KorAP: Find »[drukola/base=mașa & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 ...23 >

561 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392

Temerile Mașei s-au dovedit a fi fără temei. Reprezentantul era un om serios, care nu se murdărea pe mâini umblând cu astfel de tertipuri. El Îi oferi găzduire pentru noapte, iar a doua zi, după micul dejun, la care Mașa se Îndopă mâncând o groază de banane și alte fructe exotice, o conduse la bătrâna pe care urma s-o Îngrijească. Bătrânica, Mașa nu știa de ce Îi uita mereu numele, În ciuda celor nouăzeci și trei de ani ai săi, avea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
de tertipuri. El Îi oferi găzduire pentru noapte, iar a doua zi, după micul dejun, la care Mașa se Îndopă mâncând o groază de banane și alte fructe exotice, o conduse la bătrâna pe care urma s-o Îngrijească. Bătrânica, Mașa nu știa de ce Îi uita mereu numele, În ciuda celor nouăzeci și trei de ani ai săi, avea o energie debordantă, mișcându-se prin casă cu o vioiciune uluitoare. Cu memoria Însă stătea cam rău. Ca și bătrâna Tatiana, confunda lucrurile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
nouăzeci și trei de ani ai săi, avea o energie debordantă, mișcându-se prin casă cu o vioiciune uluitoare. Cu memoria Însă stătea cam rău. Ca și bătrâna Tatiana, confunda lucrurile Între ele. Inițial, văzând-o cât e de vioaie, Mașa nici nu Înțelese de ce ar fi trebuit s-o Îngrijească. Bertha părea să nu aibă nevoie de nici un ajutor. Bătrâna, originară din Tiraspol, absolvise Facultatea de Finanțe din Petersburg și lucrase o perioadă ca secretară În cabinetul lui Buharin, iar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
la Început așa a fost. Bătrânica se purtă curtenitor și amabil cu proaspătă sa angajată. Era bucuroasă că are cu cine schimba o vorbă. Apoi deveni un adevărat zbir. Nonagenara trăia Într-o lume aparte, iar acest Buharin, despre care Mașa nu auzise În viața ei, ocupa un loc aparte. De dimineața până seara, bătrânica vorbea de el. Susținea că fusese asasinat de Stalin. Dar chiar așa, asasinat, Buharin continua să-i facă vizite și să-i aducă flori. Buharin nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
să-i facă vizite și să-i aducă flori. Buharin nu venea Însă singur, ci uneori sosea Însoțit de Churchill sau de Truman, iar alteori În locuința lor descindea Însuși Iosif Vissarionovici, cu care bătrânica făcea conversație. Într-o zi, Mașa Își luă inima În dinți și o Întrebă cum e posibil s-o viziteze un om mort!? „Și ce dacă e mort, răspunse bătrâna. Am fost prieteni atât de buni, Încât mă vizitează și acum. Stă aici, pe canapea, picior

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
fel de sărbători, dar se ruga În patul ei, invocând În fiecare seară un alt zeu, rostind rugăciuni În limbi necunoscute Mașei. „Pentru mine, spunea, Paștele-i În fiecare zi. De aceea nici nu mai are rost să-l țin...“ Mașa nu știa despre ce fel de Paște vorbea Bertha, care, Închinându-se când lui Iahve, cînd lui Buddha, cînd oricărui zeu sau dumnezeu, În loc de miel, cerea să i se aducă iepure șchiop. De altfel, nonagenara avea o poftă nebună: mânca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
sau dumnezeu, În loc de miel, cerea să i se aducă iepure șchiop. De altfel, nonagenara avea o poftă nebună: mânca orice și se plângea la vecini că n-a mâncat. Cum avea insomnii cumplite, noaptea bântuia prin frigider. În fiecare dimineață, Mașa trebuia să gătească din nou. Băga În ea tot ce-i cădea la Îndemână, decojea până și pereții, hrănindu-se cu var. Privind-o cum dezghioca zugrăveala, Mașa Își aducea aminte de babulea Tatiana, care, cu câteva luni Înainte de a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
mâncat. Cum avea insomnii cumplite, noaptea bântuia prin frigider. În fiecare dimineață, Mașa trebuia să gătească din nou. Băga În ea tot ce-i cădea la Îndemână, decojea până și pereții, hrănindu-se cu var. Privind-o cum dezghioca zugrăveala, Mașa Își aducea aminte de babulea Tatiana, care, cu câteva luni Înainte de a se stinge, băga ce apuca În gură, comportându-se ca un copil. Bătrânețea și copilăria, ca și nașterea și moartea, se gândea Mașa, reprezentau În fond două fețe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
Privind-o cum dezghioca zugrăveala, Mașa Își aducea aminte de babulea Tatiana, care, cu câteva luni Înainte de a se stinge, băga ce apuca În gură, comportându-se ca un copil. Bătrânețea și copilăria, ca și nașterea și moartea, se gândea Mașa, reprezentau În fond două fețe ale destinului uman. Nu le puteai despărți una de cealaltă. Ele căutau să reducă omul la câteva trăsături esențiale. Babulea Tatiana și Îndepărtata ei „rudă“ Bertha aveau multe puncte În comun. Ambele avea un comportament

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
multe puncte În comun. Ambele avea un comportament ciudat, prima fiind reticentă la orice schimbare venită din afară, iar a doua părea dispusă să probeze pe ea Însăși orice element nou. Bătrâna Bertha se Îmbrăca excentric și insista ca și Mașa să se Îmbrace la fel ca ea. Dimineața mergeau la cumpărături, apoi se duceau la plajă, unde bătrâna nu se sfia să se afișeze În toată măreția de altădată a bustului ei gol, acum doar o ruină, ungându-și Încheieturile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
În soare de dimineață până seară fără să i se facă rău. La amiază, nisipul dogorea atât de tare, Încât nu puteai să calci pe el. Tălpile bătrânei se pare că erau imune la senzația de cald sau frig. În timp ce Mașa făcuse arsuri pe burtă și pe omoplați, pielea nonagenarei rămăsese, ca și mai Înainte, la fel de galbenă ca papirusul uscat. Stând pe plajă, bătrâna se credea Încă destul de atrăgătoare, purtându-se ca o fetișcană de șaisprezece ani. Pe plajă, Mașa și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
În timp ce Mașa făcuse arsuri pe burtă și pe omoplați, pielea nonagenarei rămăsese, ca și mai Înainte, la fel de galbenă ca papirusul uscat. Stând pe plajă, bătrâna se credea Încă destul de atrăgătoare, purtându-se ca o fetișcană de șaisprezece ani. Pe plajă, Mașa și bătrâna jucau badmington sau tenis, după care se așezau la o terasă și-și comandau café frapé și juice, pe care-l sorbeau, din pahare mari, cu paiul. Bătrâna se dovedi a fi și o dansatoare Înrăită, astfel, cum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
se așezau la o terasă și-și comandau café frapé și juice, pe care-l sorbeau, din pahare mari, cu paiul. Bătrâna se dovedi a fi și o dansatoare Înrăită, astfel, cum Începea să cânte muzica, se apuca de dans. Mașa trebuia să-i țină isonul, altfel bătrâna intra În isterie. În oraș, ieșea În pantalonași scurți și se tundea după ultima modă. Cheltuia o groază de bani pe toate fleacurile, intrând din magazin În magazin. „E timpul să recuperez, Îi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
toate fleacurile, intrând din magazin În magazin. „E timpul să recuperez, Îi spunea Mașei, tot ce-am pierdut...“ Acasă, seara, se parfuma și se Îmbrăca În rochii vaporoase, făcând zeci de piruete În fața oglinzii din dormitor. De unde avea atâta energie, Mașa nu știa. Trupul ei zbârcit de bătrânețe părea să nu cunoască oboseală. O energie debordantă Îi mișca picioarele de dimineață până seara. Bătrâna părea a fi o Întruchipare a acelui perpetuum mobile pe care visaseră să-l realizeze secole de-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
mobile pe care visaseră să-l realizeze secole de-a rândul atâția savanți cu capu-n nori. Bătrâna se Învârtea prin casă ca un titirez. Privind-o, te apuca, pur și simplu, amețeala. „Ce părere ai, Petea, o Întreba pe Mașa, nu-i așa că arăt minunat? Dacă vine comisarul, adăuga ea, referindu-se, probabil, la Buharin, o să-l dau gata cu ținuta asta! Totuși, nu crezi că dacă mi-aș pune șalul de cașmir pe umeri aș arăta și mai grozav

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
văd mutra asta jalnică În loc s-o văd pe a mea!??“ Reprezentantul firmei Golden Îi spuse Mașei că va avea o slujbă amuzantă. Dacă la Început comportamentul bătrânei o distra Într-o oareșicare măsură, după nici două luni de la angajare, Mașa simțea că a ajuns la epuizare. Veșnica agitație a nonagenarei o dăduse pur și simplu gata. Trebuia Însă să tacă și să-i facă toate hachițele. De fapt, nici la Brodina n-o aștepta nimic bun. Măcar avea să se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
se Întoarcă acasă cu ceva bani, ca să-și repare gardul și să-și ridice În curte o nouă șură, În locul celei vechi, ce se transformase de mult Într-o ruină. Aproape la fiecare sfârșit de săptămână, bătrâna o trimitea pe Mașa să-i cumpere, odată cu lenjeria intimă, și câte o oglindă nouă. Susținea că cea veche Îi deformează fața și o arunca pe geam. Pe măsură ce trecea timpul, crizele de isterie se Întețeau, bătrâna făcea zob totu-n jur. Ferească Dumnezeu să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
arunca pe geam. Pe măsură ce trecea timpul, crizele de isterie se Întețeau, bătrâna făcea zob totu-n jur. Ferească Dumnezeu să te fi aflat atunci În preajma ei! Erau apoi momente când nonagenara Bertha uita cum o cheamă și o punea pe Mașa să-i citească toate numele de familie Înscrise În cartea de telefon. Pe zi ce trecea, bătrâna Își pierdea controlul. Te apuca pur și simplu exasperarea când o auzeai spunând, a nu știu câta oară: „Parcă nu mă chemă așa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
nu știu câta oară: „Parcă nu mă chemă așa, ci așa“. Sau: „S-ar putea să mă cheme nu Bertha, ci Iosif...“. De asemenea, bătrânica se plictisea să vadă În apropierea ei mereu aceeași față. De aceea, o punea pe Mașa ba să-și vopsească părul, ba să-și schimbe coafura, ba să se deghizeze În personaje pe care le găsea În cărți. Pentru aceasta, bătrâna Îi pusese la dispoziție o Întreagă garderobă, În care, alături de costume de epocă și rochii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
cărți. Pentru aceasta, bătrâna Îi pusese la dispoziție o Întreagă garderobă, În care, alături de costume de epocă și rochii de marchiză, se aflau uniforme de husar. La Începutul fiecărei săptămâni, privind-o prin monoclu, Bertha o Întreba: „Tu cine ești?“. Mașa Îi răspundea că o cheamă mereu altfel. „Și cât ai de gând să stai aici?“, se zburlea bătrâna. „Mai stau o zi și plec...“ În ciuda cochetăriei pe care o afișa, Bertha devenise extrem de zgârcită și nu suports să stea cineva

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
să stai aici?“, se zburlea bătrâna. „Mai stau o zi și plec...“ În ciuda cochetăriei pe care o afișa, Bertha devenise extrem de zgârcită și nu suports să stea cineva pe cheltuiala ei. „Și cine te plătește?“, o chestiona. „Firma Golden“, răspundea Mașa. „Cred că nu ai pretenție să-ți dau un ban În plus?“ „Sunt mulțumită cu cât câștig“, zicea Mașa. „Te cred și eu, replica bătrâna. Unde mai găsești o astfel de pleașcă, să stai degeaba și să câștigi și bani

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
devenise extrem de zgârcită și nu suports să stea cineva pe cheltuiala ei. „Și cine te plătește?“, o chestiona. „Firma Golden“, răspundea Mașa. „Cred că nu ai pretenție să-ți dau un ban În plus?“ „Sunt mulțumită cu cât câștig“, zicea Mașa. „Te cred și eu, replica bătrâna. Unde mai găsești o astfel de pleașcă, să stai degeaba și să câștigi și bani...“ Bătrâna nu se lăsa Însă convinsă cu una, cu două: „Sigur stai pe barba firmei, nu cumva mă duci

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
replica bătrâna. Unde mai găsești o astfel de pleașcă, să stai degeaba și să câștigi și bani...“ Bătrâna nu se lăsa Însă convinsă cu una, cu două: „Sigur stai pe barba firmei, nu cumva mă duci cu zăhărelul?“, o chestiona. Mașa răspundea: „Doar știți că mă plătește domnul Rubel...“. „Domnul Rubel e și el o bucățică bună, caută să-și vâre nasul peste tot“, replica pensionara, după careadăuga: „Dragă Petea, să știi că trântorii nu-mi plac. Trebuie să ai bun-simț

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
Rubel...“. „Domnul Rubel e și el o bucățică bună, caută să-și vâre nasul peste tot“, replica pensionara, după careadăuga: „Dragă Petea, să știi că trântorii nu-mi plac. Trebuie să ai bun-simț și să nu-mi umbli prin frigider...“. Mașa o cunoștea acum foarte bine. Bertha nu suporta să fie contrazisă. Trebuia să faci și să zici mereu ca ea. Altfel, o apucau din nou crizele de isterie. Uneori o punea pe Mașa se Îmbrace În uniformă de licean și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
și să nu-mi umbli prin frigider...“. Mașa o cunoștea acum foarte bine. Bertha nu suporta să fie contrazisă. Trebuia să faci și să zici mereu ca ea. Altfel, o apucau din nou crizele de isterie. Uneori o punea pe Mașa se Îmbrace În uniformă de licean și să-i aducă la ușă flori. Apoi o strângea În brațe cu atâta patimă și o săruta cu atâta foc, Încât aproape că o sufoca. Jucau jocuri dintre cele mai ciudate. Interpretau diverse

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]