcelar român din Obor și cu unul turc din Vitan Am rememorat atunci, printre emoțiile momentului, că pățisem același lucru cu patru ani înainte, ghiciți unde: la biserică! Am hotărât să ne botezăm primul copil la biserica unde ne-am cununat
Bună ziua, am venit să naștem... Acum, repede!... () [Corola-blog/BlogPost/338486_a_339815]
-
să descifreze torsiunea, fețele și contrafețele infinitului, să schițeze geografia inteligibilă a lumii. Autorul Procesului se naște la 3 iulie 1883 într-o familie de evrei din Praga. Dacă pe linie paternă avea descendenți pragmatici, robuști fizic și psihic (bunicul măcelar, iar tatăl comerciant prosper), ascendența maternă e dominantă de figuri excentrice, de savanți iudaiști, de firi romantice și bizare. După absolvirea liceului german din palatul Kinsky unde devenise membru al unei asociații cu tendințe anticlericale, în 1901 se înscrie la
Franz Kafka: Procesul. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339517_a_340846]
-
Pantelimon 113 bis”) ca manifestându-se „în bătrâni, în bolnavi și în cei care beau”. Pivnița este un loc de rugăciune: „mă rog în pivniță” („Porcec” - „nu mă pot ruga decât cutremurat de oroare”). Băutorul, adormitul Mircea, colateralul, bolnavul, bătrânul, măcelarul sunt personaje lirice în care regăsim ființa minimă. Ca băutori, atât preotul, părintele sau duhovnicul, cât și enoriașul băutor se arată a fi ființe minime,: „duhovnicul meu, care stă la câteva mese mai încolo,/biruit de propria lui sticlă/nu
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
nu le răspunde nimeni”. Rugăciunea are, oricum, efect căci „nimeni nu poate fi iertat” („mă descompun încet...”, „Pantelimon 113 bis”), iar „pe lumea asta nimeni nu iartă/pe nimeni”(„am 52, o mai fi mult până la capăt?” - „Unelte de dormit”). Măcelarul ca personaj simbolic dobândește acum un profil aristocratic. Măcelarul își trage aureola din faptul că „ne scapă de crimă” pe fiecare dintre noi. El ispășește vinovăția noastră a tuturor, cu conștiința că „într-un final/toate se vor împlini cum
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
nimeni nu poate fi iertat” („mă descompun încet...”, „Pantelimon 113 bis”), iar „pe lumea asta nimeni nu iartă/pe nimeni”(„am 52, o mai fi mult până la capăt?” - „Unelte de dormit”). Măcelarul ca personaj simbolic dobândește acum un profil aristocratic. Măcelarul își trage aureola din faptul că „ne scapă de crimă” pe fiecare dintre noi. El ispășește vinovăția noastră a tuturor, cu conștiința că „într-un final/toate se vor împlini cum s-a scris/și cei din urmă vor fi
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
ne scapă de crimă” pe fiecare dintre noi. El ispășește vinovăția noastră a tuturor, cu conștiința că „într-un final/toate se vor împlini cum s-a scris/și cei din urmă vor fi cei din urmă” („amicul meu e măcelar din tată-n fiu”- „Unelte de dormit”). În raport cu muzicianul, măcelarul va „supraviețui”, va ajunge un artist. Cultura măcelarului urmează „să-și zămislească propriul mozart” ( „deși, spune el, acesta este chiar sfârșitul”- „Unelte de dormit”). Ființa minimă trăiește într-o singurătate
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
vinovăția noastră a tuturor, cu conștiința că „într-un final/toate se vor împlini cum s-a scris/și cei din urmă vor fi cei din urmă” („amicul meu e măcelar din tată-n fiu”- „Unelte de dormit”). În raport cu muzicianul, măcelarul va „supraviețui”, va ajunge un artist. Cultura măcelarului urmează „să-și zămislească propriul mozart” ( „deși, spune el, acesta este chiar sfârșitul”- „Unelte de dormit”). Ființa minimă trăiește într-o singurătate universală și perpetuă: „singurătatea la paris e amabilă și nemiloasă
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
un final/toate se vor împlini cum s-a scris/și cei din urmă vor fi cei din urmă” („amicul meu e măcelar din tată-n fiu”- „Unelte de dormit”). În raport cu muzicianul, măcelarul va „supraviețui”, va ajunge un artist. Cultura măcelarului urmează „să-și zămislească propriul mozart” ( „deși, spune el, acesta este chiar sfârșitul”- „Unelte de dormit”). Ființa minimă trăiește într-o singurătate universală și perpetuă: „singurătatea la paris e amabilă și nemiloasă”,/(...)”la roma e atroce și pioasă”/(...)/cea de la
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
la iertare (...) o clipă de iertare m-ar face om/dar pe lumea asta nimeni nu iartă pe nimeni” „fericirea e egală cu păcatul” eul separat de zi - zi mare (sărbătoare)/zi mică, scurtă - Crăciun/An Nou om (slab, altfel) măcelar, muzician vorbirea de apă, de pământ Singurătate - „atât de singur” „singuri în fața unui cer gol” „vizionarismul poeticului teme recurente linii de convergență rearticulare univers poetic constantele, stările de spirit, euforie - disforie Reabilitează micimea poeților noștri Somn - mental Dormit - corporal - vis
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
Pantelimon 113 bis”) ca manifestându-se „în bătrâni, în bolnavi și în cei care beau”. Pivnița este un loc de rugăciune: „mă rog în pivniță” („Porcec” - „nu mă pot ruga decât cutremurat de oroare”). Băutorul, adormitul Mircea, colateralul, bolnavul, bătrânul, măcelarul sunt personaje lirice în care regăsim ființa minimă. Ca băutori, atât preotul, părintele sau duhovnicul, cât și enoriașul băutor se arată a fi ființe minime,: „duhovnicul meu, care stă la câteva mese mai încolo,/biruit de propria lui sticlă/nu
IOAN ES. POP: Eul poetic şi fiinţa minimă, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339649_a_340978]
-
în poemul „când afli, aproape din leagăn”, este de a se ruga pentru iertarea păcatelor, în condițiile în care „fericirea este egală cu păcatul”: „oricând ești pe cale să devii fericit,/știi că nu-i bine să ți se întâmple asta”. Măcelarul este un om neînsemnat, o ființă măruntă. Ca personaj simbolic, figurație a ființei minime, el dobândește în „Unelte de dormit” un profil aristocratic. Măcelarul își trage aureola din faptul că „ne scapă de crimă” pe fiecare dintre noi. El ispășește
IOAN ES. POP: Eul poetic şi fiinţa minimă, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339649_a_340978]
-
oricând ești pe cale să devii fericit,/știi că nu-i bine să ți se întâmple asta”. Măcelarul este un om neînsemnat, o ființă măruntă. Ca personaj simbolic, figurație a ființei minime, el dobândește în „Unelte de dormit” un profil aristocratic. Măcelarul își trage aureola din faptul că „ne scapă de crimă” pe fiecare dintre noi. El ispășește vinovăția noastră a tuturor, cu conștiința că „într-un final/toate se vor împlini cum s-a scris/și cei din urmă vor fi
IOAN ES. POP: Eul poetic şi fiinţa minimă, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339649_a_340978]
-
ne scapă de crimă” pe fiecare dintre noi. El ispășește vinovăția noastră a tuturor, cu conștiința că „într-un final/toate se vor împlini cum s-a scris/și cei din urmă vor fi cei din urmă” („amicul meu e măcelar din tată-n fiu”). În raport cu muzicianul, măcelarul va „supraviețui”, va ajunge un artist. Cultura măcelarului urmează „să-și zămislească propriul mozart” ( „deși, spune el, acesta este chiar sfârșitul”). Ființa minimă trăiește într-o singurătate universală și perpetuă: „singurătatea la paris
IOAN ES. POP: Eul poetic şi fiinţa minimă, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339649_a_340978]
-
noi. El ispășește vinovăția noastră a tuturor, cu conștiința că „într-un final/toate se vor împlini cum s-a scris/și cei din urmă vor fi cei din urmă” („amicul meu e măcelar din tată-n fiu”). În raport cu muzicianul, măcelarul va „supraviețui”, va ajunge un artist. Cultura măcelarului urmează „să-și zămislească propriul mozart” ( „deși, spune el, acesta este chiar sfârșitul”). Ființa minimă trăiește într-o singurătate universală și perpetuă: „singurătatea la paris e amabilă și nemiloasă”,/(...)”la roma e
IOAN ES. POP: Eul poetic şi fiinţa minimă, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339649_a_340978]
-
conștiința că „într-un final/toate se vor împlini cum s-a scris/și cei din urmă vor fi cei din urmă” („amicul meu e măcelar din tată-n fiu”). În raport cu muzicianul, măcelarul va „supraviețui”, va ajunge un artist. Cultura măcelarului urmează „să-și zămislească propriul mozart” ( „deși, spune el, acesta este chiar sfârșitul”). Ființa minimă trăiește într-o singurătate universală și perpetuă: „singurătatea la paris e amabilă și nemiloasă”,/(...)”la roma e atroce și pioasă”/(...)/cea de la viena seamănă cumva
IOAN ES. POP: Eul poetic şi fiinţa minimă, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339649_a_340978]
-
pădurea cu atâtea morminte. Sandwich și Rugăciune În miezul unei nopți fierbinți o bucată din carnea universului este pământul sandwich între două felii de infinit, se prelinge din el,vâscos,macabru, viața, se scurge ca dintr-un miel sângele când măcelarul îi retează beregata cu gândul la sărbătoarea de mâine, noi mușcăm din uriașul sanswich înfometați și ne scârțâie printre dinți anii ne scopim cu o idee, scuipăm câte un smog de tușește Dumnezeu ...spre dimineață El obosește învățându-ne Rugăciunea
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342339_a_343668]
-
mâncara japoneză este mai scumpă și avantajul este că un bucătar japonez gătește în fața ta, așa că te poți bucura de un live cooking show. Îți recomandăm „Pulpă de miel aveți? Vreau un kilogram, cubulețe”. Ce am pățit cu un un măcelar român din Obor și cu unul turc din Vitan Un alt concept din industria alimentară este acela de free refill. Adică plătești o dată și poți să îți reumpli paharul sau bolul ori de câte ori dorești. Unul dintre restaurantele care oferă free refill
„Am fost la all inclusive și m-am îngrășat 7 kile”. Cât pot mânca românii? „Riscul” de a avea un restaurant all you can eat () [Corola-blog/BlogPost/338059_a_339388]