1,012 matches
-
să se apuce să hotărască de la sine o chestiune care a fost obiectul conferinței de la Paris. De aceea guvernul împărătesc protestează formal contra oricărui act al alteței voastre, care ar avea de efect o despoiere sau o însușire a veniturilor mănăstirești...> Fără a se speria de nota <guvernului împărătesc>, Cuza îi răspunse că în această chestiune nu este domnul românilor, ci <însăși România>, iar consulului englez îi replică într-o zi cu fermitate că aici nu-i vorba de nici o chestiune
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
fi auzit măcar ceea ce eu am citit într-un suflet. Un gând m-a lovit ca un trăsnet în moalele capului: “Uite cum nu mi-am dat seama că el este totuși călugăr și încă are un rang în ierarhia mănăstirească... Este arhimandrit. Dacă l-am supărat citindu-i adevărul crud despre tagma călugărilor?” În cele din urmă, am îndrăznit: ― Părinte, nu știu dacă n-am greșit citindu-vă această scriere. Nici-un răspuns. Abia după clipe lungi de așteptare, bătrânul s-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
a face prin mijlocirea de care dispuneți de a lăsa pomenitului schit iarăși de a se administra de sine ca și până acum”. De ce face sfinția sa o cerere unilaterală? ― Nu vom obține niciun răspuns, fiule, fiindcă fiecare suspus în ierarhia mănăstirească își striga nevoile sale. Nu-l interesa ce se petrece în curtea vecinului, deși acolo se afla “fratele” său. Citește mai departe. ― Iaca ce spune prof. Ioan Vlăducă: “Ne aducem aminte de faptul că voievozii noștri au ctitorit multe mănăstiri
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
pentru tot neamul românesc”. ― Acea “parte din veniturile lor” este măsurată de Radu Mihnea voievod prin “ucazul” său bine știut din 26 martie 1618 - a intervenit călugărul cu nemăsurată vehemență. ― “ Aceasta a durat - am reluat eu cititul - până la secularizarea averilor mănăstirești (1859-1863), înfăptuită de doi francmasoni: domnitorul Alexandru Ioan Cuza și Mihail Kogălniceanu”... ― Nu știu ce are a face francmasoneria europeană și cu secularizarea averilor mănăstirești, care e o problemă curat românească!? Citește mai departe și ai să vezi ce “român” era acest
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
1618 - a intervenit călugărul cu nemăsurată vehemență. ― “ Aceasta a durat - am reluat eu cititul - până la secularizarea averilor mănăstirești (1859-1863), înfăptuită de doi francmasoni: domnitorul Alexandru Ioan Cuza și Mihail Kogălniceanu”... ― Nu știu ce are a face francmasoneria europeană și cu secularizarea averilor mănăstirești, care e o problemă curat românească!? Citește mai departe și ai să vezi ce “român” era acest profesor Ioan Vlăducă. ― “Domnia lui Cuza Vodă se inaugură în 1859 prin acte arbitrare în Biserică. Primul act, comis de guvern împotriva practicei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
scrie domnul profesor Vlăducă: “Alt fapt arbitrar îl săvârși guvernul în 1859, luând averile bisericești ale mănăstirilor Neamțul, Secul, Agapia, Adam și Verona, sub pretext de administrație rea, trecându-le sub administrarea Ministerului de Culte, ca și pe celelalte averi mănăstirești. Atunci se luară tipografiile din Mănăstirea Neamțul, se desființară fabricile mănăstirești, se vândură la iarmaroc vitele, stupii și toate averile mobile ale mănăstirilor, oprindu-se numai ceea ce era de absolută necesitate pentru soborul mănăstiresc. În schimb se făcură mănăstirilor state
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
1859, luând averile bisericești ale mănăstirilor Neamțul, Secul, Agapia, Adam și Verona, sub pretext de administrație rea, trecându-le sub administrarea Ministerului de Culte, ca și pe celelalte averi mănăstirești. Atunci se luară tipografiile din Mănăstirea Neamțul, se desființară fabricile mănăstirești, se vândură la iarmaroc vitele, stupii și toate averile mobile ale mănăstirilor, oprindu-se numai ceea ce era de absolută necesitate pentru soborul mănăstiresc. În schimb se făcură mănăstirilor state, în marginile strictului necesar și se trecură la buget”. ― Radu Mihnea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Culte, ca și pe celelalte averi mănăstirești. Atunci se luară tipografiile din Mănăstirea Neamțul, se desființară fabricile mănăstirești, se vândură la iarmaroc vitele, stupii și toate averile mobile ale mănăstirilor, oprindu-se numai ceea ce era de absolută necesitate pentru soborul mănăstiresc. În schimb se făcură mănăstirilor state, în marginile strictului necesar și se trecură la buget”. ― Radu Mihnea voievod prevedea tot “strictul necesar” pentru călugări - l-a apostrofat bătrânul pe autor. Am reluat cititul: “Astfel aceste mănăstiri începură a trăi în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Am reluat cititul: “Astfel aceste mănăstiri începură a trăi în mizerie, din cauza sumelor bugetare ridicole și neînsemnate. Mitropolitul Sofronie Miclescu, care protestă în 1859 demn,... a fost în fine depus, în noiembrie 1860... Apoi prin legea de secularizare a averilor mănăstirești din 13 decembrie 1863, au fost declarate ca averi ale statului toate averile mănăstirești din România”. ― În sfârșit, ne-am adus aminte și de ființa noastră națională! - a izbucnit bătrânul. Citește mai departe. “Prin <legea comunală> din anul 1864 se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ridicole și neînsemnate. Mitropolitul Sofronie Miclescu, care protestă în 1859 demn,... a fost în fine depus, în noiembrie 1860... Apoi prin legea de secularizare a averilor mănăstirești din 13 decembrie 1863, au fost declarate ca averi ale statului toate averile mănăstirești din România”. ― În sfârșit, ne-am adus aminte și de ființa noastră națională! - a izbucnit bătrânul. Citește mai departe. “Prin <legea comunală> din anul 1864 se luară actele stării civile din măna clerului, cum fusese până atunci, și încredințară purtarea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Ar cam fi trebuit să cerceteze dumnealui istoria ortodoxismului și să vadă cine a fost și când și cum a ajuns la noi Sfântul Andrei... ― Pentru a ne da seama ce a însemnat de fapt această lege a secularizării averilor mănăstirești, iată, părinte, câteva articole din ea: Art.1 - Toate averile mănăstirești din România sunt și rămân averi ale statului. Art. 2 - Veniturile acestor averi se înscriu între veniturile ordinare ale bugetului statului. Art. 3 - O sumă se afectează locurilor sfinte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
vadă cine a fost și când și cum a ajuns la noi Sfântul Andrei... ― Pentru a ne da seama ce a însemnat de fapt această lege a secularizării averilor mănăstirești, iată, părinte, câteva articole din ea: Art.1 - Toate averile mănăstirești din România sunt și rămân averi ale statului. Art. 2 - Veniturile acestor averi se înscriu între veniturile ordinare ale bugetului statului. Art. 3 - O sumă se afectează locurilor sfinte către care erau închinate unele din mănăstirile pământene, și aceasta numai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
știu sau mai degrabă nu cred, dragul meu drag”. “Întâi, dă-mi voie să-ți urez casă de piatră, prietene. Apoi, nu cred că ți-a trecut măcar prin minte că ai putea sta lângă iubita ta aici, în chilie mănăstirească. Așa ceva nu se va întâmpla de-ai muri de dorul ei!” - m-a “încurajat” gândul de veghe. “Îți mulțumesc pentru urare, dar...” “Eu nu ți-am spus decât ceea ce tu vei simți pe propria-ți piele mintenaș”. După o clipă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Și așa, înlocuindu-l la ore câte odată, am ajuns suplinitor de suplinitor. Cât lucram cu isteții copii, Iancu arunca alice în vântul ciorilor că alt animal n-a reușit să ochească sau aranja aventura mișcării unei bote de vin mănăstiresc, circa 20 de litri, pentru a deschide seria șezătorilor de iarnă, o minunată defilare de obiceiuri, povești, voroave și spuse nespuse. Jucam teatru alături de elevi, unii dintre ei fiind cu trei-patru ani mai în vârstă decât domnul învățător Brumă. Viață
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
sau la Cetatea Albă, sau la Nistru sau în oricare parte prin țara noastră. Aceste trei măji să umble peste tot slobode și în bunăvoie... Pentru aceasta, nici un boier al nostru sau vameș să nu aibă a opri nicăieri carele mănăstirești, pentru nimic, nici vameșii de la Suceava. Toate aceste mai sus-scrise să fie mănăstirii noastre neclintite, întru nimic, niciodată, în veci. Iar pentru mai mare întărire a tuturor celor mai sus-scrise, am poruncit credinciosului nostru pan, Toma logofăt, să scrie și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
fiindcă ei dădeau tonul - cu semenii lor, de asemenea rugători către Dumnezeu. Asta spre rușinea lor. Noroc însă de judecata dreaptă a domnului și a sfatului său.” Dacă tot am vorbit de mori, de fapt de o bogăție de mori mănăstirești, iaca încă una, părinte. Și nu-i prea departe de cele despre care am povestit. „Îi drept că pe acele vremuri era deajuns un iaz, că îndata mare în coada lui se și agăța o moară. Era un pârâu? Hopa
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Movilele: numele lor... * Râpele, așijdere. * Văile mari: cu pădure sau cu câmp... * Vâlcelele, așijdere * Pădurile, numele lor... * Tufările, așijdere. * Luncile, adică pădurile de lângă ape... * Câmpiele: numele lor... * Poienile, așijdere... * Heleșteile, așijdere. * Vadurile pe la apele pe unde nu sânt poduri,... * Moșiile mănăstirești... „Bună treabă, fiule. Bună, dar numai dacă s-a urmat întocmai porunca domnească.” Musai să se urmeze, fiindcă pentru asta s-au trimis și zapcii, care să vegheze la îndeplinirea poruncii. „Îndată ai să afli o altă noutate.” Care-i
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
de cele scrise în cartea lui vodă. Cu voce domoală, m-a îndemnat. „Poate te înduri și îmi citești și mie, fiule.” Citesc cu înfiorare: „Carte de volnicie dumisale vel agă, să dea poruncă cu tărie tuturor aparilor domnești, boierești, mănăstirești, ca de s-ar întâmpla a să aprinde foc în oraș undeva, care să ferească Dumnezău, fieștecare apar, cum o vedea foc, îndată să alerge cu apă. Ca să știe că acolo, la foc, să va face căutare și care apariu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
năvălitorilor străini. Mănăstirile noastre sunt mărturii grăitoare ale unui trecut bogat în oameni cu fapte pilduitoare. Mulțimea de cărți manuscrise ce s-au mai putut păstra și se mai pot găsi prin mănăstiri, ne arată cât de înflorită era școala mănăstirească și cât de harnici în ale culturii erau călugării din trecut, strălucind în înțelepciune și în virtuti. Între zidurile Mănăstirii Secu, de-a lungul timpului, au trăit nenumărați frați întru credință; de la simpli călugări la episcopi și mitropoliți. Tot aici
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
luat din locul în care donatorii l-au lăsat cu toată inima spre pomenirea sufletelor lor și a urmașilor, urmașilor lor spre mântuirea întregului neam. După izbucnirea războiului, în 1916, s-a dat ordin ca tezaurul statului cât și avuțiile mănăstirești să fie ținute în bună păstrare. Atunci când au pătruns nemții în țară, pentru o mai mare siguranță, s-a dispus ca toate avuțiile să fie transportate la Moscova. În acest scop, Ministerul Cultelor, a hotărât ca odoarele Mănăstirilor din Moldova
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
amintește-ți că este cu tine îngerul rânduit de Dumnezeu fiecărui om. Vorbește cu el !...” ( Sf. Antonie cel Mare, Învățături despre viața morală a oamenilor și despre buna purtare, în Filocalia, vol. I ) 89 * 8 septembrie 1968 Vizitez acest monument mănăstiresc al Mănăstirii Secu în vremea reînnoirii lui prin grija și sprijinul I.P.S. Sale Înaltpreasfințitului Iustin al Moldovei și Sucevei și sprijinul Monumentelor Istorice. Admir grija și dărnicia pentru păstrarea mănăstirilor noastre spre adăpostirea în cele mai perfecte condiții, trăirea vieții
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
și dărnicia pentru păstrarea mănăstirilor noastre spre adăpostirea în cele mai perfecte condiții, trăirea vieții noastre monastirești și păstrarea credinței noastre străbune, garanția viitorului țării și bisericii neamului românesc. Cu arhierești binecuvântări osârduitorilor viețuitori ai acestei de Dumnezeu păzită așezări mănăstirești. † Victorin Episcopul Episcopiei Misionare Ortodoxe Române în America Arhim. Adrian Hrițcu Arhim. Justinian Dalea Mare Eclesiarh al Sfintei Patriarhii * Din încredințarea Înaltpreasfințitului Justin Mitropolitul Moldovei și Sucevei, am săvîrșit Sfânta Liturghie, de ziua hramului Mănăstirii Secu, vechi lăcaș de cultură
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
cărturărești, uitată să fie dreapta mea!” Am venit la această dată, cu nădejdea că acum trebuie să aibă loc parastasul de un an al bunului și marelui călugăr din Mănăstirea Secu, Protosinghel Ieroschimonah Antim Găină, primul meu neam din viața mănăstirească, fiindu-mi dat de Părintele Vichentie Mălău, marele eclesiarh al Mănăstirii Secu, de la 1917 - 1918 părintele meu duhovnicesc. Am urmărit trăirea părintelui Antim Găină, și-am fost bucuros de înaintarea sa în calea duhovniciei ! Să fie mare și rugător pentru
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
ajută ! Alina Mariana 7 iulie 2004 După ce am revenit adeseori cu drag în aceste locuri binecuvântate, inima dorește să așeze câteva rânduri de taină, ca aducere aminte peste veacuri. Sunt profund impresionat de ceea ce am văzut în această vatră 137 mănăstirească din depresiunea Ozanei... E un loc cald și primitor în care revii cu bucurie. Cineva spunea că e înțelept asupra vieții nu acela care a trăit-o mai mult, ci acela care s-a uitat cum o trăiește. Prețuiți timpul
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
vechile Hale5 la Hôtel de Ville 6. Se trece pe malul stîng, unde se află clădirea Sorbonnei, Cartierul Latin, Saint-Germain-des-Prés. Al șaptelea arondisment este foburgul Saint-Germain, cartier inițial periferic constituit începînd din secolul al XVIII-lea pe terenuri legumicole și mănăstirești. Creat pentru aristocrație, el a devenit, după Revoluție, cartierul democrației: astăzi găsim aici sediul Adunării Naționale și numeroase ministere. Pe partea dreaptă a rîului se află arondismentul al optulea, al foburgului Saint-Honoré și bulevardului Champs-Elysées. Cartier al puterii politice unde
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]