448 matches
-
perioada interbelică (1918-1940), orașul se va impune în economia țării mai mult ca un centru agricol, viti-pomicol și legumicol. Profesorul hușean Petru Ghenghea, autorul Monografiei Școalei nr. 3 băieți Huși, a redat în imagini evocatoare frumusețile și rodnicia pământului „în mănoasa și bogata vale a Prutului”, unde „mii de vite: herghelii de cai, cirezi de boi și turme de oi stau ca sălbăticite prin iarba mare până la brâu”. Apreciază valoarea vestiților boi de Fălciu „cu coarnele mari și caii de format
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
norilor șampanizați. Va fi furtuna de dinaintea liniștii? Dar lucrurile nu se opresc aici Luptătorul de la Marathon coboară din cînd în cînd ca să vestească lehamitea de după izbîndă. Învinșii coboară și ei istoria le-a dat dreptate pulberea rodește deopotrivă în valea mănoasă a Nilului dar și în pustiul cel mai promițător, artiștii dezastrelor pun semnătura pe pînzele mari satisfăcuți că Dumnezeu și timpul merg pînă la capăt. Dar lucrurile nu se opresc aici. Uneori morții din mine se mai ridică și atacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
strădaniile câtorva oameni care aleargă, fără preget, an de an, după stipendii și sponsorizări (cuantumul premiului se constituie în preț de achiziție!), Bienala de artă plastică "Gheorghe Petrașcu" a devenit un eveniment național prestigios, semn că, aruncată pe un sol mănos și însorit, miraculoasa sămânța încolțește, crește și devine plantă viguroasă, bucurându-ne cu florile și rodul ei. Instituția Bienalei..., la crearea și edificarea căreia, în primele șapte ediții am pus mult suflet și pasiune, este încă una dintre acele rare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
astăzi, care sunt cei de ieri), că prezintă românilor înfometați Europa ca pe o imensă iesle, rezumând totul la bârdâhan; crapă, prostule, e-uri până-i pocni! Și tu, în sărăcia ta ecologică, visezi ca vaca lui Esenin pășuni europene mănoase, în loc să-ți faci diguri ca să nu te ia apa la vale. Nu-mi rămâne altceva de făcut decât să mă iau la harță cu tradiționaliștii, care susțin că, în perioada interbelică, aveam brendul nostru. Care să fi fost acela? Pentru
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de un gând rău mai marele universității. "De toate felurile", răspunse Relu evaziv. Replica directorului economic îl sperie și mai tare pe decan. Se gândi rapid la cele mai sinistre scenarii. Oricum, nu pleca Ciucurel așa iute din postul ăsta mănos doar de florile mărului. Simțise el ceva. Ba nu. Nu că simțise el ceva. Știa cu siguranță ceva, iar acel ceva era foarte, foarte grav, din moment ce îl determinase să ia o asemenea hotărâre drastică. Iar dacă șeful Administrativului avea asemenea
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
numele, dar și mici întâmplări care mi-au rămas în minte. Amintirea unor episoade disparate din copilărie reprezintă un teritoriu vast, din care un om se revendică tot așa cum un arbore se revendică din sămânța sănătoasă căzută pe un sol mănos. Astfel, una dintre învățătoare de la școala din Călărași, doamna Foca, mă numea adesea să citesc lecția nouă, semn că mă aprecia. Însă, la o acțiune cu școala, de zilele satului cred, nu a reușit să mă supravegheze îndeajuns, iar eu
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
sunt îmbinate cu informații istorice luate din surse enumerate de autor. Conținutul nu e decât o variantă la Cronica polonă. Partea cea mai poetică e descrierea edenului moldav, văzut de Dragoș și suita lui cinegetică la trecerea Carpaților spre văile mănoase ale Siretului, Prutului și Nistrului. Opera de traducător conține două titluri. Istorie de Crăiia Ungurească e prelucrată după Origines et occasus Transsylvanorum a lui Laurentiu Toppeltin de Mediaș, apărută la Lyon, în 1667. C. voia să facă astfel cunoscută istoria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
foaie verde; formular; frunze; galben; gravitație; grătar; grîne; de grîu; gunoi; hectar; iarbă verde; un iepure; iluzie; imaginație; imaș; înflorat; înfloritor; îngrădit; întîlnire; lalele; de lalele; legume; lexic; linie; liniștit; loc deschis; lucru; lucru agricol; luminat; luminos; de maci; magneți; mănos; meleag; miros; mistreți; mîncare; mușețel; naturalețe; negru; neliniște; ochi; odihnă; optimism; peisaj; picnic; pistă; pîine; plantații; plăcere; prăjește; primăvară; producție; răpită; recolta; relax; romanițe; romantic; scump; seceriș; sex; soare; soci; spic; stabilitate; stepă; tractor; țară; țărani; urcat; urcă; uscături; vară
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Cultură Económica, 1996, p. 19. 224 "El pintor es dueño de todas las cosaș que el hombre pueda pensar... Lo que en el universo existe por esencia, presencia o imaginación, él lo tiene antes en șu mente y en sus mănos luego." Apud Antonio Gonzalez Prieto y Antonio Tello, Da Vinci, Barcelona, Ed. Sol, 2006, p. 13. 225 "Es war im ganzen nicht meine Art, als Poet nach Verkörperung von etwas Abstraktem zu streben. Ich empfing în meinem Innern Eindrücke, und
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
final se vor transforma în flori. Pe măsură ce vara trece fructele se coc, schimbându-și culoarea din verde în galben și apoi în roșu, și în cele din urmă cad pe pământ unde semințele germinează din nou și înfloresc din solul mănos. Și așa procesul de creștere începe iar și iar, pe măsură ce iarna se schimbă în primăvară, și primăvara devine vară, și vara se schimbă în toamnă și în iarnă din nouun ciclu continuu al unor schimbări uneori aproape imperceptibile. În același
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
odată, ai vedea că am o țară Ca un fagure de miere strâns din flori de primăvară Ape line o sărută cu blândețe de nespus Munți cu creste de arama-i țin cununa spre Apus Recitator 10: Și din brazdele mănoase se ridică sfânt belșugul Pe vâlcele arcuite de la margini de izvoare Pasc În iarba de mătase mii de turme de mioare; Recitator 11: La cosit, la plug, la sapă sau la seceriș de grâu Vezi flăcăi cu spete late, cu
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
decenii dejiste și ceaușiste, ei au căutat să-și ascundă originea pentru a evita marginalizarea. Există numeroase personalități, născute în regiunile pierdute după război, care și-au făcut un nume în cultura română - dovadă că provincia noastră era o brazdă mănoasă... O dată cu prăbușirea comunismului, și în România s-a parcurs același drum față de Basarabia: de la așteptări prea însuflețite, legate de o Unire rapidă, către o atitudine de lehamite și indiferență. Doar că, în august '91, aș vrea să vă reamintesc, nu
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
Abia mai târziu, într-una din acele paranteze ulterioare frecvent intercalate, autorul admite cu obidă: "Ce imbecilitate din partea mea!"... E realmente fericit când găsește exemple de baroc purificat (la Paris) și o binecuvântată fertilitate a pământului gras, într-o Franță mănoasă și tradiționalistă, în care sunt puzderie de castele abia menționate în ghiduri. Exotica Alhambră spaniolă îl încântă, nu însă și Madridul, fiindcă... e poluat. Bruges este un oraș paradisiac, cu un profil aerian asemănător celui al Oxfordului ("laudă mai mare
Un american la Paris by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8140_a_9465]
-
din teacă și a pornit la atac, fără să-și dea seama că genul de bătălii în care se aventurează nu se mai petrec decât în manualele de istorie. Din acest punct de vedere, susceptibilitățile evreilor au întâlnit un teren mănos. Reprezentanți autorizați ai Israelului au reamintit că au mai existat momente discutabile și în activitatea trecută a lui Ion Iliescu. Legea 112, un instrument tipic de spoliere în favoarea profitorilor regimului comunist, i-a afectat pe zeci și chiar sute de
Perimetru roșu cu antisemiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13634_a_14959]
-
carbonizat, ale lui Felix Lupu, se fecundează aici și germinează la vedere, asemenea unei semințe a cărei transformare este privită cu acceleratorul. Astfel, Muzeul... a ieșit din starea clasică de administrator al patrimoniului istoric și a intrat decis în cîmpul mănos de pe care-și poate recolta exponatele prezumtive. Sau altfel spus, el a părăsit condiția modernă ( instituțiile muzeele sînt produse tipice ale modernității) și s-a transferat în seducătoarea efervescență a postmodernității. Istoria și cotidianul, morții și viii, strada și amfiteatrul
Creația lui Dan Alexandru Condeescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8784_a_10109]
-
unui teritoriu ce-i are în epicentru pe securiști, în zonele principale pe comuniștii metamorfozați într-o stângă rapace, iar la periferii gloata amuțită după strategii imaginate, verificate și exportate de NKVD. Nu mă refer doar la acapararea celor mai mănoase teritorii ale economiei zise națională. În fond, dacă noi suntem proști și ei deștepți, de ce să ne facem sânge rău c-au pus mâna pe cele mai bune fabrici, hoteluri sau terenuri. Mă refer mai ales la realitățile simbolice care
Îngerii de rigips by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14028_a_15353]
-
să devină tic." (p. 65). Iar dacă un peisaj "se brobonează cu dramele învăluite pe care le-a adăpostit" (p. 75), "dispoziția, de sorginte romantică fără îndoială, de a debita năstrușnicii" (p. 82) e o adevărată perlă de umor involuntar. Mănoasele virtualități, principiul zăbavei, filozofeme și mediteme, diverse modalități de glăsuire, pajiștea de talente, făuriștea, vânjoșenia, izbutiri expresive, părelnicia gravă: iată tot atâtea combinații nefericite de cuvinte, stridente la orice lectură, cu atât mai mult într-un limbaj critic minim modernizat
Un critic caustic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9181_a_10506]
-
benigne în mediile care îl formaseră și-i dăduseră cîndva o pîine bună de mîncat. Acum, că pîinea se cam terminase și vremurile se răsuciseră prinzîndu-l pe picior greșit și poate prea vîrstnic pentru a se orienta spre domenii mai mănoase, se simțea liber și pe deplin îndreptățit să facă pipi în castronul din care mîncase arătîndu-i cu degetul pe cei ca mine, care pasămite vroiau să-i ia locul. Aceștia întinaseră locul lui curat și bine luminat, ceea ce n-ar
Oameni și insecte by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/14334_a_15659]
-
nu ne poate decît surprinde elogiul adresat lui Mircea Radu Iacoban, care ar fi un "spirit echilibrat", un "ecologist" ce cultivă cu inocență "și confesiunea lirică: son coeur mis a nu "O fi așa, dar post-festum! Ne amintim în schimb mănoasa carieră a numitului literat, într-o altă calitate și anume în cea de servilă pană a propagandei din răstimpul "epocii de aur". O generozitate sau o eventuală gratitudine personală - simțăminte nobile, de care, din păcate, unii polemiști nu se arată
Un ton tranșant by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8602_a_9927]
-
și lăsarea lor în paragină este nedreptate". *** Vîrf de lance al criticii românești actuale, Virgil Ierunca a fost acuzat - nici nu se putea altminteri - de "exagerare". Nemaiputîndu-l stigmatiza în numele propagandei de partid drept năimit al imperialismului, postideologii noștri dedulciți la mănoase cariere cu iz iliescian au schimbat macazul: îi reproșează "fanatismul" și "maniheismul", modul pamfletar, chipurile vitregit de idei. Ierunca se explică astfel: Este adevărat: dar nu de idei duceau lipsă scriitorii și cărturarii noștri care au ales colaborarea fără nuanțe
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
încoace pe seama unei săli de sport care ar fi urmat să se construiască (între timp ea s-a și construit!) în satul lui Lucian Blaga, susținîndu-se cu încrîncenare (de către persoane din domeniul culturii, dar și de altele, "picate" întîmplător pe mănoasa temă în chestiune), că respectiva sală de sport nu trebuie să fie edificată în locul cu pricina, pentru că asta ar nesocoti dorința testamentară a marelui poet care (,și din mormînt!") ar fi vrut să poată privi spre Rîpa Roșie, unul dintre
Puncte de vedere - Lucian Blaga și o biată sală de Sport... by Lidia Lazu () [Corola-journal/Imaginative/10352_a_11677]
-
2/14 mai 1884, la care Nyrop a avut prilejul să participe. Titlurile aparțin autorului danez. Sosire la București Se înserase înainte să ajungem la București. Plecasem, în zori, de la Orșova, și zburam acum cu viteza trenului peste frumoasele și mănoasele câmpii valahe. Soarele ardea foarte puternic, iar în cupeuri era o căldură cruntă, deși ne aflam abia în luna aprilie. (...)Am ajuns, în cele din urmă, la destinație. Ușile fură date de-o parte, iar un hamal cu o înfățișare
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
cel mai bine umbrit, privind de departe la lume, la icoane, la sfinții pictați pe pereți. Când timpul era dulce, se așeza în pridvorul bisericii Visarion, stingheră, de-o parte, neamestecându-se cu ceilalți săraci care ocupau locul cel mai mănos în vadul trecătorilor. Ea rămânea nemișcată pe locul ei, în vreme ce toți ceilalți se mișcau de colo-colo, zgribuliți în răcoarea dimineților, în așteptare. Singură, ca fără gânduri pentru lumea aceasta, grija ei părea să fie să nu stea în drumul nimănui
Cu mărul în brațe by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14015_a_15340]
-
din aceste "firitisiri-pe-fir" (ca să ne jucăm puțin cu o vocabulă neogreacă, folosită pe la începutul secolului XIX în Principatele române), îl derutează: mai tânărul Marin Preda îi amintește că primise și el acest premiu cu un an înainte; el (adică autorul mănoasei și falsei nuvele Desfășurarea, 1952) crezuse că era vorba de o distincție unică. Dar acum, ce valoare mai putea avea, de vreme ce Premiul e decernat unuia ca MRP?... Obrăznicia era doar o glumă stângace, și încă una "tradusă" de susceptibilul poet
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
stolnicul Constandin lui Ștefan, să nu fii aidoma torentului, viiturii ce rupe în cale și smulge rădăcinile toate, lăsând pământul sterp, ci aidoma mâlosului fluviu, ce sigur ajunge la țintă și cară pe maluri fecund cernoziom și ține pe maluri mănoasele holde și când auzi aceste cuvinte, Ștefan își aminti de gândurile lui, de visul său, de pofta de a fi povestariu, pentru a pune în cuvinte și fraze viața aidoma unui fluviu mâlos și mănos, dar se și întreba dacă
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]