358 matches
-
globul ochilor. Mă punea să-i spun ce imagini văd pe niște planșe, ce mi le arata la diferite distanțe. Nu mă lăsa așa, cu una cu două. Vroia să știe tot despre starea mea de sănătate. Duminica, când nanașa Măriuța venea la noi în vizită se distrau pe socoteala mea, povestindu-i mama cele întâmplate. Nănașa având cârciumă și prăvălie, îmi aducea figurine de ciocolată, acadele, turtă dulce și-o îmbrățișam și-i sărutam mâna, mulțumindu-i. Pot spune că
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
puterea divină, pentru a-și vindeca rănile trupului sau ale sufletului. Așa au apărut și descântecele. Ca peste tot, la țară, se găseau bătrâne care-și asumau anumite potențe vindecătoare. Am aflat că, la Costișa, mama uncheșului Vasile Bida și Măriuța Raroiului se (ocupau) îndeletniceau și cu asemenea practici. Aveau experiență de viață, un repertoriu bogat și mereu erau solicitate de săteni.Îndeosebi practicau descântecul, pentru diferite cazuri. Credințe și obiceiuri ce se practicau în Costișa Se zicea că, dacă cântă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
aniversarea s-o sărbătorim comasată. Aceasta, din mai multe motive: o singură cheltuială și-o singură pregătire (muncă). Din vreme, s-a stabilit lista invitaților și au început pregătirile. De bună seamă că, primii de pe listă erau surorile tatei, nănașa, Măriuța Baroiului, mătușa Saveta lui Bida și mătușa Ileana Stolerciuc. Ele întotdeauna veneau însoțite de bărbații lor și de copii. De la Frătăuții Vechi veneau frații mamei: Toader, Victor și Ion Buzilă. Aceștia se întreceau cu căruțele lor înflorate (de sărbători) cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Mătușa Saveta venea cu 2-3 borcane de miere căci avea foarte mulți stupi de albine: mătușa Ileana ne oferea două tablouri pictate de Eufrosina, fata ei, unchii Buzilă veneau cu câte un coș cu păsări (găini, rațe și gâște). Nănașa Măriuța ne-a bucurat cel mai mult. Ce i-a trecut ei prin minte? A ținut mult să iasă oarecum din tiparul obișnuit. Așa că, ne-a oferit un iepuraș de o rară frumusețe. Unul era tărcat și altul alb. Eu l-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și poale (evazate) cu broderie pe piepți și talie; cojocul cu brâu și poale, cu mâneci (din șapte piei de oaie), foarte costisitor. Este o piesă de podoabă, fiind purtat în toate momentele de seamă ale colectivității sătești (avea mătușa Măriuța). Aceste cojoace cum se exprimă scriitorul Iordan Chimet în "Balade pentru vechiul drum" "Nu erau nici când destinate înlocuirii grăbite, ci erau de le bun început hărăzite să dureze: atât timp cât trăiește purtătorul și după sfârșirea sa, cu urmașii lui. Astfel
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Segmentarea oului în mai multe compartimente egale, prin trasarea de "brâuri" pe verticală și orizontală, permite repetarea în mod simetric a elementelor decorative. Pe același ou apar deseori alte elemente geometrice, cât și fitomorfe. Alteori, creatoarea (cum era Catrinoasa și Măriuța Baroiului) din sat, renunțau la divizarea oului, creând o combinație continuă, neîntreruptă. Culorile predominante sunt roșu în diferite nuanțe, maroul, galbenul, portocaliul, negrul, verdele și albastrul. Modul în care sunt compuse diferite ornamente și combinate nuanțele cromatice demonstrează un simț
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Giurcani . La 18 septembrie 1787 sunt atestați ca ispravnici ai ținutului Fălciu Iancu Greceanu, fost mare paharnic și Alexandru Rășcanu, fost mare paharnic. Era spătar la 1790, biv vel spătar la 16 martie 1790. Spătarul Alexandru Râșcanu are patru copii: Măriuța (Maria), pentru care dă foaia de zestre din aprilie 1795 (este consemnată moșia Întreagă de la Frenciugi, patru pogoane de vie la Liești, un loc de crâșmă În târgul Bârladului) ; din nou Maria, care primește , patru pogoane de vie la Liești
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
este consemnată moșia Întreagă de la Frenciugi, patru pogoane de vie la Liești, un loc de crâșmă În târgul Bârladului) ; din nou Maria, care primește , patru pogoane de vie la Liești, un loc de crâșmă În târgul Bârladului (este aceeași cu Măriuța) ; Ghiorghi, primește o casă cu jumătate de loc În Iași, șase pogoane cu livadă la Valea Cozmoaei, ținutul Iași ; Ecaterina, o casă cu jumătate de loc . Potrivit anaforalei boierilor din 19 februarie 1814, privitoare la procesul dintre căminarul Iordachi Râșcanu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Frenciugi . În jalba din 29 martie 1823, vornicul Iordachi Râșcanu vorbește de satul Frenciugi, . Stolniceasa Maria Holban rămăsese numai cu o viișoară la Frenciugi, lucrată de opt scutelnici și cinci slugi . O Însemnare de după 1831 redă cheltuielile făcute cu Înmormântarea Măriuței (Mariei) Holban, născută Râșcanu, În valoare de 1894 de lei, precum și datoriile acesteia achitate . Căminarul Gheorghe Râșcanu se plângea la 5 mai 1820 domniei despre stăpânirea cu nedreptate de către comisul Matei Rosetti a moșiei Frenciugi, a surorii sale Maria Holban
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de boieri semnatari ai jalbei din februarie 1824 Înaintată la Poartă Împotriva domnului . Vasile Nica dă mărturie la 2 aprilie 1812 despre rășluirea din bucata de loc Sărincuța, În care este amintită . Spătarul Alecu Râșcanu a fost fiul Paraschivei, sora Măriuței Lambrino, care prin vechilimeaua din 10 ianuarie 1835 Îl desemnează vechil În pricina de judecată pentru Împresurarea dughenenilor sale din Iași de către Gavril Moldovanu . La 1900 moșia aparținea locuitorilor care au beneficiat de legea rurală din 1864 și proprietarului Mărgărit
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
religioase necesare bunei desfășurări a slujbelor bisericești, așa cum reiese și dintr-o Însemnare de pe un Triod, pe care o reproducem: . Redăm altă Însemnare de pe Triod: . 1780 sept(emvrie) 1. Mihai . Foaia de zestre dată de spătarul Alexandru Râșcanu fiicei sale Măriuța În aprilie 1795 include și și altele. Chirilă Râșcanu vede ctitorirea bisericii În anul 1781, conform inscripției bisericii făcută de Alexandru Râșcanu. Înscripția se păstra pe o bucată de tuci, de formă pentagonală, folosită drept clopot până la 1847, În care
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
moment al solitudinii rituale, când sacrul emergent reduce profanul la tăcere? De fiecare dată când fata începe să cânte, împărăteasa se simte amenințată: „Nime-n lume n-o auzea,/ Numai d-împărăteasa;/ Ea aude și-mi răspunde:/ «Ho, ho, ho, Măriuțo, ho!/ Nu mai cânta-așa frumos,/ Cămpăratu-i la vânat/ Și-i aproape de’nturnat,/ Și pe tine te-o-auzi/ Și pe tin’ te va ’ndrăgi/ Și pe min’ mă va urî!»”. Împărăteasa este observatorul prompt și al jocului călare cu model astral
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
nucleul mitic a energiilor vitale. Atunci când fecioara este nerăbdătoare să obțină florile maritale, planta însăși devine maestru inițiator și o învață așteptarea recompensatoare: „Ea văzu o rujuliță,/ Tinse mâna ca s’o rupă,/ Ruja grăind îi grăise:/ Nu mă rupe, Măriuță,/ Da’ mă lasă ’n tri dumineci,/ Că mai frumoasă m’oiu face,/ Și mi-i rupe și m’ii pune/ Dinaninte ’n cununiță!”. Cunoscută și sub numele Mărită-mă mamă, Rudbeckia laciniata stă în basme în cosița Ilenei Cosânzeana și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o săritură de 7,10 metri, în timp ce Mihai Cârstea a ocupat locul 19, după o săritură de doar 6.60 metri. În ultima probă a zilei, foarte tânăra ștafetă de 4×2 tururi a clubului SCM Bacău (Mihai Cârstea, Andrei Măriuță, Vlad Vrânceanu, Adrian Mutu) a terminat pe locul 6, cu timpul de 3:10.61, cu aproape 8 secunde în urma ștafetei câștigătoare, cea a clubului CSM București. MARTIE EVENIMENTUL LUNII: A ÎNCEPUT SCANDALUL LEGAT DE RETRAGEREA ECHIPEI FCM BACĂU DIN
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
ieri în proba de 1500 de metri. Clubul SCM Bacău și-a mai adăugat o medalie în palmares, datorită ștafetei de 4×2 tururi, care s a clasat pe un meritoriu loc 2. Ștafeta băcăuană, alcătuită din George Baciu, Andrei Măriuță, Vlad Vrânceanu și Adrian Mutu, a fost cronometrată în 3:08.36, cu numai 21 de sutimi în urma câștigătoarei, LPS Cluj-Napoca. APRILIE EVENIMENTUL LUNII: DEMITEREA LUI OTTO HEEL DE LA ȘTIINȚA MUNICIPAL DEDEMAN BACĂU DUPĂ RATAREA CALIFICĂRII ÎN SEMIFINALELE CUPEI CHALLENGE
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
proba masculină de disc, Claudiu Rusu (SCM Bacău) a devenit campion național de tineret și a obținut locul 3 la seniori, cu o aruncare de 47,45 metri. Ștafeta de 4×400 de metri a SCM Bacău (Mihai Cârstea, Andrei Măriuță, Vlad Vrânceanu, Adrian Mutu) a ocupat locul 3 la tineret, cu timpul de 3:22.61. 25 IULIE Șapte medalii pentru atleții băcăuani la Campionatele Naționale pentru juniori III Vineri și sâmbătă, la București, au avut loc Campionatele Naționale de
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
a fost câștigat sâmbătă, de Lavinia Scurtu (SCM Bacău, antr. Carmina Gorgan), la prăjină, cu un rezultat de 3,40 metri. Duminică, a fost rândul ștafetei masculine de 4×400 metri a SCM Bacău (Andrei Alexandru Apachițe, Vlad Vrînceanu, Andrei Măriuță, Adrian Mutu) să obțină o medalie de aur, cu timpul de 3:22.63. De asemenea, în proba feminină de 1500 metri, Petronela Simiuc (SCM Bacău, antr. Carmina Gorgan), deși cu doi ani mai mică decât categoria la care a
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
Ciocan Adriana Ciocoiu Oliver Ionuț Cretu Alexandru Drăgoi Cătălin Georgian Frențescu Andrei Sebastian Gheorghiu Oana Valentina Gorea Dragoș Andrei Iolea Vlad Aurelian Luca Alină Georgiana Mihăiță Mihai Munteanu Silviu Costel Neagu Ionuț Parascan Petrică Porubin Andreea Radu Diana Alină Simion Măriuța Voicu Andrei Zaharia Alexandru Mihai Clasa a XII-a Filologie 1 Andrei Andreea Avasiloaei Ioana Alexandra Bodescu Alexandra Burhuc Mirabela Ciomaga Olivia Sabina Cojocaru Ana Maria Darie Andreea Mădălina Dima Elenă Maria Florea Georgiana Găgauța Mădălina Alexandra Grecu Ana Maria
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
DIACONU, Ion (24.IX.1903, Spinești, j. Vrancea - 9.XII.1984, Iași), folclorist și publicist. Este fiul Măriuței și al lui Ioan C. Diaconu, notar și dascăl de biserică. După studii liceale la Focșani (1915-1923), face studii la Facultatea de Litere și Filosofie din București (1923-1926), unde îi sunt profesori Ovid Densusianu, care îi devine mentor, N. Cartojan
DIACONU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]
-
România, cu domiciliul actual în Germania, 85614 Eglharting, Xaver Hambergerweg 21A, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, Str. Bihorului bl. 11, sc. A, ap. 5, județul Sibiu. Copii minori: Munta Flavia, născută la 22 iunie 1994. 122. Mureșan Măriuța, fiica lui Gâlcă Jan și Violeta, născută la 5 mai 1980 în localitatea Constanța, județul Constanța, România, cu domiciliul actual în Austria, 1120 Viena, Koflerg. 26/16-17, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Năvodari, Str. Meduzei bl. 20E, ap.
HOTĂRÂRE nr. 2.432 din 28 decembrie 2004 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164608_a_165937]
-
113. Letca Veche 14. Berceni │114. Lipia 15. Bilă │115. Luica 16. Bildana │116. Maia 17. Bolintin-Deal │117. Malu 18. Bolintin-Vale │118. Malul Roși 19. Boranesti │119. Malu Spart 20. Brazi │120. Manasia 21. Brănești │121. Magureni 22. Branistari 122. Măriuța 23. Brezoaele │123. Merii Petchi 24. Bucșani │124. Micsunești-Moara 25. Budesti │125. Mihai Bravu 26. Buftea │126. Mihăilești 27. Bulbucata │127. Milcovatul 28. Burias │128. Mironești 29. Butimanu │129. Mitreni 30. Buturugeni │130. Mînăstirea 31. Cartojani │131. Mirsa 32. Caciulati
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
5270 Mauerkirchen, Unterbrunningerstr. 3, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Târgu Mureș, Str. Muncii nr. 36, ap. 9, județul Mureș. 164. Haucap Alina-Diana, născută la 8 martie 1977 în localitatea Sangeorz-Băi, județul Bistrița-Năsăud, România, fiica lui Andronesi Viorel și Măriuța, cu domiciliul actual în Germania, 41812 Erkelenz, Oidtmannhof 26, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sangeorz-Băi, Str. Mierlei nr. 2, județul Bistrița-Năsăud. 165. Porumbaru Antoaneta, născută la 19 iunie 1951 în București, România, fiica lui Livitchi Anton și Moraru
HOTĂRÂRE nr. 517 din 8 mai 2003 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149780_a_151109]
-
Mândru Gh. Emanoil 1897. Manolache-Pomană C. Ion 1898. Manole I. Neculai 1899. Manu V. Gheorghe 1900. Marciuc C. Costache 1901. Marcu C. Vasile 1902. Marcu V. Mihai 1903. Mariciuc-Ungureanu Gh. Gheorghe 1904. Matasaru Al. Gheorghe 1905. Matei I. Vasile 1906. Măriuței C. Gheorghe 1907. Măriuța Gh. Ioan 1908. Măruța I. Vasile 1909. Melinte C. Ioan 1910. Melinte C. Ion 1911. Mera Gh. Neculai 1912. Mereu V. Vasile 1913. Mereuță C. Constantin 1914. Mertic Gh. Ioan 1915. Mertic N. Gheorghi 1916. Mihai
DECRET nr. 738 din 10 noiembrie 2003 privind conferirea Crucii Comemorative a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153987_a_155316]
-
Manolache-Pomană C. Ion 1898. Manole I. Neculai 1899. Manu V. Gheorghe 1900. Marciuc C. Costache 1901. Marcu C. Vasile 1902. Marcu V. Mihai 1903. Mariciuc-Ungureanu Gh. Gheorghe 1904. Matasaru Al. Gheorghe 1905. Matei I. Vasile 1906. Măriuței C. Gheorghe 1907. Măriuța Gh. Ioan 1908. Măruța I. Vasile 1909. Melinte C. Ioan 1910. Melinte C. Ion 1911. Mera Gh. Neculai 1912. Mereu V. Vasile 1913. Mereuță C. Constantin 1914. Mertic Gh. Ioan 1915. Mertic N. Gheorghi 1916. Mihai C. Vasile 1917. Mihai
DECRET nr. 738 din 10 noiembrie 2003 privind conferirea Crucii Comemorative a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153987_a_155316]
-
Lozniceriu Maria Dumitru 1563. Lungu Gr. Ioan 1564. Lupașcu V. Constantin 1565. Macovei C. Ioan 1566. Macovei Gh. Mihai 1567. Magazin D. Ioan 1568. Mandici V. Petru 1569. Manio D. Ștefan 1570. Manolache V. Costache 1571. Mantale C. Ioan 1572. Măriuța V. Dumitru 1573. Matei A. Dumitru 1574. Maxemiuc Dachina Ioan 1575. Mazarache I. Costache 1576. Mechno Ț. Ioan 1577. Melinte D. Mihai 1578. Meroniac V. Ștefan 1579. Mihăilă Ț. Sebastian 1580. Miron V. Petrea 1581. Mironiasa V. Costache 1582. Morariu
DECRET nr. 431 din 30 iunie 2003 privind conferirea Crucii Comemorative a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150897_a_152226]