2,766 matches
-
și se îngroziră la gândul ce va urma. Împăratul rămase stupefiat. Nu se poate! Cel mai viteaz, cel mai fioros războinic, care băgase spaima în toți dușmanii lui? Redus la o movilă de carne sângerândă și plină de vânătăi? Imposibil! - Măria Ta... iertare... m-a învins... tâlharul! suspina Uragan de Foc. - Adică... te-a bătut zdravăn! zise împăratul cu silă dând din mână a lehamite. - E ajutat de forțe supranaturale, gemu generalul, ridicându-se cu mare greutate de jos. Are forță
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
foc țâșniră ca niște bice printre nori. Soare-Împărat își păstră totuși calmul și zise: - Prințesa noastră-i foarte supărată și nimeni nu îndrăznește să-i tulbure întristarea. Noi vom transmite salutările voastre când zâmbitoare iar ne va primi. - Ba nu, Măria Ta, zise răspicat Mărțișor. Nu voi pleca până nu o văd! Vreau să vorbesc cu ea, să știu dacă mă mai iubește și dacă mai dorește să vină-n țara mea. - Străin necugetat, tună împăratul, de ce nesocotești legile ospeției? Te-
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
de controlul vostru stupid, dacă ăștia instigă în drumul lor și vor răscula supușii! Urgent să fie prinși și-aduși aici, în fața mea! Să aflu de la ei vești, ce-i cu Primăvara asta, o vrăjitoare atât de rea! - Am înțeles, Măria Ta! Ce viteji porunciți să plece? Și cu ce forțe? întrebă Negru-Cioară. - Tot n-ai plecat? tună împărăteasa. Dar Prăpădenie ce face? Ce tot învârte? E treaba lui! Și-acuma pieri din fața mea! Negru-Cioară ieși de-a-ndăratelea din sală, de era
MĂRŢIŞOR-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382384_a_383713]
-
Crăciunului, pițărăii, merg să colinde pe la casele oamenilor vestind Nașterea Domului. „Colinde, colinde / E vremea colindelor.“ (Mihai Eminescu) Ioan Cîrdu în poezia „La tăiatu' porcului“ vorbește despre un obicei de la sat, premergător Crăciunului, Ignatul. „Dă tri zîle să-nțăleg Ghiță șî Măria lui / Să facă să iasă bine, cu tăiatu’ porcului. / Acum îi vremea lor, porcii îi taie tăt natu’ / Nu îi bine să-l mai țânem după ce-o trecut Ignatu’.“ „Folcloristul Petru Caraman consideră că obiceiul tăierii porcului din ziua
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
luat toate măsurile de menținere a ordinii publice și de descurajare a inamicului extern... - Lasă-mă, domnule, cu polologhia asta stupidă! îl întrerupse Iarna. Ce-o fi vrând nebuna? se întrebă Negru-Cioară speriat. - Am vrut să spun, Majestate, că slujitorii Măriei Tale sunt la posturi, își fac datoria și imperiul nostru niciodată nu a fost mai puternic ca... - Mă exasperezi, maestre! îl întrerupse Iarna iar, dând ochii peste cap. Dar dușmanul? Credeți voi că dușmanul doarme? - Să poftească, Majestate! Suntem pregătiți
MĂRŢIŞOR-24 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382591_a_383920]
-
în totalitate. Baza acestei expediții trebuie să fie elementul surpriză. Și nu te mai bâlbâi atâta! Urgent cheamă toți slujitorii, le explici și...la drum! Gata, plecăm! Negru-Cioară realiză că împărăteasa este tare mânioasă. Făcu stânga-mprejur cu un “`Țeles, Măria Ta!” și dispăru în ceață. Mai repede decât s-ar fi așteptat împărăteasa, sala tronului se umplu cu toate urâciunile sale care nu se mai așezară la masa ovală, așteptând în picioare. - Scumpii mei slujitori, le spuse împărăteasa cu un
MĂRŢIŞOR-24 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382591_a_383920]
-
zăpadă. Iarna se întoarse către Nămețilă: - Uriașule, ai grijă cum organizezi apărarea Palatului și Temniței Troienelor Uriașe, iar în ținuturi vezi ce faci cu Oamenii de Zăpadă! - `Țeles, Majestate! bătu călcâiele matahala. - Iar tu, Babă Cloanță Cotoroanță, unde ești? - Aici, Măria Ta! zise Cotoroanța ieșind grăbită dintr-un cotlon și împiedicându-se în fusta flenduroasă spre hazul celorlalți. Iarna se înfurie: - Apăi nu așa, Cotoroanță spurcată, că te biciuiesc! Ia poziția de drepți, că suntem în război! Eu am nevoie de
MĂRŢIŞOR-24 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382591_a_383920]
-
Eu am nevoie de soldați pricepuți și nu de împiedicate ca tine. Baba se străduia să ia poziția de drepți spre hazul celorlalți, dar, cum era cocârjată, nu reuși. Cu ochii bulbucați și vocea pițigăiată se agita întruna: - Îi mănânc, Măria Ta ! Îi jupoi dacă mișcă vreunul! - Fii rea, afurisito! Așa să fii, că altfel te jupoi eu pe tine! Apoi Iarna îi mai zise: - Scoate de la căldurică și pe puturoasele alea de babe din subordinea ta și șmotruiește-le. Zilnic, Pui
MĂRŢIŞOR-24 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382591_a_383920]
-
Zilnic, Pui de Ger să facă antrenamente cu ele, să le alerge ca să le mențină în formă. Auzi, tu? Când mă întorc să le văd că mușcă, să le văd turbate! Cotoroanța intră și ea în priză: - Las` pe mine, Măria-Ta, că le alerg eu cu biciușca. Dacă nu smulg eu fulgii de pe ele, să mă tai bucățele! Matahalele râdeau în hohote: - Mușcă, babo, mușcă! Mușcă! - Destul, zise Iarna, ridicând mâna. Stânga-mprejur, vă luați luptătorii și la atac! Namilele
MĂRŢIŞOR-24 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382591_a_383920]
-
fericiți cei care pot uita ceea ce nu se mai poate reface. În opereta „Liliacul” pe o frumoasă melodie se cântă „Este fericit, cel care uită, ce nu mai poate fi modificat”. Amintesc pasajul ca să nu fiu considerat plagiator ca alte mării (nu vă gândiți la ..., mă refer la Caragiale care cică ar fi plagiat „Năpasta”). Dacă în dragoste uitarea este un har Divin care din păcate nu este dat multor muritor, în general mulți fac eroarea de a considera iertarea similară
A UITA I-O CRIMĂ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383379_a_384708]
-
Acasă > Versuri > Ipostaze > TERASĂ MĂRII Autor: Coști Pop Publicat în: Ediția nr. 1195 din 09 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Marea e agitată, cred, din cauza ta, cât de frumoasă poți să fi... Valuri mari, se sparg de țărm și vântul spulberă din spumă alb-gălbuie, pește
TERASA MĂRII de COSTI POP în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383431_a_384760]
-
să mă apropii, știind că nu ești tu, temându-mă ca să nu pierd din sentimentul ce ma încearcă și acum... acela, c-am să te pierd curând, că ai să mă părăsești. Zipf, Austria 27 decembrie 2013 Referință Bibliografica: Terasă mării / Coști Pop : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1195, Anul IV, 09 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Coști Pop : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
TERASA MĂRII de COSTI POP în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383431_a_384760]
-
Sorbiți dintr-un tablou cu Marea Neagră. 23 iunie 2016, Constanța ... Citește mai mult Acum, iubirea noastră, la solstițiu,Stă peticită pe-un ponton francez,Privind la zi cu nopți în armistițiu,Lăsându-mă-mbrăcată-n tirolez.Și teatrul ne desface pe o scenăA mării, cu nisipul mișcător,Din pasul meu nedezmorțit, sub trenă, Las urma ta să curgă în izvor.Din părul meu îți faci un drum de vară,Nestrăbătut... decât de mâna ta,Din tine faci corabie și gară,Ce stăvilesc mereu plecarea
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
Premierul britanic Theresa May a promis că Brexit-ul îi va permite Mării Britanii să-și reia controlul asupra imigrației. Cel mai probabil rezultat este introducerea unor noi restricții pentru cetățenii UE și negocierile cu Bruxellesul vor stabili cum vor fi ele aplicate și dacă va fi cineva exceptat de la ele. Următorul pas
Ce se va intampla cu strainii care vor vrea sa mearga in Marea Britanie, dupa Brexit. Cum va functiona sistemul permiselor de munca [Corola-blog/BlogPost/92406_a_93698]
-
cele prin care se trece: holurile de la intrare, culoarele de la casele de marcat? O fi sau nu obligatoriu să treci prin fața chioșcurilor? Loviți peste noapte de așa o veste, de care au aflat din presă, o mulțime de comercianți, de la mării retaileri până la chioșcari, au cerut lămuriri parlamentului și au solicitat respingerea amendamentului, care dă peste cap afacerile din circa 75.000 de puncte de vânzare. E, aici, vre-un fel de care pe care? „S-au trezit și chioșcarii din
Scopul chiar scuză orice mijloace? [Corola-blog/BlogPost/92429_a_93721]
-
zbuciumul la Roșia? Nu cred că mi-am pierdut niciun prieten adevărat. Dar am câștigat mulți. La ce vă gândiți când mulgeți vaca? Mă gândesc că mulg vaca! Daca îmi dă laptele, dacă dă cu piciorul... Ce-i capitalismul? Aceeași Mărie cu altă pălărie. Ați dat zeci de interviuri. E vreo întrebare pe care nu v-a pus-o niciun jurnalist? Cred că mi-au pus toate întrebările. Dar de multe ori am urlat ca lupul la lună. Eu m-am
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93024_a_94316]
-
tot el le propune și susține în fața comisiei fantomă care, compusă din spirite oculte, aprobă doar pe cele ale favoriților consulului Nițu. De ce a fost nevoie de ,,carne de tun” pentru a-i întâmpină cu pâine sărată și pleșcoviță pe mării oaspeți? Oricine poate găsi răspunsul luând în calcul că dl Nițu și ,,dalmațienii” săi au vrut să facă impresie, să demonstreze, măi abitir că Șeherezada, vedeți ce lume de basm am creat noi ,,aicișa” (vorba lui Petre al lui CRBL
,,Dalmaţienii” consulului român din Timoc [Corola-blog/BlogPost/93367_a_94659]
-
8 Aceste câteva exemple demontează elocvent, credem noi, opinia acelora care, exagerând, cred că ”poetul național” este un necunoscut în afara țării, fiindcă, nu-i așa, ” Eminescu nu le zice mai nimic francezilor”.9 Dacă argumentul prezenței lui Eminescu în aceste mării enciclopedii de limba franceză nu este convingător, atunci să analizăm ”Enciclopedia Britanică” (începând cu ediția din 1911), care conține și ea un lung articol dedicat personalității lui Eminescu, din păcate având unele date biografice eronate. Autorul, un erudit cunoscător al
1883 – Eminescu în presa italiană [Corola-blog/BlogPost/93514_a_94806]
-
o parte. Adevărul, spătare, e ca un stejar bătrân: cu cât îl privești din mai multe părți, cu atât vei băga de seamă că are mai multe scorburi. Fie voia ta, preacuvioase! răspunse Vulture. Apoi întorcându-se spre cel gras: — Măria-Ta, oare dacă-i despovăra calul de augusta-ți greutate, n-o fi mai bine șalelor dumitale și sufletului acestui vrednic dobitoc? Voi pogorî, căci așa mi-a fost scris, suspină cel gras, privind cu spaimă la tătărușii care-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cutezanță, cum nu mai avuse de demult, din vremea când, băiet fiind, o fugărise și-o șmotrise pe Ienăchița, fata boierului Havuz, cel care, sub pretext că le ia partea împotriva răzășilor mai bogați, le luase vitele răzășilor mai săraci. — Măria-Ta - grăi el tare, pășind în față spre neascunsa mirare a tuturor - sora cinstitului han ar vrea să te cunoască, dar nu cutează. Dacă ea nu cutează, eu cutez și rogu-te dară... Dar aici glasul i se poticni și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Nu pot sta decât plecată în fața unui principe! ciripi Huruzuma, trecându-și vârful rozaliu al limbii peste buze. — Care principe? - suspina Barzovie. N-ai auzit ce-am pățit? Acuma sunt și eu om. Episodul 13 FEMEIA TOT FEMEIE — Ba nu, Măria-Ta! - grăi cântat Huruzuma, Pentru mine tot principe ai rămas și genunchii nu-mi tremură, precum se vede, în fața omului, ci-n fața domnului. La mine, din două una: ori om, ori domn! — înțelepte vorbe, fata mea - grăi Barzovie-Vodă, privind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
clipă fără să mă căiesc că șed, unde-i pecetea cu care am pecetluit, unde caftanul cu care m-au căftănit? Unde-i Doamna pe care o am iubit, unde-i calul pe care l-am călărit? — Uite-l colea, Măria-Ta, paște! - îndrăzni spătarul Vulture. — Aveam un cal mai mare și te rog nu mă mai întrerupe! - tună Barzovie-Vodă. Unde sunt deci diminețile când mă sculam, mă pieptănam, mă firitiseam și lăsam gloata să vină la mine? Unde-s boierii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
puțin, mă duc să mă schimb. N-aș vrea să fiu recunoscut. Viziriul se îndepărtă în grabă, intrând în palatul interimar ce-i fusese pus la dispoziție. Rămași singuri cei trei moldoveni făcură câțiva pași, uitându-se pe la tarabe. — Uite, Măria-Ta, au smochine - spuse spătarul Vulture, arătând spre o tarabă. — Câți bani ne-au mai rămas? - întrebă Barzovie-Vodă. — Vreo două pungi, bașca mărunțișul - răspunse spătarul. — Mai bine să ne luăm căciuli - grăi Barzovie-Vodă. A mea e jerpelită rău. — Lasă-le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
o tarabă. — Câți bani ne-au mai rămas? - întrebă Barzovie-Vodă. — Vreo două pungi, bașca mărunțișul - răspunse spătarul. — Mai bine să ne luăm căciuli - grăi Barzovie-Vodă. A mea e jerpelită rău. — Lasă-le dracului de căciuli, că ni le iau tătarii, Măria-Ta - spuse spătarul Vulture. Să ne luăm ceva să putem duce și jupâneselor și copilașilor noștri. Eu zic să rămânem la smochine. Tu ce zici, măi Broanteș? Tăcutul Broanteș arătă către niște ciuboate de piele cu carâmb răsfrânt. — Sunt scumpe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de mică. Episodul 51 LA MASĂ, LA îNCEPUTUL SECOLULUI AL XVII-LEA — Ei, ce serviți? - îi întrebă viziriul pe cei trei moldoveni în timp ce-și punea șervetul la gât. — Eu merg pe-o tocană - spuse spătarul Vulture. Pe dumneata Măria-Ta, spre ce te-ar duce gândul? - se întoarse el spre Barzovie. — Spre cel mult o ciorbă - răspunse acesta. — Nu fi demagog - grăi viziriul. Eu plătesc. Cere ce-ți place ție mai mult. — Atunci să fie și-un șnițel vienez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]