1,211 matches
-
a deschis o ușă. Încă una. După a treia, am fost ridicat de pe pat și întins pe o masă. Masa de operație. Dumnezeu din copilărie își ascuțea cuțitele. Mă prinsese, mă dusese în fața bisericii și se pregătea să-mi dea mațele afară. Să-mi facă autopsia. Cineva, o femeie, s-a aplecat deasupra mea. A zâmbit și mi-a spus că în cinci secunde voi adormi. Am privit-o în ochi. — Dacă mă voi trezi, mi-aș dori să văd aceiași
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
destulă mămăligă cu lapte bătut”. Asta era delicatesa supremă. Cum era fratele, cum vă jucați...? A-a-a, cum ne jucam... Sub ocupația nemțească foamea era, bineînțeles, foarte mare. Ne duceam undeva unde aruncau nemții gunoaiele. Odată am ales niște mațe de găină. Și le-am spălat, noi, copiii, dar cum le-am preparat și cum le-am mâncat după aceea nu mai țin minte. După aia știu că ne-am jucat cu o oaie, am muls-o, și oaia aia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
numai carne de pasăre și de vită, care erau tăiate la o măcelărie rituală În prezența unui specialist. Ca, pe de o parte, animalul să nu sufere la tăiere, iar pe de altă parte, să fie sănătos... Se uitau la mațe, la tot felul de chestii, să vadă dacă... Un fel de poliție sanitar-veterinară (râde). Dar bazată pe niște chestii religioase, moștenite de cine știe când. Pe urmă se mergea la templu, se făceau rugăciunile de rigoare, care trebuie făcute la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
la noi, la români, care avem simțul humorului. Cunosc un bun tată de familie care te poate distra la infinit cu amestecul de humor și abjecție care îl caracterizează. Și fiindcă sîntem admiratori ai lui Zola, care a scos afară mațele ființei umane, ca să depășim faza, să nu strâmbăm din nas, stăpâniți de un idealism puturos. În fața scenelor memorabile pe care le trăiesc semenii noștri..." Matilda se uită la mine cu o privire rapidă și alarmată. "Retrag, parcă îmi spunea ea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pat tăcut și sumbru, hotărât la orice, să rup chiar cu ea și să mă smulg din această istorie și să nu-mi mai amintesc de ea. Îmi simțeam spinarea străbătută de fulgerări scurte, descărcări electrice tot mai adânci, până în mațe. Niciodată nu mai simțisem o astfel de violență care venea din mine însumi și mă amenința tot pe mine. Matilda însă era veselă. Își ridică poșeta de pe jos, se așeză pe scaun și îmi spuse dând și din cap, subliniind
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mănâncă pomana porcului. Și se întoarse la cârnați, care mai puteau suferi o amânare, până venea Ana, dar pe ea o apucase să-i facă atunci și o prinse acolo miezul nopții... în sfârșit se culcă, după ce îmi arătă niște mațe pe jumătate goale, cu întreruperi, care numai a cârnați nu semănau. Nu apucasem să adorm, când îi auzii în întunericul dormitorului strigătul. Aprinsei lumina: "Ce este?" Am avut un junghi, zise, dar foarte dureros." " Sigur, zisei, stai tu să faci
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
că era bătaia propriei mele inimi și nu venea din umăr, ci din ureche. Mă înspăimîntai. Inima mă trăda. "Ce-o să fac? mă întrebai. Dacă mă condamnă, n-o să rezist." Una e forța gândului și alta a viscerelor. Acolo, în mațe, zăcea teama și inima o prelua. Niciodată nu-mi bătuse cu o astfel de putere. Bătaia însă nu era nici precipitată, nici desordonată, și curând pulsația ei înaltă se mai potoli. Înțelesei că, fără să fi știut vreodată (o surpriză
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
senzație de chin fără nume, care stârnea în mine o furie dureroasă, aproape insuportabilă (mă culcam târziu, să-mi țin cât mai mult spiritul treaz, să evit aceste rele dimineți). Cum deschideam ochii, suferința era și ea prezentă undeva în mațe, nedorită de mine și a cărei cauză scăpa gândirii mele. Era regretul adânc că nu mă voi mai urca niciodată la catedră și să văd ațintiți asupra mea ochii studenților încărcați de o superbă curiozitate și simpatie pentru mine? Nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ducă la izbucniri din ce în ce mai rare. Iar dacă nu, despărțirea. Nu eram nici primul și nici ultimul care eșua în întemeierea unei familii. Poate toate acestea la un loc iradiau în adâncul ființei mele și, înlăturate prin gândire, se refugiau în mațe și sileau gândul să trăiască suferința? Desigur... Parcă eram un leu pe care vânătorul îl împușcase și el știa acest lucru pentru că simțea în ființa lui puternică o inexorabilă sfâșiere. Se punea cu botul pe labe, își întindea burta la
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
el își retrase capul și ghișeul rămase gol... X Făceam lungi plimbări cu fetița în brațe în timp ce Matilda lipsea, și numai micuțul ei corp fragil lipit de inima mea îmi împrăștia bizara melancolie cu stările ei agresive care îmi sfâșiau mațele. Cărțile pe care le iubisem nu mă mai atrăgeau. Abia aveam puterea să nu-i învinuiesc pe cei care le scriseseră de insignifianța spiritului și a filozofiei în fața istoriei brutale și nepăsătoare a oamenilor. O nostalgie ascuțită după adâncurile din
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de dracul să-l pieptene, deși se zicea că vinul roșu nu poate fi dres, fiindcă i se schimbă culoarea... încă un gând mă întări prin revelația pe care mi-o produse. Sfâșierea pe care o simțisem atâta timp în mațe era premonitorie, căci, iată, acum n-o mai concepeam, dimpotrivă, simțeam un fel de eliberare: era despărțirea, pe care ființa mea o percepea cum se apropie, în timp ce gândirea n-o descoperea, fiindcă n-o accepta. Bine că se terminase. Și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
filozofică!" " Un lucru sigur! O idee filozofică! Aaîîîaaa! Și dacă cineva nu gândește, reluă el cu un ton alb care în mod absurd îmi impuse respect, înseamnă că nu există?" Rămăsei siderat și un fulger de simpatie abjectă trecu prin mațele mele față de el .Avea dreptate. Adică nu dreptate, dar întrebarea lui putea fi pusă! Se putea pune! Fusese pusă! Dacă cineva nu cugetă înseamnă că nu există? Ce să-i răspund, fără să neg în același timp conceptul cartezian și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
exclamații care fusese cea mai lungă și mai batjocoritoare dintre toate, ca și când drepturile mele ar fi fost lucrul cel mai de râs din tot ceea ce disprețul lui acumulase de la mine... Totuși, indefinita și scabroasa simpatie, care țâșnise o clipă din mațele mele pentru el, reveni, în timp ce coboram treptele clădirii, și nu numai pentru o clipă. Dar și senzația de coșmar reveni, că ne cunoscusem, noi doi, cu mult înainte de a ne naște și că el fusese, în acel vis al neantului
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
posibilitatea inventarierii comportamentului, atitu dinilor, percepțiilor despre un anumit fenomen sau proces etc. Factorii determinanți ai competitivității economice 142 Limitele<footnote Ibidem. footnote> unei cercetări calitative se rezumă, în esență, la faptul că: 1) din cauza dimensiunilor reduse ale eșantionului, infor mațiile obținute (de la acest eșantion nereprezentativ) nu pot fi extrapolate asupra întregii populații; 2) calitatea datelor colectate depinde, în primul rând, de competența anchetatorilor. Astfel, prin intermediul metodelor calitative de cercetare, vor fi identificate anumite aspecte critice, puncte de plecare în analiza
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
mai rău e nesomnul. În februarie 1962 ajunge în celula 34 din Reduit, la Jilava. Descrierea ei este apocaliptică, dantescă: e un fel de tunel întunecat și lung, cu numeroase și puternice elemente de coșmar, un canal, o hrubă, un maț subpămîntean, rece și ostil, de-a dreptul un iad decolorat. Și totuși, aici, în sinistra celulă, monahul de la Rohia va cunoaște cele mai fericite zile din viața sa. De necomparat cu tot ce se întîmplase din copilărie pînă la arestare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Carlos Carmona (Atalanta/Italia), Miiko Albornoz (Malmo/Suedia); Atacanți: Alexis Sanchez (Barcelona/Spania), Esteban Paredes (Colo Colo), Eduardo Vargas (Valencia/Spania), Gustavo Canales (Union Espanola), Jean Beausejour (Wigan Athletic/Anglia), Mauricio Pinilla (Cagliari/Italia), Fabian Orellana (Celta Vigo /Spania). Portari: Maț Ryan (Club Brugge), Mitch Langerak (Borussia Dortmund), Eugene Galekovic (Adelaide United); Fundași: Ivan Franjic (Brisbane Roar), Matthew Spiranovic (Western Sydney Wanderers), Curtis Good (Newcastle United), Bailey Wright (Preston), Jason Davidson (Heracles), Luke Wilkshire (Dinamo Moscova), Alex Wilkinson (Jeonbuk Motors), Ryan
Campionatul Mondial 2014: Loturile tuturor echipelor naționale calificate by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/74194_a_75519]
-
-l tai cu cuțitul. Lupul schelălăi de câteva ori de frică până se convinse că nu-l auzea nimeni. Simțea o durere colosală la burtă. Pipăindu-se, își dădu seama că avea o tăietură adâncă, un fel de cezariană. Un maț atârna afară atingând pământul. În burtă avea ceva greu. Niște pietre. Le scoase, plângându-și de milă. Ce soartă afurisită! Noroc că fântâna secase cu ani în urmă. Cum nu avea pansament și nici ac și ață, lupul începu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
se mută cu toți Într-o altă cameră, unde o masă lungă de sufragerie așteaptă plină cu platouri cu globi oculari și mățăraie. Mulțimea Începe o incantație și balerina cea aproape nudă se cațără Într-un coșciug. Prietenii ei aruncă mațele și globii oculari peste ea. Alte poze. Călătoresc mai departe, uneori aproape de-a bușilea, prin alte Încăperi, mobilate cu paturi procustiene și fecioare de fier, printr-o mlaștină plină de năluci, printr-o galerie flancată de sculpturi În mărime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
bucură cei bogați și mizeria În egală măsură arbitrară a celor săraci Îi micșorează bucuria produsă de suferința În formele ei mai pure, neafectate de circumstanțe care o fac inevitabilă. Bogatul preambalează suferințele săracului. Gustul cărnii din supermaket Îi Întoarce mațele pe dos vînătorului. Ce să găsească un diavol Într-o suferință preambalată, Într-o nenorocire fără savoare, predeterminată? Suferința fără măreție e ca mămăliga fără sare. Și asta nu este o comparație fără rost: Diavolul În persoană este cel care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
gândit, tipul e frumos, inteligent și haios. Pot să fac față? Apoi James mi-a zâmbit cumva leneș și sexy. Era un zâmbet cu subînțeles, în opoziție completă cu costumul în dungi pe care îl purta și vă jur că mațele mi s-au topit ca înghețata încălzită. Știți senzația: că ai în stomac ceva cald, dar și rece și care te mai și gâdilă... ca și cum ți s-ar dizolva intestinele sau ceva de genul ăsta. Ani de zile după momentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Luciano, martor inoportun al umilințelor mele, Îmi va Împrumuta brațul său - singurul pe care-l are - și apoi o să moară și el. O cocioabă cu un chepeng În dușumea, ce se deschide deasupra unui soi de văgăună, de rezervor, de maț subteran, folosit din timpuri imemoriale pentru a depozita În el mărfuri de contrabandă, neliniștitor de umed deoarece vine În contact cu canalele colectoare din Paris, acest labirint al crimei, iar bătrânele ziduri asudă miasme de nedescris, așa Încât e de-ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
din diaspora. Și iată explicația Holocaustului.“ „În ce sens?“ „Păi gândiți-vă un moment. Imaginați-vă că vreți să comiteți un genocid...“’ „Te rog“, zise Diotallevi, „acum exagerăm, mă doare stomacul, eu plec“. „Așteaptă, ce dracu’, când templierii le dădeau mațele afară sarazinilor te distrai, pentru că trecuse atâta timp, iar acum Îți dai aere de mic intelectual moralist. Aici Încercăm să refacem Istoria, nimic nu trebuie să ne Înspăimânte.“ L-am lăsat să continue, subjugați de energia lui. „Ceea ce frapează În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
un articol de tipul „așa e“ pe tema nașterii. Vogue, se gândise ea, trebuia să fie interesată. Amanda intenționase ca articolul să fie amuzant și reușise să scrie primele rânduri. —„Luând în considerare greșelile de concepție referitoare la confortul nașterii - mațe așezate sub copil, stomac în gât și așa mai departe - este aproape incredibil cum de rasa umană a supraviețuit atâta timp...“ Au! Amanda nu mai vedea nimic amuzant în situația dată. Și nu mai era prea sigură nici de partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
noi, înghesuiți de-a binelea, la nunta mătușii mele din Huedin și numai spre seară, la ora când sosea cursa de la Oradea, numai atunci liniștea atotstăpână era tulburată, timp de câteva minute, de hârâitul unui autobuz care apuca să răvășească mațele pasagerilor în cele două ore cât dura călătoria anevoioasă pe o șosea nepavată și prost întreținută. La căderea nopții, liniștea în oraș era așa de intensă, încât până și susurul apelor sărăcăcioase, ce se ciocneau în drum spre gura revărsării
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
dexteritatea și perseverența. Metaforele nu se înlănțuiau firesc, combinativ, când trebuia să laud, îmi venea să înjur, și invers. Mă așezam la masă să scriu despre o carte și mă apuca imediat lehamitea, parcă lucram pe-un cadavru, scoțându-i mațele la lumină. Simulam că mă pricep, foloseam cuvinte mari, copiate din antologii, mai puneam și de la mine; degeaba. Când terminam, începeau invențiile: cortext („spațiu virtual, de intersecție între cortex și cuvinte“), fugoid („succesiune infinită de picaje și ridicări“), extrospecție („proiecție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]