363 matches
-
se călească înăbușit, apoi adăugăm bulion sau 200 g suc de roșii, făina dizolvată în vin, foi de dafin, carnea și mai lăsăm să fiarbă timp de treizeci de minute. Se servește cu piure de cartofi, soté de legume sau mămăliguță. ȘORICEL PE CARTOFI PRĂJIȚI Un piept de pui, o lingură de sfeclă roșie, 2 linguri de cașcaval ras, o lingură de pesmet, o lingură de susan, 1 ou, piper, delicat, 200 g ulei, 400 g cartofi curățați, tăiați pentru prăjit
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
aranjat astfel: punem în mijlocul farfuriei legumele, pe margine așezăm felii de carne prăjite în unt, felii de limbă prăjită în unt, apoi rondele de creier prăjite în unt. Decorăm pe marginea farfuriei cu salată de ridichi. FICAT DE VITĂ CU MĂMĂLIGUȚĂ ȘI USTUROI 1 kg ficat, 200 g mălai, 200 g smântână, 100 g usturoi, sare, piper și 300 ml ulei. Ficatul se porționează și se bate cu ciocanul, apoi se dă prin mălai și se prăjește în ulei încins. După ce
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
și lăsăm să fiarbă până se înmoaie ceapa. Batem smântâna cu făină și puțină supă, turnăm peste limbă, amestecăm să nu se formeze cocoloașe, adăugăm la ultimul clocot usturoiul tocat și mărarul tăiat fin. Se servește cu piuré de cartofi, mămăliguță sau garnitură de orez fiert, după preferință și murături asortate. LIMBĂ DE VIȚEL CU MAIONEZĂ Limba se fierbe în apă cu sare, morcov, ceapă, pătrunjel, foi de dafin, țelină. Se curăță de pieliță și se taie felii potrivite care se
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de la carne, apoi adăugăm sosul, sarea, piperul, delicatul și o cană de apă caldă și lăsăm să fiarbă acoperită cu capac la foc domol. Dacă fierbe mai greu, adăugăm apă caldă. Când este gata, decorăm cu verdeață. Se servește cu mămăliguță sau piure de cartofi, salată de varză călită, castraveți sau gogoșari murați. TOCHITURĂ CÂMPULUNGEANĂ O farfurie de tochitură, opt ouă, 200 gr. de caș sărat sau 200 gr. de brânză frământată. Mămăliga se face dintr-un litru și jumătate de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de miel și lăsăm la prăjit până scade apa. Adăugăm 1 kg. de smântână, sare, piper, lăsăm să mai fiarbă timp de două - trei clocote. Dăm deoparte, decorăm cu cimbru de câmp verde și mărar tocat fin. Se servește cu mămăliguță caldă. OREZ ORIENTAL CU PULPĂ DE MIEL Două cepe tocate fin se călesc în 100 gr. de unt până se înmoaie bine, adăugăm sare, piper, scorțișoară, șofran, apoi 300 gr. de carne de vită tocată și mai călim timp de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
delicatul, piperul și zeama de lămâie, iar atunci când clocotește, punem peștele și îl lăsăm să fiarbă pe o parte, apoi întoarcem peștele și îl lăsăm să fiarbă până scade apa. La final, se servește cu cartofi natur și lămâie sau mămăliguță și usturoi. MACROU CU LĂMÂIE (2) Lăsăm să stea la macerat patru bucăți de macrou viscerat, stropit cu oțet și presărat cu sare, timp de o oră. Punem în tigaie 150 ml de apă, piper, condimente pentru pește, zeama de la
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
tigaie de teflon punem ulei la încins și prăjim peștele pe ambele părți timp de 4-5 minute pe fiecare parte. Se servesc pe platou decorat cu usturoi verde tocat și frunze de țelină. Ca garnitură se pot servi cartofi natur, mămăliguță, maioneză din usturoi și smântână. PERIȘOARE CU SOS DE ROȘII 1,2 kg macrou, 4 ouă, o lingură de pătrunjel verde, sare, piper, 200 g miez de pâine albă înmuiată. Se amestecă toate la un loc, se pun ouăle bătute
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
și cu crenguțe de cimbru uscat, apoi așezăm sarmalele pe sortimente de frunze, iar deasupra punem felii de roșii și două căni de vin alb. Acoperim vasul cu frunze, apoi dăm la cuptor, timp de o oră. Se servesc cu mămăliguță și smântână. SARMALE FIERTE ÎN VIN ALB 500 g carne de vită, 500 g carne de porc, 150 g orez, 500 g ceapă, sare, piper, cimbru, verdeață, varză dulce opărită în apă cu sare și puțin oțet, 300 g suc
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
delicat, foi de dafin Ficatul se spală, se porționează și se călește în ulei. Ceapa se curăță, se toacă mărunt și se călește în ulei, apoi se adaugă ficatul și se continuă fierberea. Se servește simplu cu piure de cartofi, mămăliguță, usturoi și asortat cu cârnat de porc sau cabanos și salată de sfeclă cu hrean. S PECIALITATE SUEDEZĂ : FRIPTURĂ PRĂJITĂ CU SOS TOMAT , CROCHETĂ DE CARTOFI ȘI SALATĂ DE CRUDITĂȚI Friptura - 600 g mușchiuleț de porc este porționat, bătut și
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
castraveții tocați, brânza de oi, ouăle bătute, dăm gust de sare, piper, delicat și umplem ceapa. Peste umplutură punem câte o felie de roșie, iar deasupra cașcavalul ras. Dăm tava la cuptor timp de 45 de minute. Se servește cu mămăliguță și pastă de usturoi cu smântână. Se pune pătrunjel verde tocat fin, ca decor. CLĂTITE UMPLUTE , CU SOS DE ARDEI 2 ouă, 200 ml apă minerală, 4-5 linguri de făină, 150 ml ulei, 200 g carne de vită, 200 g
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de un gest ce ne trimitea tot înainte: "Amu, amu...", acest "amu" dovedindu-se un drum de încă niște kilometri de urcușuri sau de coborîșuri. Dar ce frumos era și cît de bine, cînd ajungeam, însfîrșit, în fața unui bulz de mămăliguță caldă și în așternuturi mirosind a sulfină! De data asta, puternicul Peugeot al familiei Crișan înlocuise pasul și căruța, dar farmecul plaiurilor maramureșene rămăsese același. S-au adăugat: Rohia, cu chilia si mormîntul părintelui Steinhardt, Bîrsana, cu mormîntul Yvettei Cauchois
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
În scurgerea îndesată a ploii, aerul era călduț, vederea nu mergea departe, toată lumea vegetală-și îndoise spatele și capul spre pământ. Hrana la amiază a fost cu economie pentru că nu aveam unde aprinde focul, m-am săturat cu harbuji păstrând mămăliguța pentru seară. Ploua fără încetare și seara m-am culcat cu grija în suflet. În cernerea monotonă, am dormit neîntors toată noaptea și până târziu a doua zi, trezindu-mă vesel, știind că azi va veni de la Huși moșul. Întâi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
am mâncat mere dulci pe săturatele. (În livada noastră nu aveam meri văratici, deși era foarte mare). Ne-am mai jucat prin livadă cu verișoarele noastre și-apoi mătușa Saveta ne-a poftit la pui cu smântână, cu mujdei și mămăliguță caldă. De-abia către seară, uncheșul a înhămat din nou caii și ne-a adus acasă, la Costișa. Mi-aduc aminte că, la trecerea peste Suceava, unul din cai s-a oprit la mijlocul apei și speriat, nu mai vrea să
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
caș mare și un boț de urdă, cu care veneau acasă. Tata ajuta la frământatul cașului și bătucitul lui în putinici (având mai multă putere în mâini), potrivea și sare și dădea putina la rece, în beci. Urda rămânea pentru mămăliguță rară și ne strângeam toți în jurul ei, la masă, servind din produsul oilor noastre. Toamna, târziu când dădea bruma și oile nu mai aveau ce paște pe tarla, se desfăceau stânele. Un străjer de la primărie bătea toba și anunța data
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
încetișor, corpul fiindu-i străbătut de convulsii din ce în ce mai slabe. Am crezut că va muri în aceeași noapte. După ce s-a înserat, m-am dus la locul lui de suferință sub prispă și i-am pus lângă bot un coltuc de mămăliguță, deasupra căreia turnasem o lingură de ulei de floarea-soarelui. De atunci, în fiecare seară, urmăream ca mama să nu fie în bucătărie, iar frații mei fie că se jucau ori erau în dormitor, luam o bucată de mămăligă cu ulei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
într-o noapte atâția bani câți obișnuia să drămuiască într-o lună, poate și mai mult. A putut astfel să mănânce-n oraș, nu la cantină. Și-a comandat de la un restaurant de lângă Cișmigiu o ciorbă de pește și puțină mămăliguță cu smântână, alături de un ou bine prăjit. A mai petrecut apoi o jumătate de oră la o cafea foarte îndulcită și o țigară, a lăsat bacșiș mare și s-a bucurat nespus că a putut face asta, apoi s-a
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
iar la Leul și cârnatul, de pe 11 Iunie, unde mai era și grădina Luzana, puteai mânca zece mititei cu un leu și cu încă unul puteai bea un șpriț, dar speciali- tatea casei rămânea puiul la ceaun cu mujdei și mămăliguță aburindă. Seara se mergea în baruri, așa cum erau numite fostele cabarete, unde mai puteai lua ceva preparate reci, dacă n-apuca- seși să mănânci, dar cele mai importante erau băuturile scumpe, whisky-urile, coniacurile și cocteilurile în special, iar în pro-
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
regiune: un bulibașă, un vornic, un notar, un pădurar, o femee din sat vadană tânără și drăcoasă, un urmaș al lui Feltin (unguru cel mare), trei frați țigani mari hoți etc., cum se vede mai la vale. Cum se face mămăliguța, cu ceaun în cujbă. Menu surprinzător: usturoi pisat cu sare. Apă băută deadreptul dela izvor. Somn cu capul pe-un bolovan. Obiceiuri păgâne care subsistă încă. Omul sălbatic, care se ocupă cu braconaj fără pușcă și cu jucăria, care trăiește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nu va mai avea niciodată așa Domn oricât a trăi țara, că el a fost comandantul gărzii palatului domnesc în acea noapte, apoi cine-s eu înaintea lui, biet sergent"? Mama le-a făcut mâncare după puterea și priceperea ei: mămăliguță și o tigaie cu friptură de porc cu chiște și cârnaț. Iar tata într-o fugă a adus rachiu și vin și i-a cinstit. Și căpitanul Ionescu mi-a dat mie un ban de argint, va fi fost de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
sărea din pat, lua o gură de rachiu Înmuiat și Îndulcit din timp, Își confecționa o țigară și ieșea În curte să se ocupe de animale: două bivolițe, din care una aproape totdeauna "cu lapte”. Venea În casă doar când mămăliguța era turnată pe cârpătorul de pe masă și aștepta să fie Împărțită mâncătorilor totdeauna flămânzi. Ne urcam apoi rapid În carul pregătit cu de toate (unelte, mâncare, apă, haine pentru o eventuală ploaie etc.) și plecam pe la unchiul Milian și de
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
dar caii erau destul de obosiți după sutele de kilometrii parcurși și ca să nu fiu un exemplu negativ pentru alte servicii “de spate”, preferam să merg În urma căruțelor, alături de ostașii aferenți serviciului veterinar. Cu această ocazie am gustat pentru prima dată mămăliguța cu brânză și smântână de vacă, pe care ulterior am introdus-o În meniul casei și am asistat la zdrobirea strugurilor pentru vin, Într-o dimineață, la puțin timp după crăparea zorilor, de către un copil gol-goluț. Câtă diferență față de aceeași
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
știu să depășească anumite bariere, să dialogheze, să găsească împreună o cale de înțelegere. Unii, din nefericire pentru ei, din anumite complexe, rămân veșnic marcați, ca pitbulii ăia tatuați la veterinar cărora, dacă nu le azvârli la timpul potrivit o mămăliguță cu smântână în strachină, sunt în stare să-ți înfigă colții în gât... Faptul că am atins problemele literare acute din zona noastră într-o polemică nu înseamnă că am avut ceva de pierdut, iar dacă nu au fost înțelese
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mai bună brânză de pe lume, la cașcavalul moale de Pen teleu pe care Îl face azi un singur baci hotărât să ducă pe lumea cealaltă taina lui, sau cel tare, „Balcan“, „grecesc“, de Dobrogea, la brânza de burduf, bună cu mămăliguță, unt și ouă „româ nești“ deasupra, și urda grasă „de coșuleț“ și până la pastrămurile de capră, dar mai des de oaie, și ghiudemurile pentru ațâțat pofta de băutură a mușteriului (numai pielea fiind dată, s-avem iertare!, Înapoi ciobanului, pentru
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu oamenii pline de Învățăminte, prin sate și cârciumi calice, cu covrigei pă tați de muște În fereastră și cu vin oțețit; sau prin târguri cu hanuri pricopsite, unde te așteaptă pe masă puii fripți cu mujdei de usturoi și mămăliguță, udați cu vin profir „de la mama lui“, adică din via de din dosul casei. Ba nimerind uneori să stai de vorbă, pe margini singuratice de ape reci și repezi de munte, cu Însuși Dumne zeul cel bun și milostiv al
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
crescuse, pe lângă pregătirea lecțiilor, se îngrijea și de frații mai mici ușurând astfel munca mamei, activitate ce o presta cu mult zel și dragoste. „Nel, nel, nel, dragul bădiei Ionel, vino la badea să-ți deie beoață (un boț de mămăliguță învârtită bine prin brânză)” - îi spunea frățiorului mai mic cu doar doi ani, ce a murit la numai 5 anișori. Față de familia domnului învățător Gh. Simionescu a avut o stimă și un respect deosebit. De câte ori venea acasă îi vizita și
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]