1,008 matches
-
Domnului" (sărbătorit în fiecare an pe 15 august) și "Sfântul Mucenic Gheorghe" (sărbătorit la 23 aprilie). Mănăstirea Humorului a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la poziția 292, având codul de clasificare SV-II-a-A-05570. Ansamblul mănăstiresc este format din patru obiective: În anul 1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a inclus Biserica „Adormirea Maicii Domnului” și „Sf. Gheorghe” a Mănăstirii Humor, împreună cu alte șapte biserici din nordul Moldovei (Arbore, Pătrăuți, Moldovița, Probota
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
a funcționat o școală pentru copiii localnicilor, iar din 1850 acestea au fost folosite ca depozit pentru materialele autorităților austriece. În prezent, din aceste chilii nu mai există decât niște ruine pe latura de sud și de est. Ruinele caselor mănăstirești au fost incluse pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la poziția 294, având codul de clasificare SV-II-a-A-05570.02. În anul 1641, domnitorul Vasile Lupu a împrejmuit biserica cu ziduri de piatră și a construit un turn
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
stâng al Rinului. Cu această ocazie, Münstereifel a pierdur statutul de a doua capitală a ducatului Jülich și funcția de sediu a tribunalului. Primăria a fost afiliată cantonului Rheinbach din departamentul Rhein-Mosel. În anul 1803 s-a dispus secularizarea averilor mănăstirești, având ca urmare desfiinațrea tuturor mănăstirilor din Münstereifel. În anul 1815 Prusia a primit regiunea Rheinland, păstrând organizarea administrativă realizată anterior de francezi. În felul acesta, Münstereifel a rămas cantonului Rheinbach din "Regierungsbezirk" Köln.
Bad Münstereifel () [Corola-website/Science/309191_a_310520]
-
de urbanism au determinat preocupări efective ale autorităților locale privind amenajarea străzilor și crearea de piețe civice. Departamentul Treburilor din Lăuntru a propus în 1841 organizarea a cinci piețe civice, între care una în vecinătatea bisericii Sfântul Ilie. Secularizarea averilor mănăstirești a constituit începutul epocii de declin a bisericii. Redevenită biserică parohială și lipsită de veniturile care să permită reparații, biserica s-a degradat în timp și a fost închisă în 1898 fiind declarată ireparabilă în 1911. La începutul secolului al
Mănăstirea Sfântul Ilie din Iași () [Corola-website/Science/330442_a_331771]
-
reduse Schitul "Precista", monument istoric Cod LMI VN -II- m- B-06515, cum s-a numit la început, are forma de arcă, fără turlă, cu pereți groși de aproximativ 1 metru prevăzută cu ferestre mici în firidele pereților. După secularizarea averilor mănăstirești de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, ulterior anului 1864, biserica devine enorie. La intrarea dinspre sud în satul Lespezi se găsește o ciușmea, monument înregistrat în lista monumentelor istorice Cod LMI VN-IV-m-B-06628. Ziua satului Lespezi este la 8 septembrie, dată ce
Lespezi, Vrancea () [Corola-website/Science/301880_a_303209]
-
ai lui Ștefan cel Mare, iar cea din pridvor și pronaos este din timpul lui Petru Rareș. Mânăstirea a suferit multe devastări și incendii distrugătoare, urmate de refaceri care au distrus treptat zugrăveala inițială. A doua biserică inclusă în complexul mănăstiresc este biserica Sfântul Gheorghe, încorporată în zidul de incintă.
Mănăstirea Neamț () [Corola-website/Science/309081_a_310410]
-
de către Papă pentru a continua încreștinarea galilor, începută deja de către sfinții Policarp și Irineu de Lugdunum (azi Lyon). La Marsilia înființează două mănăstiri, una de călugări și alta de maici: « Mănăstirea Sfântul Victor » și « Mănăstirea Sfântul Sotiros » (Mântuitorul). Organizează viața mănăstirească după modelul mănăstirilor din orient cu adaptările necesare locului. Prin aceasta, Ioan Casian este un factor de legătură între cultura patristică a Răsăritului și cea a Apusului fiind considerat unul dintre cei mai de vază promotori ai monahismului în occident
Ioan Casian () [Corola-website/Science/312393_a_313722]
-
de piatră așezată pe vârf. Pe pereții monumentului sunt gravate în limbă română veche, cu litere chirilice, faptele campaniilor sale victorioase. Autonomia Ocolului Câmpulung rezultă din privilegiul locuitorilor din acea vreme de a-și ierna fără plată oile pe moșiile mănăstirești și boierești, din scutirile vamale pentru comerț (de exemplu taxa vinăritului), din scutirile de a da cai de olac și de-a plăti bir la întemeierea unei noi gospodării. Conținutul drepturilor, privilegiilor și scutirile de care se bucură locuitorii zonei
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
în baza decretului 410/1959. În anul 1975 se revine la statutul de "schit" în subordinea "Mănăstirii Cozia", datorită demersurilor făcute de "ieromonahul Teoctist Dobrin". Acesta reușește să adune în jurul lui un grup de tineri monahi dând viață nouă așezării mănăstirești. De asemeni legătura așezământului cu drumul național se îmbunătățește prin construirea unui pod peste Olt la punctul "Lotrișor" și totodată a primului drum de acces. Anul 1988 reprezintă evenimentul de seamă al locașului: revenirea la statutul de "Mănăstire" și aceasta
Mănăstirea Turnu () [Corola-website/Science/302115_a_303444]
-
înstăriți, mănăstirea fiind ctitorie voievodală și un puternic loc strategic. În 1520 voievodul Neagoe Basarab a acoperit biserica cu plumb; în 1541 domnitorul Radu Paisie a făcut chenarele și ușile bisericii mari; Matei Basarab a făcut biserica mică a spitalului mănăstiresc (1650), clopotnița și a dăruit un clopot mare; marele ban al Craiovei Cornea Brăiloiu a refăcut chiliile și casele egumenești, de asemenea a făcut mari donații mănăstirii; Jupâneasa Stanca Glogoveanu a refăcut pictura (1733 și 1766) și ușile bisericii (1782
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
de Imperiul Habsburgic împotriva lui Napoleon Bonaparte, vistieria Fondului bisericesc al Bucovinei a fost secătuită și multe din domeniile statului au fost vândute, iar guvernul galițian a dat o hotărâre la 26 septembrie 1810, prin care se arăta că „moșiile mănăstirești, averile fundațiunilor și ale mănăstirilor se pot vinde”. Astfel, au fost vândute micile proprietăți ale schiturilor desființate Crișceatec, Babin, Luca și altele . Satul Crișceatec este faimos pentru un izvor considerat sfânt, care există de mulți ani. În noaptea sărbătoririi Sf.
Crișceatec, Zastavna () [Corola-website/Science/311396_a_312725]
-
de Pozen (care trece prin nordul localității). Alte pâraie importante sunt Bahneanul și Temnicul (în nord-est și est). Este de menționat că în zona centrală (unde astăzi este amenajat Parcul Dendrologic Central) exista în secolul al XVIII-lea un iaz mănăstiresc. De asemenea, în proximitatea actualei fabrici de bere și spirt existau iazuri importante alimentate de Pozen. În momentul de față, singurul iaz piscicol care merită menționat este amplasat în extravilanul localității, după Zona Protejată „Ochiuri”. În zona administrativă a municipiului
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
Societatea Casei de Economii și Împrumuturi pentru Creștinii Ocolului Judecătoresc Rădăuți) (1904) și Sparkasseder Stadtgemeinde (Casa de Economii a Orașului Rădăuți) (1908). Vocația de centru regional a orașului a început să apară încă din perioada medievală, aici funcționând o școală mănăstirească, unde au fost redactate manuscrise de valoare, utilizate de în Țaria Românească și Moldova. Începând cu anul 1759 importanța școlii se reduce în favoarea celei de la Putna devenită „Academie Domnească” și recunoscută oficial ca școală înaltă. Odată cu începutul anului 1747 prin
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
Sucevei și Rădăuților și om al acestor locuri, fostul schit a fost redeschis ca mănăstire de maici. A fost construit un paraclis închinat Sfântului Mina, sfințit în același an, apoi, la 22 decembrie 1992, a avut loc sfințirea întregului complex mănăstiresc. Începând din acea dată, s-a instalat aici primul sobor de maici, care au venit de la Mănăstirea Teodoreni din cartierul sucevean Burdujeni, împreună cu maica stareță Teodora Marinescu. Maicile au inventarul de la ultimul egumen al schitului, protosinghelul Vichentie Bobeică. La început
Mănăstirea Cămârzani () [Corola-website/Science/308455_a_309784]
-
sobor de maici, care au venit de la Mănăstirea Teodoreni din cartierul sucevean Burdujeni, împreună cu maica stareță Teodora Marinescu. Maicile au inventarul de la ultimul egumen al schitului, protosinghelul Vichentie Bobeică. La început, obștea mănăstirii era formată din 12 maici. Inițial, complexul mănăstiresc era format din doar câteva chilii construite de protosinghelul Vichentie Bobeică, adăpostite într-o clădire de lângă biserică. Astăzi, în această clădire se află stăreția, câteva chilii și paraclisul. În anii următori, a avut loc o campanie de construcții și îmbunătățiri
Mănăstirea Cămârzani () [Corola-website/Science/308455_a_309784]
-
1606 este ales episcop de Roman, iar în primăvara lui 1608 mitropolit al Moldovei, cu reședința în Suceava, păstorind până la moarte (cu o întrerupere în anii 1617 - 1619). În calitate de mitropolit a luat măsuri pentru o mai bună desfășurare a vieții mănăstirești și pentru scutirea slujitorilor Bisericii de dări; a avut o atitudine potrivnică închinării lăcașurilor așezămintelor din afara țării și împotriva călugărilor străini aflați în mănăstirile moldovene (în marea lor majoritate greci). A îndeplinit două misiuni diplomatice în Polonia, din încredințarea domnilor
Anastasie Crimca () [Corola-website/Science/316290_a_317619]
-
greci) „Megali Vlahia” („Vlahia Mare”), condusă de clasa militară și negustorească vlahă, ce se baza pe forța păstorilor români de aici, care alcătuiau, după unele estimări, o treime din populația regiunii. Legată de existența „Vlahiei Mari” este și ctitorirea complexului mănăstiresc de la Meteora. Deși Valahia Mare făcea parte în acestă perioadă din Imperiul Sârb, și multe mănăstiri au fost ctitorite de dregători sârbi, elementul românesc ce a contribuit nu este neglijabil. La moartea lui Athanasie în 1383, întemeietorul mănăstirii Megalo Meteora
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
care Buhaiul, Cascariu, Dumbrăvița, Puțineni (jud. Dorohoi), Bâlca, Păunești, Borșani, părți din Fierbinți și Haret (jud. Putna), Capotești, Petrești, Scânteia, Valea Satului, Belcești și Filozofu (jud. Vaslui), Iezerul de la Dorohoi etc. La 15 septembrie 1863, prin efectul Legii secularizării averilor mănăstirești, domeniile și bunurile mănăstirii trec în proprietatea statului, în timp ce Palatul doamnei Dafina este transformat în școala satului și casă parohială. Ca urmare a pierderii proprietăților care aduceau venituri mănăstirii și a plecării călugărilor la alte mănăstiri, biserica s-a ruinat
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
și misterioase, unde întâlnim un singur anotimp, cel al împlinirii,al maximei vitalități. Tema grădinilor nu este singulară în pictura românească, iar atractivitatea pentru ea capătă de cele mai multe ori o dimensiune metafizică. Grădinile lui Viorel Grimalschi ne amintesc de curțile mănăstirești, au ceva din curățenia aproape nepământeană a acestei lumi. O dimensiune universală pare să le domine, iar măiestria pictorului recuperează pentru noi starea, împlinirea, bucuria cu care ne îndeamnă să rămânem aproape de ceea ce a înfăptuit Dumnezeu. Maria Magdalena Crișan Privește
Viorel Grimalschi () [Corola-website/Science/317059_a_318388]
-
i]vod, în an 1779 august 1”". Pereții bisericii au fost tencuiți în exterior și în interior, fiind pictată în 1834 direct pe lutul care acoperă nuielele. Acoperișul bisericii este din șindrilă, fiind refăcut de câteva ori. Legea secularizării averilor mănăstirești din 1863 a dus la deposedarea mănăstirii de moșiile deținute, iar Schitul Zosin a fost desființat. Biserica s-a ruinat în secolele XIX-XX; în lucrarea ""Botoșanii în 1932. Schiță monografică"", se menționează că schitul lui Zosim este în ruină în
Mănăstirea Zosin () [Corola-website/Science/317186_a_318515]
-
Pe atunci, de biserică se ocupau egumenii greci de la Mănăstirea Trei Ierarhi, care trimiteau aici călugări pentru a se îngriji de biserică. În anul 1850 s-a realizat pictarea bisericii. În decembrie 1863, ca urmare a adoptării Legii secularizării averilor mănăstirești închinate, mănăstirea a fost desființată, biserica ei fiind însă folosită în continuare ca biserică de mir. După anul 1960, biserica a fost inclusă în perimetrul Grădinii Botanice din Iași, cea mai întinsă din România la acel moment. Ca urmare a
Mănăstirea Podgoria Copou () [Corola-website/Science/304181_a_305510]
-
rare - înțelepciune măsurată, inteligență activă, răbdare, dar mai ales, virtutea dreptății în istoria cea mare - a găsit soluția juridică pentru a nu se produce un dezastru total, adică o distrugere, așa cum s-a întâmplat în Rusia lui Stalin, a lăcașelor mănăstirești, mai ales a celor mai importante dintre toate, a celor din Moldova de Nord. Există o carte, deloc cunoscută dincolo de cercul câtorva juriști din vechea generație, carte apărută înainte de dispariția profesorului Tudor Popescu, petrecută pe 2 septembrie 2004, în care
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
Valdemar moare iar ea asigură moștenirea ducatului pentru următorul fiu, Eric. În același an ea a amanetat zonele Eider și Schlei din sudul Danemarcei fraților ei. A făcut un pact cu Jacob Erlandsen, arhiepiscop de Lund, apoi a rupt promisiunile mănăstirești prin casatoria cu regentul suedez Birger Jarl în 1261. După moartea lui Birger în 1266, s-a mutat la Kiel. În 1288, cu puțin timp înainte să moară, ea a dat teritoriile Eider și Schlei fraților ei. A fost nepopulară
Matilda de Holstein () [Corola-website/Science/337279_a_338608]
-
originile în curtea boierilor Craiovești. Craioveștii au fost una dintre cele mai însemnate familii nobiliare din Țara Românească, din care s-au ridicat domnitori pământeni și un număr mare de funcționari în structura politică și administrativă a Țării Românești. Ansamblul mănăstiresc fortificat, compus din turn de intrare, ziduri de apărare și prețioasa lui biserică, precum și ruinele vechii reședințe domnești, se află pe noua listă a monumentelor istorice având . Mănăstirea se găsește la câțiva zeci de metri de drumul european E70 ce
Mănăstirea Strehaia () [Corola-website/Science/313665_a_314994]
-
ziduri de apărare și prețioasa lui biserică, precum și ruinele vechii reședințe domnești, se află pe noua listă a monumentelor istorice având . Mănăstirea se găsește la câțiva zeci de metri de drumul european E70 ce leagă Timișoara de București. Ansamblul fortificat mănăstiresc de la Strehaia și evenimentele mai semnificative legate de el au atras atenția unei pleiade de cercetători din timpurile cele mai vechi până în prezent. Date istorice și arheologice dovedesc existența unei curți boierești în acest loc începând cu secolul 14. Izvoarele
Mănăstirea Strehaia () [Corola-website/Science/313665_a_314994]