4,285 matches
-
au rămas pentru vecie pe câmpurile de bătaie. Mulți au fost luați prizonieri în lagărele rusești, găsindu-și obștescul sfârșit. Puțini au fost cei care s-au mai întors acasă, căci unii au fost obligați să rămână să populeze satele măcinate de război în Siberia, în Taiga și în altele părți ale Imperiului Roșu. Noapte de coșmar Era primăvara lui 1945, noapte cu lună plină și cu câțiva nori, când în localitatea Glodenii-Gândului, pe la miezul nopții, au început să se audă
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
și de cuvinte spuse de mire; cu salturi și voci amatoare de bătrâni erau cântece străine-n rostire. Încerc pereții camerei cu tapetul de mătase violet, afrodisiac înflăcărat, ca părul viu, șerpuind peste perna de puf. Eroare, pereții s-au măcinat; am ascultat cum vâjâie la colțuri dezordinea vântului, sau respirația mea cu obrazul ciupit de vărsat, destramă zbârcit, cenușiu brâul care a fost cândva colorat și viu. Spori microscopici dansează pe zid, un miros de alge îmi atinge fața când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
altă parte, și ea își resimte propria existență drept o captivitate, în propriul trup care o trădează, care îi devine închisoare - într-o scrisoare din februarie 1922 afirmă: „În rest, mă simt ca un gândac prins între paginile unei cărți“. Măcinată de tuberculoză, cu dese episoade nevrotice, autoarea încearcă să „fie tot ce e în stare să devină“. Kate Fullbrook observă cu pertinență că, deși detaliile existenței ei sunt dintre cele mai cumplite, scrierile nu păstrează din biografia ei decît elementul
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
acuitate, de lirism și emană o poftă de lucru și de a trăi, de scris și de citit, care o va însoți pe Katherine Mansfield până la sfârșitul scurtei sale vieți. În proza de început a Hortensiei Papadat-Bengescu, personajele feminine sunt măcinate de nostalgii sfâșietoare după vieți netrăite, de un bovarism convertit în cultivarea obsesivă a evenimentului mărunt, exterior, de drama patriarhală trăită. Ele duc în general o existență de autoanaliză, într-un univers al faptelor și întâmplărilor microscopice, supradimensionate de spiritul
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
și de proză scurtă, această viziune augmentativă are rolul de a smulge măruntul eveniment, obiectul, gestul din cotidian și de a-i restitui demnitatea inițială, și are în substrat un certain mal de vivre, care survine din boala ce-i macină trupul, dar și din criza existențială legată de realizarea sa ca scriitor. În cazul Hortensiei Papadat-Bengescu, aceste analize la fel de minuțioase) nu mai au caracterul unor fragmente menite să declanșeze evenimentul, în proza sa ele sunt evenimentul, cu alte cuvinte lucrurile
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
dominați de instincte războinice, tu, singurul meu prieten adevărat! Lupino știa că și Hana are dreptate. Cînd observă că lacrimi mari îi umeziseră fața, întoarse, cu greutate, privirea de la ochii ei tulburi. Hana rostise cu glas tare gînduri care-l măcinau și pe el. Adăugă cu hotărîre: Hana, am să mă întorc! De răzgîndit nu mă răzgîndesc. Nu se poate. Voi pleca mîine dimineață, așa cum am hotărît. Îmi voi căuta familia, chiar de-ar fi să străbat lumea toată pentru asta
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
aici și era deja copleșit de emoții a căror greutate îi tăia respirația. Va fi posibil să guste și el, măcar o dată, din dragostea necondiționată de care au parte copiii cu părinți? Va putea să-și ostoiască dorul care-l măcinase în tot acest timp? Se opri. Nu era bine. Deja se simțea copleșit. Trebuia să se concentreze la drum, la ce avea de făcut. Și, cu toată strîngerea de inimă, trebuia să mai ia în calcul o variantă: aceea ca
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
le furnizeze titluri, după nevoie. Furnizor fără pretenții: corect, prompt și discret. Ar fi calea cea mai simplă de a intra în Capitală. Vorba ceea: „Să trăiești, să înflorești, să-ți faci casă-n București!”. Și apoi... altă făină se macină la moară! Deocamdată, să fim realiști! Dar e bine a se reține ideea (care l-a și fixat, ca pe un fluture - acul nemilos al colecționarului). Acum are destule de făcut aici! Dotat cu un veritabil nas de vânător, merge
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
vara aceasta i s-a părut că totul decurge altfel decât de obicei. Vârsta de 40 de ani nu este o vârstă critică la bărbați, deși la un artist ar putea să fie, precum și este! De unde această neliniște care îl macină de câteva zile? Știe bine, și toată lumea o știe! Este un prozator deja consacrat. S-au scris despre el atâtea articole și cronici, că ar putea alcătui o carte voluminoasă. Lista marilor clasici ai secolului, cu care a fost comparat
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
aromă, nu-i așa, atât de franțuzească. În ultimă instanță, dacă până și ciudatul ăla de la patru, care și-a scris pe ușă „Nae Cuculeanu, Trompetist“, are dreptul la intimitate în ciuda disonanțelor acute, Melania nu vede de ce ea, o ființă măcinată de întrebări existențiale, nu l-ar avea. Faptul că ea nu și-a scris pe ușă „Melania Măcelaru, ființă măcinată de întrebări existențiale“ nu înseamnă că trebuie să fie deranjată cu prostii de genul „Domnișoară, fir-ar mama ei a
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
scris pe ușă „Nae Cuculeanu, Trompetist“, are dreptul la intimitate în ciuda disonanțelor acute, Melania nu vede de ce ea, o ființă măcinată de întrebări existențiale, nu l-ar avea. Faptul că ea nu și-a scris pe ușă „Melania Măcelaru, ființă măcinată de întrebări existențiale“ nu înseamnă că trebuie să fie deranjată cu prostii de genul „Domnișoară, fir-ar mama ei a dracu’ de treabă, iar m-ați inundat, de mi s-au ars și firele-n pereți și s-a dus
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
șade bine cu ieșiri din fire din partea puberului și ieșiri din pepeni din partea maturului. Înțelepciunea cu care se învrednicise proaspăta autoare de romane dădu roade. Fagotul se întoarse într-o dimineață jerpelit ca vai de el și declarând că îl macină un sentiment de concupiscență impetuoasă țfagotul mai avea uneori porniri de a se exprima mai pretențios decât era cazul, vârsta, bat-o vina...), cu capul cât o bute și puțind de la o poștă a alcool dublu rafinat și se răstigni
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
fagotului meu, o metaforă a zădărniciei vieții pe pământ, a vieții supuse vremurilor și propriilor ițe genetice, culturale, geografice, geopolitice, ajunsese la desăvârșire. Zilele în care proaspăta autoare de romane se înfuriase, se dăduse cu capul de toți pereții, se măcinase, făcuse să crească tensiunea din pasta pixului, acele zile în care degetele se încovoiaseră peste colile A4 într-o convulsie potrivnică actului scriitoricesc, în care se certase ca la ușa cortului cu fagotul și în care simțise că i se
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
în fața părții drepte. Aceasta nu apucase nici măcar să scoată o vorbă și icnea scurt dând să se apere. De altfel, partea stângă, prin natura ei, era nu numai îndărătnică și încăpățânată, dar și evident mai stângace decât partea dreaptă. Astfel, măcinată de complexe, făcea întotdeauna atmosferă și crea discuții inutile ori de câte ori i se ivea cea mai mică ocazie. De bună seamă, asta se întâmpla atunci când autorul devenea absent ori dus pe gânduri. Autorul băgă în sfârșit de seamă că cele două
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
pusă pe șotii, iar evenimentele care îi produseseră atâta suferință le vedea acum ca pe ceva extraordinar. În viața anostă, pe care o trăise până în acel moment, se întâmplase în sfârșit ceva interesant, deosebit, altceva decât rutina zilnică care îi măcinase, picătură cu picătură, mintea și sufletul. Chipul din oglindă se uita în continuare la ea surprins, de parcă o vedea pentru prima dată. „- Cine ești tu străine? Ce mi-ai făcut de nu mă mai recunosc?” Mâna lui îi răsfiră părul
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
la apariția bărbatului misterios care se stinsese tot atât de repede o dată cu plecarea lui? Și totuși ceva rămăsese, promisiunea lui că se va întoarce. Sădise speranța în sufletul ei care se dovedea a fi mai dureroasă decât însăși plecarea lui, căci o măcina îndoiala. Cum ar putea avea încredere în promisiunea lui? Și atunci de ce avea? Știa că nu era bine, că nu trebuia și totuși nu se putea opri. Măcinată de întrebări la care nu reușea să găsească răspunsuri, Karina adormi înainte
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
se dovedea a fi mai dureroasă decât însăși plecarea lui, căci o măcina îndoiala. Cum ar putea avea încredere în promisiunea lui? Și atunci de ce avea? Știa că nu era bine, că nu trebuia și totuși nu se putea opri. Măcinată de întrebări la care nu reușea să găsească răspunsuri, Karina adormi înainte ca lacrimile să i se usuce pe obraji. Se simțea eliberată după aceste episoade de plâns, dar știa că lacrimile nu puteau să-i rezolve problemele. Câteva ore
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
de ea. Dar de ce nu voia să știe cine e? De ce se ascundea? Lucrurile vechi din jurul ei îi distraseră puțin atenția de la întrebările care o chinuiau. Vopseaua sărise în multe locuri de pe lemnul gardului, iar cea care mai rezistase era măcinată de soare, ploi și vânt. La fel și omul. Cu cât înaintează în vârstă, problemele, suferința își pun amprenta mai ales pe chipul său. Iar ea lăsase tristețea să-și facă de cap, de parcă ar fi fost la ea acasă
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
foarte sociabilă de felul ei, erau momente în care avea nevoie de compania oamenilor. Avea nevoie să simtă prezența cuiva, să vorbească despre orice, numai să vorbească. Dar, de această data, ca de altfel de foarte multe ori când era măcinată de singurătate, avu ghinion, căci nu era nimeni prin preajmă. „- Unde ești, Ana? Ai uitat de mine? Sau mai bine, întoarce-te tu, Străinule!” În acel moment își dădu seama că, prinsă în evenimentele din ultimul timp, nu se mai
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
nu) poate deveni, consumat în exces, un drog dăunător pentru om. Dacă am avea mai multă grijă de sufletul nostru, trupul (gazda vremelnică a sufletului...) ne ar durea mai puțin! Nu știu cum o fi pe la alții, dar pe noi românii ne macină mai mult grija altora decât grija de noi înșine! De aici și până la zicala aia cu „să-i moară capra vecinului” nu-i decât un pas! Unii colecționează iluzii, alții risipesc aluzii... Iluziile, de regulă se spulberă, în vreme ce aluziile sunt
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
părinții se copilăresc. Unii se plâng de ceilalți că lucrurile merg prea încet... Când se ivesc zorii unei idei, se nasc noi speranțe. Pădurea templul natural al omului; să avem grijă de ea ca de ochii din cap. Chinurile iubirii macină atâtea inimi și minți ale nenumăraților „amatori”! Cei care cad în mrejele iubirii găsesc răspunsuri nu la „obiectul adorației” dar în lumea plantelor și a celorlalte vietăți, zburătoare ori nu.... Mulțimea gândurilor naște griji, neliniști, chiar stări de nefericire! Să
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
orb, Vasile, și că ai picat Între oameni de o jumătate de oră abia, și din nefericire În România socialistă, și Încearcă să distingi În vorbele lor felul În care sunt ei alcătuiți, chipurile, gesturile lor, felul În care Îi macină sentimentele ori dacă vreunul are ideea frumosului În ce spune cu atâta vulgaritate... Erau, cele mai multe, voci de țărani de prin preajma Buzăului, care veniseră să Își vândă salata și morcovii, găinile și celelalte produse alimentare ale neoliticului socialist, Îi recunoștea după
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
potabilă. Dintre acestea numai două sunt în funcțiune, unul fiind colmatat. 2.1.3.1. Materii prime folosite în procesele tehnologice Materii prime utilizate pentru producerea materialului ceramic: caolin, argilă, feldspat, nisip, carbonat de sodiu, silicat de sodiu și deșeu măcinat de material ceramic. Glazura se obține din: caolin, felspat, nisip, clorură de sodiu, dolomită, marmură măcinată, carboximetil celuloză, glicerină, oxid de zinc, carbonat de bariu, pigmenți ceramici și silicat de zirconiu. Formele de ipsos se realizează din ipsos, sulf, grafit
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
sunt: argilă, caolin, deșeu ceramic, nisip, feldspat, bentonită, borax, carbonat de bariu, soda calcinată, cretă, wolastonit. Secția Obiecte Sanitare Materii prime Materiile prime utilizate pentru producerea materialului ceramic sunt: caolin, feldspat, nisip, carbonat de sodiu, silicat de sodiu și deșeu măcinat de material ceramic. Glazura se obține din caolin, feldspat, nisip, clorură de sodiu, dolomită, marmură măcinată, carboximatil celuloză, glicerină, oxid de zinc, carbonat de bariu, anilină, pigmenți ceramici și silicat de zirconiu. Formele de ipsos se realizează din ipsos, sulf
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
să meargă la munte, posibilitatea de a se refugia în amintirile acelea pline de freamăt sufletesc fără a fi deranjat de zgomotele bulevardului înțesat de mașini, tramvaie sau autobuze. Erau amintirile lui. Amintirile lor, în pofida faptului că viața rupsese punți, măcinase maluri de gând cu insensibilitatea caracteristică și fiecare pornise pe un alt drum, nemarcat, către destinații diferite, chiar dacă Eugen se retrăsese la un moment dat din propria viață, învins de o prea mare sete care-i subjugase, fatal, ficatul, chiar dacă
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]