4,910 matches
-
căsătorit cu Constanța Dristorian, a avut trei copii: Alexandru, medic, căsătorit cu o franțuzoaică din localitatea Méréville (de la sud de Paris, în regiunea Beauce), Grigore - căsătorit cu Ella Nenișor, nepoată de soră a lui Nicolae Titulescu - și o fiică, Margareta, măritată cu un diplomat francez pe nume Baillavoine. Philippe Caracostea s-a născut în 1925 la Méréville, ca fiu al lui Alexandru Caracostea și având, așadar, după mamă ascendență franceză. A urmat cursurile colegiului Stanislas - reputatul liceu parizian al elitelor la
Un pictor francez de origine română by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9454_a_10779]
-
a venit în București, la Dinamo era. Motoc Ion: Că l-a făcut, asta, Mourihno. El se drogă în Italia, da-l în spanac de...Ușor! Popoviciu Gabriel: Greșeală a fost a lui Tibi c-a lăsat-o să se mărite cu...Nu... Motoc Ion: Prea mică. Popoviciu Gabriel: Nu trebuia. Era mică și ea și el și n-aveau minte. Fotbalist, ăia la București...a...Mercedes SSL... Șerban Cornel: Da. Motoc Ion: După aia de Italia.. Motoc Ion: Prin baruri
Adi Mutu și soția pot da în judecată DNA: stenograme despre viața lor de familie, date la presă by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/80285_a_81610]
-
un tînăr din București și, cu tot respectul, dom judecător, a început să creadă că îi faceți curte. Și ce era rău în asta? La drept vorbind, nimic, dar fata lui începuse să încline spre el, deși urma să se mărite la toamnă cu logodnicul ei. Judecătorul l-a condus pe farmacist pînă la poartă. Din ziua aceea nu și-a mai parcat mașina în fața casei lui, dar nu se putea împiedica să nu treacă încet după amiază pe strada Cristinei
Buick de holtei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7723_a_9048]
-
ei, că se înmuiase de tot. Îl trimisese și la Chelu în deal, poate l-or întări curvele cu ceva și el tot bleg. Știa el ce să-i facă, fetelor, li se destăinuia notărița prietenelor ei, dar nu se măritase cu talentele lui de prestidigitator. Totuși decît nimic, ca biata Jeni... Soția ceasornicarului, care-și făcuse loc cu mare greutate în clubul select al doamnelor din oraș, mai mult fiindcă era simpatică și rea de gură, le atrăgea atenția fetelor
Modista și feminismul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7747_a_9072]
-
înnegrească, Virginico, noi ți l-am prezentat, dar cum să te măriți tu cu ăsta? Adică, și-a făcut ea socoteala, mătușile voiau să tragă de pe urma ei tot ce le aducea că era în grija lor. A acceptat să se mărite cu Fănică Theodorescu, chiar dacă nu-i plăcea de el. Mătușile i-au făcut rochia de mireasă, dar în ziua cînd să treacă Dunărea cu bacul, unde o aștepta Fănică, se rupe bacul din legături și se duce la vale. Ce
Adio, Ada Kaleh by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8200_a_9525]
-
erau uzi și învinețiți de frig. Virginica a sărit în barca lui și l-a sărutat, apoi s-a înfășurat în vălul ei de mireasă și a plîns pînă la biserică, cuviincios, că se desparte de rudele ei să se mărite. Asta n-a împiedicat-o ca vreo două săptămîni să nu-l lase pe Fănică să se apropie trupește de ea, cu toate cununiile lor, fiindcă nu se putea obișnui cu el.
Adio, Ada Kaleh by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8200_a_9525]
-
mine. Așa este, se arătă ea de acord. —Te-ai gândit ce-ai să faci când o să moară ea? Nu știu. Am destul timp să mă gândesc. Își desprinse cu greu ochii de la geamul șiroind de apă. —Poate o să mă mărit, adăugă ea și-i zâmbi. El simți că-l cuprinde disperarea și că i se face rău. Se putea foarte bine ca ea să se fi despărțit de un tânăr din Paris, vreun prostănac de nivelul ei social care-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
trăit pe străzile din Menilmontant. —Cu cine? De unde să știu? răspunse ea pe un ton glumeț. Nu-i așa că pe-aici nu prea am ce alege? Cu Roche, eroul fără un braț. Nu prea-mi place ideea de a mă mărita cu o bucată de bărbat. Mai ești și dumneata, desigur... Charlot simți că i s-au uscat buzele. Era absurd să-l stăpânească asemenea emoții în momentul când se pregătea să-i ceară mâna unei fiice de negustor... Dar rată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
din ce sat ești matale, moș Pâcule? a întrebat nedumerit Mitruță Ogaș. Eu îs din satul de pe Măgură. Atunci cum de ai ajuns în sat la noi? Eu credeam că ești din satul nostru. Cum să ajung? Iaca m-am măritat și eu în sat la voi și pace. Adică cum te-ai măritat? Așa se spune în sat la mine despre cei ce se însoară și se mută în satul fimeii, în loc s-o aducă acasă la el. Acum ai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
îs din satul de pe Măgură. Atunci cum de ai ajuns în sat la noi? Eu credeam că ești din satul nostru. Cum să ajung? Iaca m-am măritat și eu în sat la voi și pace. Adică cum te-ai măritat? Așa se spune în sat la mine despre cei ce se însoară și se mută în satul fimeii, în loc s-o aducă acasă la el. Acum ai priceput, Mitruță? Am priceput, moș Pâcule. Apoi eu aș zice să mă lăsați
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
din sat. Ba era fruntea! Așa că mătușa Rarița o început să umble pe la tot felul de babe, ca s-o ajute să-l însoare pe flăcău. Cum fetele din sat cam știau oful lui nenea Jănel, nu voiau să se mărite cu el... Babele, însă, aveau tertipurile lor...In frunte se afla Zoița lui Cocostârc. Urâtă ca noaptea, dar nu proastă, ea știa și toaca în cer. Mătușa Rarița s-o dus și la ea și i-o cerut ajutorul. După ce
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
l-a sâcâit moș Dumitru. Adică cum numai fimei? Doar nu cumva tu te socoți bărbat. Te-ai însurat în sat la mine și, în loc să-ți duci fimeia acasă, ai venit tu la ea. Asta se cheamă că te-ai măritat, Pâcule! a pus paie pe foc moș Dumitru, privindu-l intenționat cam de sus, în hazul cărăușilor. Cum-necum, eu am să vă spun povestea fimeii din sat de la mine. Păi dă-i drumul, Pâcule, că ne apucă ziua de mâine
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
erai a dra...dracului! Ești fi... fimei afu...afurisită Zănovie!” După ce spunea - aproape de fiecare dată - aceleași cuvinte, nepoftitul o lua la fugă, pentru că bunica pornea galop spre poartă cu măturoiul în mână. „Iar ai venit, zăludule? Cu tine să mă mărit? Stai că te altoiesc eu, lighioană!” Ieșea chiar pe portiță și alerga după năuc. Aista era prostul satului. Unde mai pui că erau și vecini. Moș Pâcule, eu te-am întrebat ce se întâmpla cu chiticii bunicului - a revenit Alecu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
bătrân - a răspuns, în locul celui întrebat, moș Dumitru, în hazul cărăușilor. Iaca n-ai dreptate, Dumitre, pentru că pe atunci nu fumam cu luleaua. Altele au fost dorințele mele. M-am ridicat cu mare greu, după cum spuneam, și am vorbit hotărât: „Mărită zână! Ultima mea dorință este să nu fiu legat la ochi când voi fi în fața plutonului de execuție și să fiu înmormântat sub o tufă de liliac alb.” Zâna m-o ascultat în tăcere și apoi, printr-o aplecare a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
rest... profit de dumneavoastră. La revedere, madame Agnès. Mă grăbesc, să nu se scape pe mine. La revedere, domnule Lionel. — La revedere, domnișoară Liliane. După ce fata iese, madame Agnès îi spune lui Lionel, complice: — Săraca domnișoară Liliane, nu se mai mărită: fetele bune n-au noroc. Uite eu... Noroc cu câinele ăsta, are și ea un suflet de care să se-agațe. Știți că Robespierre e proaspăt? Înainte a avut alt câine. — Serios? se arată Lionel interesat, neștiind cum să scape
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
după prescripțiunile articolului precedent. Nu se vor Înregistra ca prostituate femeile care vor fi atinse de vreo boală contagioasă, precum și cele de o constitupune debilă. Art. 8. Se vor șterge din registrele femeilor prostituate: aă Femeile prostituate care se vor mărita, după ce vor constata că au Împlinit toate formalitățile de căsătorie la oficiul de stare civilă; bă Femeile prostituate care vor fi reclamate de părinții lor, rudele sau tutorii lor și care se vor muta de fapt În casele acestora și
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
petunie magică și le lași să zboare departe, către locuri unde speri că vei ajunge și tu vreodată. nu te îmbogățești pe seama auriului și argintiului trupușoarelor lor. șase în al cincilea loc: marele urs al clanului abenaki reușește să o mărite pe sora lui mai tânără, se obțin toate binecuvântările necesare, se oficiază ceremonia, toate celelalte clanuri își trimit reprezentanți. tu găsești pe cărarea strâmtă un rubin tetraedric, în care o zărești pe prințesa ta strălucitoare pe malul unui lac, așezată
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
așa de dimineață? COSTEA: Ia, la târg cu râia asta de capră, să fac ceva parale pe dânsa; că mă tot mână de-o vreme nevasta și-mi zice: Costeo, avem opt capre-n ocol și nici un leu în pungă! Mărită vreuna, să ne mai ajungem și noi din capete. DĂNILĂ: Costea îți zice? COSTEA: D-apoi cum? Costea Conovăț, întocmai. DĂNILĂ: Și de ce ții pe lângă casă atâta sodom de capre? COSTEA: Cum de ce? Ca să am folos. DĂNILĂ: Ce folos poți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
pedepselor, eu n-aveam decât de poruncit. Și-acuma mi-a căzut și grija asta pe cap. Da' de pedepsit, tot am să vă pedepsesc. Altfel nu-mi trece supărarea. Pare a se gândi) De-o pildă, am să vă mărit! (Semne de bucurie la primele două domnițe. Liana pleacă ochii în pământ.) LINGUȘITORUL: Înțeleaptă hotărâre! LIMBUTUL: Vezi bine! De când e lumea lume, asta-i hotărârea cea mai bună ca să-ți treacă supărarea. Iaca, nu-s nici cincizeci de ani de când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
tai capul mai întâi și mai întâi, poate-așa ți-o mai tăcea gura... POSACUL: Iară pe urmă tot trebuie să-i îndese în gâtlej un șomoltog de câlți, că altfel nu-i chip! PRICINĂ: Așa c-am să vă mărit, cum am zis. Da' nu cu fitecine, cum ar crede unii și alții. Să-mi spui tu, fata mea cea mai mare, Ana, dacă dintre feciorii crailor și împăraților pe care i-ai întâlnit ți-ar fi vreunul pe plac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ultimul. Ești mereu în gând cu mine și nu știu de ce nu te-am făcut pe tine sfetnic întâielea, în locul posacului ăstuia. LINGUȘITORUL: Slăvite stăpâne... PRICINĂ: Mă rog, om mai vedea. S-auzim ce ne spune domnița Liana. LIANA: Eu, mărite tată al meu, am spus mai înainte tot ce-aveam de spus. De-acum aștept hotărârea Măriei Tale. PRICINĂ: Hm! Iaca, iar mă supăr. Degeaba mi-am lăudat tustrele fetele, una văd că seamănă nu numai la chip, dar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Tale. LIOARA: Va să zică tu ești Liana, jupânița despre care mi-a vorbit Ilinca. LIANA: Eu sunt, Măria Ta. LIOARA: Am vrut să te văd, pentru că despre tine mi s-au spus tot felul de vorbe. LIANA: Ce fel de vorbe, mărită stăpână? LIOARA: Și bune, ca cele venite de la jupâneasa Ilinca, și mânioase, ca cele pe care le-am auzit cu puțină vreme înainte de la dumnealui Ceaun, mare bucătar. LIANA: Măria Ta vei alege ce vei crede de cuviință că-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
L-a pus el pe picioare pe un hodorog ca Sandu Țurlacu... și-apoi pe-acela îl știu eu că nu făcea multe parale nici când era tânăr... Iară pentru sufletul sfinției sale n-a fi vrednic să lucreze? BABA FIRA: Mărită-te, fată, cu dânsul, până nu ți-l suflă alta. BABA LUȚA: Vorbesc eu cu popa Niță, și nu s-a pune de pricină. BABA SAFTA: Pun și eu o vorbă la don' jandar Traian, că suntem oleacă de ciomtie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
și violent. Când tatăl meu făcea vreo prostie, se ascundea de bunicul meu în cămară. Se încuia acolo până când ăluia bătrân îi treceau nervii și-l invita să iasă, hai, mă, hai, lasă, nu-i nimic! Bunică-mea s-a măritat oarecum obligată cu el pe la 16 ani, deși ea cunoscuse la horă un alt băiat care, din păcate, avea dezavantajul de a fi olecuță mai țigănos și de a avea ceva mai puțin pământ. Taică-miu își mai aduce aminte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
atâta grijă cuvintele. Ce te frământă, măicuță dragă, de ce ți-e sufletul așa de îngreuiat? Spune, hai spune! Mama ei tăcu iar un timp, își privi cu duioșie fata și apoi continuă: În anii tinereții mele, eu trebuia să mă mărit cu un alt bărbat, tot un ceferist, pe care și părinții mei îl cunoșteau și l-ar fi dorit de ginere. Era un flăcău chipeș, un om delicat în purtări și vorbe. Venea pe la noi, stăteam seara târziu la poartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]