491 matches
-
primit o reclamație de la Sorin Frunzăverde, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, potrivit căruia în respectiva emisiune i-au fost aduse "acuzații grave, nefondate" și care i-au afectat dreptul la propria imagine. "În cadrul emisiunii «Ultimul cuvânt», intervalul 21.39-21.42, jurnalistul Mălin Bot a formulat o serie de acuzații la adresa mea, nesusținute cu dovezi, potrivit cărora aș fi implicat în contrabanda de la frontiera cu Serbia. Fac precizarea că în niciun moment moderatoarea Nadia Ciurlin nu a cerut interlocutorului să probeze afirmațiile acuzatoare
Scandal în CNA: Narcisa Iorga şi Christian Mititelu, din nou pe poziții contrare () [Corola-journal/Journalistic/80894_a_82219]
-
părere, spunând că moderatorul emisiunii reclamate a fost "total absent". În schimb, Narcisa Iorga, un alt membru al CNA, a fost de părere că discuția a avut alt subiect decât cel invocat de Sorin Frunzăverde, spunând că, în emisiune, jurnalistul Mălin Bot a exprimat un punct de vedere. Mititelu a reacționat însă și a spus că Narcisa Iorga încearcă, la fel cum face "de obicei", să apere postul B1 TV, care primește mult mai puține sancțiuni decât Antena 3. El a
Scandal în CNA: Narcisa Iorga şi Christian Mititelu, din nou pe poziții contrare () [Corola-journal/Journalistic/80894_a_82219]
-
din această țară. l Peste 200 000 de pelerini au asistat, la Lourdes, la liturghia în aer liber oficiată de Suveranul Pontif cu ocazia Adormirii Maicii Domnului. Luni, 16 august l Premierul Adrian Năstase și-a anunțat, în comuna suceveană Mălini, în cadrul unei vizite neprotocolare, decizia de a candida la Președinția României. l Ministrul apărării, Ioan Mircea Pașcu, a declarat că România și Finlanda vor coopera în cadrul unei operațiuni de menținere a păcii în Bosnia-Herțegovina, în baza unui document bilateral. l
Agenda2004-34-04-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/282795_a_284124]
-
Focus Vest“ și Consiliul Județean Timiș propun sâmbătă, 13 noiembrie, de la ora 12, în sala festivă a C.J.T. , dezbaterea „Presa din România - putere și libertate de expresie“, prilejuită de lansarea cărților „Ziariști amenințați, ziariști bătuți“ și „Mafia cămătarilor“ ale jurnalistului Mălin Bot, apărute în colecția „Ziariști“ a menționatei edituri. ( S. P.) Drum în lucru Pe DJ609, între km 34+140 - km 34+200, în perimetrul localității Ohaba Română, S.C. „DRUMCO“ a demarat în această săptămână lucrările de consolidare a corpului de
Agenda2004-46-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283058_a_284387]
-
Ambassador din Timișoara. În total, cele șapte unități hoteliere însumează 740 de camere. Hotelurile Best Western din România mizează în acest an pe o cifră de afaceri consolidată de 12 milioane de euro, cu 20% peste nivelul anului trecut. Recent, Mălin Mălineanu, reprezentul companiei în țara noastră, a declarat că există planuri de extindere a rețelei în cursul anului viitor. ( M. D. M.)
Agenda2005-43-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284346_a_285675]
-
fiecărei zile, își lua haine de sărbătoare. Și când spun asta, știu ce spun... Cu o săptămână înaintea temeiului, străzile din apropierea terenului unde se instala bâlciul erau pline de forfotă și culoare. Femei venite din satele din jurul Fălticeniului, de prin Mălini, Sasca, Tarna Mare,Ipotești,Mitoc, Bosanci, umpleau gardurile înveșmântându-le cu neasemuite covoare moldovenești cu deosebită alesătură țesute la războaiele de prin casele gospodinelor harnice si deosebit de iscusite. Pe marginea drumurilor stăteau la umbra copacilor, căruțele țăranilor care veniseră la
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
deja pe-afară de atîta gunoi. Băiețeii se înhămară la el cu niște curele legate de osie, apoi porniră; Boab și fata împingeau și Thaw alerga pe lîngă ei. Așa coborîră repede strada. Trecură pe lîngă vile cu garduri vii din mălin negru, pe lîngă o termocentrală ce zumzăia în spatele unor plopi, pe lîngă straturi de lăptuci ca niște trandafiri verzi și sere care străluceau în lumina amurgului tîrziu. Trecură printr-o poartă dintr-un gard ruginit și urcară pe o cărare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
consiliului, cînd ceilalți delegați nu sînt prezenți și vice-versa. Conducătorii trebuie să fie făcuți de rușine și forțați să facă promisiuni concrete în auzul tuturor. — Aș prefera să te fi dus tu, spuse Lanark. Ajunseră la un gard năpădit de mălin, ale cărui frunze se proiectau în lumina joasă. Sludden, apoi Lanark, apoi doamna Schtzngrm își făcură loc printr-o spărtură și intrară pe pistă. Era prea îngustă pentru a putea fi numită pistă, fiind, de fapt, un spațiu triunghiular năpădit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
învățător; - Veronica Aramă, învățător; - Elena Șorogăilă, învățător; - Maria S. Ștefănescu, educatoare. Prin vechimea în învățământ și durata mandatului de director, dar mai ales prin realizările sale s-a remarcat învățătorul Gheorghe Curcă, o mare personalitate a învățământului hecean. Născut la Mălini, a urmat cursurile Școlii Normale și în 1909 a intrat în învățământ, iar din 1 septembrie 1918 a ocupat postul de director la Școala de băieți din Heci, funcție deținută până în august 1943, când a predat conducerea învățătorului Vasile Șeremet
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
fiind învățător la Iași. Fiul lor, Ilie - Daniel Gheorghică, a urmat Facultatea de Informatică și este căsătorit. Cuvintele care îl caracterizează pe profesorul Ilie Gheorghică sunt : seriozitate, responsabilitate, pasiune. A.R. GHEORGHE OCTAV GREȘANU - prefesor S-a născut în comuna Mălini, județul Suceava, la 12.01.1927, din părinți învățători. A absolvit patru clase primare în satul Gura Bâdiliței, comuna Vânători, după care a urmat cursurile Liceului „Nicu Gane” din Fălticeni, unde a avut numai profesori de calitate, cel mai renumit
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Var - Caransebeș, Tătăruși, Lespezi și la școala Heci, din 01.09.1954 până la 31.08.1973, când s-a pensionat, ca profesor de geografie și chimie. A îndeplinit funcția de director coordonator, a girat postul de subinspector școlar la Plasa Mălini și Plasa Lespezi, director de cămin cultural la Lucavăț-Storojineț și Heci, secretar al Comisiei de atestare pentru raioanele Pașcani și Târgu Frumos, în perioada 19561957. A participat la al doilea război mondial, având gradul de locotenent în regimentul 24 infanterie
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
inimă de aur. După decenii, stăruie în sufletul meu mulțumirea și recunoștința pentru comoara ce am primit atunci. În casa lui Comino venea lume aleasă, cărturari și amatori de muzică bună. D. Comino era neînsurat, însă avea o dragoste pe la Mălini, unde mergeam deseori ca să pictăm. Gospodăria era dusă de o soră a lui, femeie bătrână care locuia alături de curtea lui într-o veche casă boierească din mijlocul unor vii întinse. Într-o zi, Comino se lăsă convins că trebuie să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
mândră, și poate din cauza neînțelegerii lui Comino pentru opera lui Sadoveanu. Eu și Băeșu, care era din Fălticeni, eram nemulțumiți de această nepotrivire între cei doi oameni la care țineam foarte mult. De multe ori ne duceam la lucru spre Mălini, aproape de hotarul nordic, de unde se auzea câteodată huietul tunurilor în Bucovina, unde moartea lucra cu spor. Aproape de toamnă, cu regret, am plecat la sărăcia părinților mei, însă mintea și sufletul meu erau îmbogățite. * Ceva despre Băncilă. Stând și lucrând la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Suceava până la 31 mai 1923, când i s-a atribuit denumirea de Fălticeni, spre a se deosebi de județul Suceava din Bucovina. La început, județul Fălticeni avea 6 plase: Dolhasca, Lespezi, Pașcani, Boroaiaădenumite după localitatea de reședință), Moldovaăcu reședința la Mălini) și Munteleăcu reședința la Broșteni). Județul cu o suprafață de 3.421 km² , se compunea din 2 comune urbaneăFălticeni și Pașcani) și 46 comune rurale cu 194 sate și 13 cotune, având 154.569 suflete. În anul 1923, funcționau în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
3.421 km² , se compunea din 2 comune urbaneăFălticeni și Pașcani) și 46 comune rurale cu 194 sate și 13 cotune, având 154.569 suflete. În anul 1923, funcționau în județ oficii PTT la Fălticeni, Pașcani Gară, Pașcani Târg, Lespezi, Mălini și Broșteni. La Boroaia, Șarul Dornei și Borca, erau agenții speciale, iar la Dolhasca, Liteni, Basarabi, Ruginoasa, Cuza Vodă și Muncel, serviciile de poștă și telegraf erau asigurate de organele căilor ferate. Organizarea, funcționarea și dezvoltarea activității de poștă și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
serviciul poștal la gara HeciLespezi, întrucât “a provocat repetate scandaluri și tulburări de liniște”. În unele cazuri, chiar primarii contribuiau la înrăutățirea serviciului poștal rural. Astfel, în septembrie 1877, expeditorul de la biroul poștal al plasei Muntele, reclama pe primarul comunei Mălini, că nu-i pune la dispoziție cu regularitate vătășei pentru purtarea plicurilor. Primindu-se necontenite plângeri că poșta rurală este aproape paralizată din cauza neglijenței notarilor și a vătășeilor, Direcția Generală a Telegrafelor și Poștelor a fost determinată să apeleze la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
arătat mai sus, începând din noiembrie 1891. Notarii, care îndeplineau și atribuțiunile de agenți poștali, nuși făceau datoria, ceea ce a determinat Direcția Generală să aplice amenzi disciplinare, chiar în cursul anului 1891, celor din comunele Dorna, Fărcașa, Șarul Dornei și Mălini. Prin bugetul pe exercițiul 1891/1892, contribuția comunelor Sabașa și Mălini la plata vătășeilor s-a diminuat față de cel trecut. Ca urmare, s-a redus și salariul lunar al acestora. Nemulțumiți, unii vătășei întârziau transportul corespondenței, iar alții au demisionat
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
atribuțiunile de agenți poștali, nuși făceau datoria, ceea ce a determinat Direcția Generală să aplice amenzi disciplinare, chiar în cursul anului 1891, celor din comunele Dorna, Fărcașa, Șarul Dornei și Mălini. Prin bugetul pe exercițiul 1891/1892, contribuția comunelor Sabașa și Mălini la plata vătășeilor s-a diminuat față de cel trecut. Ca urmare, s-a redus și salariul lunar al acestora. Nemulțumiți, unii vătășei întârziau transportul corespondenței, iar alții au demisionat. Consiliile județene erau obligate să înscrie în buget, în fiecare an
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a apropia cât mai mult serviciile poștale de populația rurală, s-au înființat oficiile: Drăgușeni la 24 noiembrie și Dorna la 15 decembrie 1894. Au urmat alte oficii: Pașcani Târg la 5 iulie 1895, Lespezi la 2 decembrie 1898 și Mălini la 8 februarie 1899. Oficiul Dorna a fost desființat la 31 octombrie 1900, trecând serviciul de poștă și telefon la primărie. A fost reînființat în anul 1910. Din 15 septembrie 1894, factorii rurali au fost autorizați să primească de la populație
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Comunele Timișești, Țibucani, Păstrăveni, Răucești de la județul Neamț, Chilișeni(Știrbăț) și Bunești de la SuceavaBucovina și Băișești de la Gura Humorului, au trecut la noul județ denumit Fălticeniădin 31 mai 1923). Astfel, în județul Fălticeni au rămas cinci plase: Boroaia, Liteni, Lespezi, Mălini și Pașcani. În toate localitățile reședință de plasă funcționau la data respectivă unități poștale. Plasa Boroaia era deservită de patru factori poștali rurali principali și un factor rural secundar; Lespezi, de către șase principali; Pașcani, de către șase principali și trei secundari
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
În toate localitățile reședință de plasă funcționau la data respectivă unități poștale. Plasa Boroaia era deservită de patru factori poștali rurali principali și un factor rural secundar; Lespezi, de către șase principali; Pașcani, de către șase principali și trei secundari; Liteni și Mălini, fiecare câte doi factori principali, iar localitățile rurale aparținând direct de Oficiul Fălticeni erau deservite de opt factori rurali principali și trei secundari. Unificarea administrativă din anul 1925, a determinat, ceva mai târziu, suprimarea diligenței Fălticeni-Broșteni. De altfel, traficul de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
ianuarie 1901. În comunele Fărcașa, Borca și Mădei, existau posturi telefonice în octombrie- noiembrie 1900. O listă a rețelelor telefonice județene, întocmită la data de 9 aprilie 1901, indică existența posturilor telefonice în comunele Baia, Sasca, Fântâna Mare, Brădățel, Rădășeni, Mălini și mănăstirea Slatina (spital), din plasa Moldova de Sus; Ciumulești-Gane, Uidești, Boroaia și Bogdănești, din plasa Moldova de Jos; Broșteni, Borca, Fărcașa, Dorna, Mădeiu, Neagra Șarului și satul Panaci, din plasa Muntele; Pașcani, din plasa Siretul de Jos; Ruginoasa și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
date în exploatare posturi telefonice. Lista respectivă furnizează și alte informații, îndeosebi de ordin tehnic, privind capacitatea și felul centralelor folosite, felul posturilor telefonice(finale sau intermediare), numărul liniilor, schimbătoarele folosite etc - la Of. Fălticeni, centrală generală; în localitățile Broșteni, Mălini, Borca și la subprefectura Ciumulești, centrale telefonice cu cinci numere, iar la Valea Glodului, centrală telefonică, cu trei numere; la Pleșești, Bogdănești, Ruginoasa și subprefectura Pașcani, posturi telefonice intermediare, iar la Liteni, post intermediar cu Botoșani, prin comuna Fântânele; în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
au fost mutate firele telegrafice de pe stâlpii statului pe cei ai căilor ferate. Linia telegrafică Fălticeni-Broșteni, prin MăliniBorca, a fost dată în comunicație la 1 mai 1884. În afara oficiilor Fălticeni, Pașcani și Broșteni, mai existau instalații telegrafice Morse la oficiile Mălini și Lespezi. Necesitatea legăturilor telegrafice a fost determinată de puterea economică a zonelor respective. La Lespezi, exista din 1895, o fabrică de sticlărie cu o producție însemnată în continuă creștereăajungând la 55 vagoane în 1934), iar din pădurea Bereslogi se
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
1934), iar din pădurea Bereslogi se aduceau, în gara Heci, mari cantități de produse forestiere, folosindu-se în acest scop, după 1906, o cale ferată îngustă pe care circulau trei locomotive și 80 de vagoane. La Găinești, pe Domeniul Coroanei Mălini, funcționa din 1888, o fabrică de cherestea cu 6 gatere, una de mobilă din fag și brad și una de talaj pentru împachetat. O altă fabrică de cherestea cu patru gatere era la Iesle, tot în comuna Mălini. Ambele fabrici
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]