413 matches
-
o bucată de pânză fără să o atingă cu mâna, fetele vor fi căutate la horă.” Dansul ritual și formulele magice completează ceremonia. Formulele diferă În funcție de scop. De exemplu, când este culeasă Într-un scop medicinal, se spune: „Mult slăvită mătrăgună, Împărăteasă./ Te cinstesc cu pâine, cu sare si mă Închin,/ dă-mi hainele tale./ Spală-mă, curăță-mă, desfă-mă de dătătură, de făcătură./ Ca să rămân curată, strălucitoare ca argintul strecurat,/ ca Maica Domnului care m a adus pe lume
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
care m a adus pe lume.” Observăm o interferență a cultului creștin cu aceste practici rituale magice, tradiționale, prin folosirea numelui Maicii Domnului sau prin semnul crucii, pomenirea numelui Mântuitorului Iisus Hristos. În situațiile legate de dragoste sunt formule diferite: „ Mătrăgună, Doamnă bună, / Mărită mă-n astă lună,/ De nu-n asta-n hăilalaltă,/ Să nu fiu nemăritată”, ori alta aparținând zonei Apuseni: „Mătrăgună, Doamnă bună,/ Nu te iau de bolunzit,/ Ci te iau de Îndrăgit.” Aceste incantații sunt Însoțite de
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
sau prin semnul crucii, pomenirea numelui Mântuitorului Iisus Hristos. În situațiile legate de dragoste sunt formule diferite: „ Mătrăgună, Doamnă bună, / Mărită mă-n astă lună,/ De nu-n asta-n hăilalaltă,/ Să nu fiu nemăritată”, ori alta aparținând zonei Apuseni: „Mătrăgună, Doamnă bună,/ Nu te iau de bolunzit,/ Ci te iau de Îndrăgit.” Aceste incantații sunt Însoțite de dansuri rituale, dar, câteodată și de gesturi dezacordate cu brațele, picioarele ori cu capul. Pe lângă toate acestea, planta are și proprietăți terapeutice, vindecând
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
incantații sunt Însoțite de dansuri rituale, dar, câteodată și de gesturi dezacordate cu brațele, picioarele ori cu capul. Pe lângă toate acestea, planta are și proprietăți terapeutice, vindecând „lipitura”, adică depresia, durerile de dinți, sub forme de catapalasme, abcesele și hidropizia. Mătrăguna este o plantă erotică, conferind dragoste, fecunditate, bogăție și sănătate. Culesul ei constituie un ritual cu anumite condiții: curăție trupească, puritate, tăcere, gesturi protectoare, aducerea de ofrande, adresarea respectuoasă. În situația În care nu este culeasă după regulile acestea, virtuțile
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
ei constituie un ritual cu anumite condiții: curăție trupească, puritate, tăcere, gesturi protectoare, aducerea de ofrande, adresarea respectuoasă. În situația În care nu este culeasă după regulile acestea, virtuțile ei magice se pot Întoarce Împotriva celui care a cules-o. „Mătrăguna are dublă putere. Forțele ei pot fi dirijate spre bine sau spre rău, dragoste sau ură (... În ea sunt Închise forțe extraordinare care pot multiplica viața sau pot ucide.” Datorită potențelor ei magice, această plantă, numită „iarba vieții și a
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
sau spre rău, dragoste sau ură (... În ea sunt Închise forțe extraordinare care pot multiplica viața sau pot ucide.” Datorită potențelor ei magice, această plantă, numită „iarba vieții și a morții”, a dobândit un mare prestigiu Încă din Antichitate. În afară de mătrăgună, medicina populară românească cunoaște și folosește În diferite practici magico-terapeutice și alte plante. Măselărița este denumită În popor și „nebunărița”, nume sugestiv pentru efectul delinogen al plantei. Cunoscută din vechime, atestată Încă din timpul dacilor, se pare că și aceasta
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
mitologice de dendrolatrie. Astfel, arborele apare ca simbol sacru al ecosistemului fitogonic românesc, ca metaforă a tinereții perene a munților acoperiți de podoaba lor verde și ca alegorie a forței telurice a pământului românesc În ascensiunea spre cer. Ceea ce reprezintă mătrăguna În rândul plantelor, e reprezentat de către brad În rândul arborilor, căci e numit „arbore al vieții și al morții”. Prin Însăși prezența lui de arbore mereu tânăr, având cetina mereu verde, bradul semnifică viața și este un simbol al existenței
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
din urmă abandonată ori redusă la cîteva articole de gazetă și însemnări de jurnal, așa cum s-a întîmplat și în alte cazuri. Se știe că intenționa să redacteze un studiu amplu despre Balzac, pentru care făcea lecturi intense, altul despre mătrăgună, despre arta modernă etc. Mitologia morții l-a urmărit îndelung și constant de-a lungul întregii vieți, atît în opera științifică, savantă, cît și în ficțiunile literare, în nuvele și în romane. Încă din primii ani ai publicisticii, din perioada
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cu toate acestea, la noi, la români, înjurătura cea mai comodă, mai repede venită pe buze este cea de mamă. De ce oare îi dată gura românului pe înjurătura cea mai urâtă, cea de mamă, nu știu. Și dacă înjură de mătrăgună, sfeștanie, coromâslă sau de orice altceva, adaugă la acesta cuvântul mamă, și-i mare păcat. Eu sunt născut ceva înainte de izbucnirea celui de-al doilea război mondial. Am venit pe lume în sâmbăta Paștelui, printre cozonaci, cum spunea mama. Ea
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
azi. Cred că pe atunci aveam vreo trei anișori. Ne jucam de-a negustorul și cumpărătorii. Unul din copii era negustorul. Ne „vindea” tot felul de semințe, muguri, chiar flori. Pietricelele erau banii. Odată, „am cumpărat” mai multe semnițe de mătrăgună. Erau mici, lunguiețe și fiind dulci, le-am mâncat pe toate, nu știu, or fi fost cât încape într-o mânuță bună. După câteva ore cântam „cucurigu” și urlam ca locomotiva. Mama m-a luat în casă și m-a
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
la spate aceste valori și traiul tihnit și s-a dus așa cum îl chema destinul. Probabil că a căutat ceva care nu găsea acolo, în căldura sânului familial. S-a mutat într-o altă inimă, iar acea femeie îi cânta "Mătrăgună prin livezi", iar Sandu, căci așa îi zicea, o acompania la acordeon. Așa-i în viață, trist, trist de tot, pentru că un om care caută, caută mereu, găsește, dar de fiecare dată găsește tot mai rău, tot mai puțin din
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
când îi vedeam pe cei doi cântând melodia aceea, ea cu vocea aceea cafenie de alto și când auzeam acel tremolo scos de instrument, spuneam: "E frumoasă, dom-le!" Și spuneam așa negândindu-mă la femeia lui Sandu nici la "Mătrăgună prin livezi"! Ați auzit-o și voi, desigur, e o melodie șăgalnică, duioasă și tristă, care sună a blestem. Sandu apăsa câteva clape ale acordeonului și atunci, combinat cu vocea femeii lui, totul se transforma într-o vrajă. Și blestemul
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de bărbați cu voci grave, de baritoni și bași. Din când în când, se ridica glasul călugărițelor, niște voci cristaline, pure. A sfârșit și lam sărutat. Pe urmă, așa, la jarul țigărilor, mi-a cântat, acompaniat la micul său instrument, "Mătrăgună prin livezi". La sfârșit, fără a scoate un cuvânt, poate pentru a nu rupe vraja ce mai plutea în aer, m-am ridicat și am scormonit în jarul care de abia-și mai trăgea sufletul și am mai pus vreo
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ei. La poartă se mai găseau cei doi ulmi uriași. În curte, printre plante de tot felul care creșteau într-o sălbăticie fantastică, se mai distingeau cei câțiva perji de pe timpul vieții scriitorului. Desișuri, tufe de păducel, cacadâri și porumbele, mătrăgune și lujeri de iederă sălbatică, ici, colo câte un butuc uscat și gros de viță de vie sălbăticită. Prin ierburi și bălării de tot felul de buruieni mișunau șerpii de apă, păiajenii, cosași din cei mari, melci și mii de
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
1525) interpretează cronicile orașului, din punct de vedere al cauzalității istorice. Machiavelli a fost, de asemenea, autorul biografiei Viața lui Castruccio Castracani (1520), precum și al cătorva poeme și o serie de piese de teatru, dintre care cea mai cunoscută e Mătrăguna (1524), o critică acidă și obscenă a corupției societății italiene contemporane. Multe dintre scrierile sale au anticipat formarea statelor naționaliste. Numele său este și folosit, sub forma de machiavelism, pentru a descrie principiile puterii politice, iar persoanele care folosesc aceste
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2271]
-
1525) interpretează cronicile orașului, din punct de vedere al cauzalității istorice. Machiavelli a fost, de asemenea, autorul biografiei Viața lui Castruccio Castracani (1520), precum și al cătorva poeme și o serie de piese de teatru, dintre care cea mai cunoscută e Mătrăguna (1524), o critică acidă și obscenă a corupției societății italiene contemporane. Multe dintre scrierile sale au anticipat formarea statelor naționaliste. Numele său este și folosit, sub forma de machiavelism, pentru a descrie principiile puterii politice, iar persoanele care folosesc aceste
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2273]
-
1525) interpretează cronicile orașului, din punct de vedere al cauzalității istorice. Machiavelli a fost, de asemenea, autorul biografiei Viața lui Castruccio Castracani (1520), precum și al cătorva poeme și o serie de piese de teatru, dintre care cea mai cunoscută e Mătrăguna (1524), o critică acidă și obscenă a corupției societății italiene contemporane. Multe dintre scrierile sale au anticipat formarea statelor naționaliste. Numele său este și folosit, sub forma de machiavelism, pentru a descrie principiile puterii politice, iar persoanele care folosesc aceste
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2272]
-
Querco - Fagetea, Tilio - Acerion, Alno - Fraxinetalia, Me., Md., In., De. *Ligustrum vulgare L. (Lemn câinesc) - Ph., Eur. (submedit.). Frecv., z.silvost.-se.go.; L7T6C3UXR8NX, Rhamno - Prunetea, Berberidion, Querco - Fagetea, Me., Tx., In., De. ORD. SOLANALES FAM. SOLANACEAE *Atropa belladonna L. (Mătrăgună) - H., Eur. centr.-atl.-medit. Spor., z.silvost.se.fa.; L6T6C2U5R8N8, Atropion, Md., Tx. -Physalis alkekengi L. (Păpălău) - H., Adv. Frecv., z.silvost.-se.go.; L5T7CXU6R8N7; Ulmenion, Prunetalia, Tx., De. -Solanum dulcamara L. (Lăsnicior) - Ch., Euras. Frecv., z.step.-se
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Curcani Un hâtru bun de glume, Noi am schimbat lângă Balcani Porecla în renume! Din câmp, de-acasă, de la plug Plecat-am astă vară Ca să scăpăm de turci, de jug Sărmana, scumpa țară. Așa ne spuse-n graiul său Sergentul Mătrăgună, Și noi ne-am dus cu Dumnezeu, Ne-am dus cu voie bună.” SERGENTUL (fragmente) Vasile Alecsandri Pe drumul de costișe ce duce la Vaslui Venea un om cu jale zicând în gândul lui: „Mai lungă-mi pare calea acum
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
iar ochii păreau lăsați. Avea carnea galbenă, mânile îi erau uscate. “O fi de la oboseală? Oi mai lăsa-o să doarmă, muncește mult mititica”, suspină țața și se întoarse la ale ei să le ia de capăt câte îi rămăsese. - Mătrăgună, Doamnă bună Mărită-mă-n astă lună, De nu-n astă, în cealaltă Să nu șăd nemăritată. Așa ziceau fetele pe vremea mea când rămâneau la mă-sa în șură și nu le mai lua nimeni. Se țineau fudule, că
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
altfel, acest fapt a fost și încă mai este cunoscut în spațiile tradiționale, unde prezicătoarea și vrăjitoarea aveau obligația de a respecta anumite zile prin post, rugăciune, curățenie trupească etc. Atunci trebuiau să-și procure plantele de vrajă (de exemplu, mătrăguna) după un ritual precis etc. În plus, nereușita unor practici de acest gen ar putea atrage după sine o serie de efecte negative asupra celui care le folosește, dar și asupra familiei sale. Literatura de specialitate cuprinde numeroase exemple ilustrative
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
dintr-un registru special al obiectelor divinatorii. În genere, sunt folosite acele plante care sunt învestite cu o simbolistică aparte. Deși sunt utilizate cel mai adesea în medicina magică, ele pot fi folosite cu succes și pentru preziceri. Busuiocul, avrămeasa, mătrăguna, năvalnicul etc. sunt plante cu virtuți magico-divinatorii246. "Mi-a spus bunica că poți să-ți vezi ursitul în noaptea de Anul Nou. Ai nevoie de o oglindă, un pieptene și un fir de busuioc. După ce te piepteni și te uiți
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
pe băieți la fată și o furcă pentru alungarea celorlalte"" (p. 44). Ritualurile magice și divinatorii de dragoste și de căsătorie utilizează din abundență diverse elemente vegetale (de la arbori și crenguțe, așa cum am văzut mai sus, până la plante magice precum mătrăguna). Simbolismul clasic al vegetalului fertilitatea, fecunditatea etc. are aici rol de agent al dragostei și al căsătoriei. 82 Monica Budiș, Microcosmosul gospodăresc. Practici magice și religioase de apărare, București, Ed. Paideia, 1998, p. 106. Aici sunt prezentate două mari teorii
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
-s multe mușuroaie de furnici este loc bun, mănos. Este bine să-ți faci casă acolo"(T.C., 47 ani, Iași). 246 Silvia Ciubotaru, Nunta în Moldova, Iași, ed. cit.. Autoarea arată că "în sfera vergelului sunt cuprinse invocarea busuiocului, a mătrăgunei, a năvalnicului, precum și a mărului" (p. 43). De cele mai multe ori, plantele dobândesc calități divinatorii după ce în prealabil au fost descântate. "Alteori se învârte un fir de busuioc deasupra unei ulcele noi descântându-se: Șî cu stibla de busuioc/ Dragostea porumbeilor
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ghionoaie, jumătate, gogă, curmeziș, coacăză, pupăză, călbează, gresie, onomatopeicul cioc ( < alb. tshok); sau a ciupi ( < alb. tshupis „ciugulesc”), „care ne-a venit însă, probabil, prin mijlocire sârbească (čupati „a ciuguli”, cf. și ung. csipni „a pișca”)” (p. 263). La fel mătrăgună, care ar fi fost împrumutat de albanezi din mediogreacă și apoi transmis românilor. Pentru a nu rămâne mai prejos și a realiza un fel de reciprocitate, Pușcariu spune că „avem, cum era firesc, și împrumuturi făcute de albanezi din română
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]