1,337 matches
-
Vâlcele (în maghiară: Elöpatak) este un sat în comuna cu același nume din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în Munții Baraolt. Ape minerale. Localitatea Vâlcele este situată în partea sud-vestică a județului Covasna, la poalele sudice ale Munților Bodoc, la o altitudine
Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/300385_a_301714]
-
de sferturile de finală și de semifinală în două duble foarte strânse contra Ikast FS (scor general 50-48) și Hypo Niederösterreich (scor general 50-49), întâlnind apoi pe Krim Ljubljana în finală. Pe teren propriu, în fața a 4000 de fani, handbalistele maghiare și-au creat un avantaj de două goluri, iar după egalul 26-26 din meciul tur ele au câștigat cel mai prestigios trofeu european la handbal feminin. În același an, Radulovics și formația sa au obținut și Trofeul Campionilor EHF. Astfel
Bojana Radulović () [Corola-website/Science/330422_a_331751]
-
Danemarcei în finală. În sferturile de finală împotriva Austriei, golul ei a stabilit în ultimul moment un egal la expirarea timpului regulamentar de joc, după ce Ungaria a recuperat în doar cinci minute un deficit de patru goluri. În prelungiri, handbalistele maghiare au câștigat după o luptă crâncenă, 28-27. Ziua următoare, în semifinale, Ungaria a depășit surprinzător de ușor Norvegia, cu 28-23, pentru a întâlni în finală Danemarca. Echipa maghiară a arătat o excelentă așezare pe teren și a câștigat un avantaj
Bojana Radulović () [Corola-website/Science/330422_a_331751]
-
Germani !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Evrei !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Alții Conform unei estimări oficiale a Institului Central de Statistică din 1940, populația românească din Transilvania de Nord era de 1,304,903 locuitori (50,2%), iar cea maghiară de 978,074 (37,1%) locuitori.
Transilvania de Nord () [Corola-website/Science/304572_a_305901]
-
Sacadat (în maghiară: "Mezőszakadát") este o comună în județul Bihor, Crișana, România, formată din satele Borșa, Săbolciu și Sacadat (reședința). În arhivele episcopiei româno - catolice din Oradea se amintește de satul Sacadat în anul 1532. Satul Borșa (în maghiară Borostelek) apare atestat documentar
Comuna Săcădat, Bihor () [Corola-website/Science/310207_a_311536]
-
Sacadat (în maghiară: "Mezőszakadát") este o comună în județul Bihor, Crișana, România, formată din satele Borșa, Săbolciu și Sacadat (reședința). În arhivele episcopiei româno - catolice din Oradea se amintește de satul Sacadat în anul 1532. Satul Borșa (în maghiară Borostelek) apare atestat documentar sub denumirea de Terra Borok (1249), iar Săbolciu (Mezoszabolcs,Szabolcs) sub denumirea de Terra Seu Poss (1256). În monografia județului Bihor din anul 1901 satul Sacadat apare sub denumirea maghiară de Zakadoth , despre care se spune
Comuna Săcădat, Bihor () [Corola-website/Science/310207_a_311536]
-
Denumirea localității era dată în ortografie maghiară: "Kucsuláta", întrucât rezultatele coonscripțiunii urmau să fie înaintate unei comisii formate din neromâni, în majoritate maghiari. Până în 1918 cea mai mare parte a pământului era proprietate a grofilor(denumirea titlului de conte în maghiară). Dintre aceștia sătenii își amintesc de ultima generație, grofii Ieraru, Chiorniță și Bereski. În acest an Cuciulata devine comună în Regatul României iar Lupșa trece în administrația noii comune. În 1921 are loc prima reformă agrară iar sătenilor li se
Cuciulata, Brașov () [Corola-website/Science/300939_a_302268]
-
exportul industrial, deficitul bugetului a scăzut, simpatizanți FIDESZ-ului s-a ridicat la 43%. Guvernul Orbán a continuat negocierile de aderare cu UE dar în ritm scăzut. Partidul FIDESZ a colaborat în tăcere cu partidul ultranaționalist din opoziție MIEP (în maghiară: "Magyar Igazság és Élet Pártja") liderul acestui partid era și este István Csurka care în guvernul Antall în perioada (1991 - 1992) a ocupat funcția de deputat și vice-președinte al partidului MDF era și unul din fondatorii partidului MDF, a fost
Viktor Orbán () [Corola-website/Science/303009_a_304338]
-
Maghiara ("magyar nyelv" ['mɒɟɒr 'ɲɛlv]) este o limbă fino-ugrică, făcând parte din ramura ugrică a acestei familii. Cele mai apropiate limbi de maghiară sunt hantî (numită tradițional ostiacă) și mansi (numită tradițional vogulă). Este vorbită de aproximativ 12,6 milioane de
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
Maghiara ("magyar nyelv" ['mɒɟɒr 'ɲɛlv]) este o limbă fino-ugrică, făcând parte din ramura ugrică a acestei familii. Cele mai apropiate limbi de maghiară sunt hantî (numită tradițional ostiacă) și mansi (numită tradițional vogulă). Este vorbită de aproximativ 12,6 milioane de persoane, 9,8 milioane locuind în Ungaria. Există comunități maghiarofone în toate țările vecine cu Ungaria (România, Slovacia, Serbia, Ucraina, Austria, Croația
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
Ungaria (România, Slovacia, Serbia, Ucraina, Austria, Croația și Slovenia), și de asemenea importante comunități apărute prin emigrare în Statele Unite, Canada, Israel etc. Din cele aproximativ 12,6 milioane de vorbitori ai limbii maghiare, 9,8 milioane trăiesc în Ungaria, unde maghiara este limba oficială. Ca importanță numerică, a doua cea mai mare grupare de vorbitori se află în România (1.259.914). Aici maghiara poate fi folosită și în administrația locală, în localitățile unde populația de naționalitate maghiară are o pondere
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
cele aproximativ 12,6 milioane de vorbitori ai limbii maghiare, 9,8 milioane trăiesc în Ungaria, unde maghiara este limba oficială. Ca importanță numerică, a doua cea mai mare grupare de vorbitori se află în România (1.259.914). Aici maghiara poate fi folosită și în administrația locală, în localitățile unde populația de naționalitate maghiară are o pondere de peste 20%. În Serbia (243.146 de vorbitori), maghiara este limbă de folosință oficială în localitățile în care minimum 15% din populație este
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
cea mai mare grupare de vorbitori se află în România (1.259.914). Aici maghiara poate fi folosită și în administrația locală, în localitățile unde populația de naționalitate maghiară are o pondere de peste 20%. În Serbia (243.146 de vorbitori), maghiara este limbă de folosință oficială în localitățile în care minimum 15% din populație este maghiară. Și în localitățile din Slovenia (6.243 de maghiari) în care există „comunități naționale” maghiare, limba maghiară este oficială. În Slovacia (458.467 de maghiari
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
de maghiari) în care există „comunități naționale” maghiare, limba maghiară este oficială. În Slovacia (458.467 de maghiari), în regiunea Transcarpatia din Ucraina (161.618 de vorbitori), în Austria (25.884 de vorbitori) și în Croația (10.231 de vorbitori), maghiara are statut de limbă regională sau minoritară. În afară de țările vecine cu Ungaria, în care maghiarii au statut de minoritate națională, mai trăiesc mulți vorbitori de limba maghiară și în emigrație. Cele mai mari comunități sunt în S.U.A. (86.406), Canada
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
a abației din Tihany. În secolul al XII-lea apare primul text complet în limba maghiară, "Halotti beszéd és könyörgés" (Discurs funebru și rugăciune), iar în secolul al XIV-lea, prima operă literară, poemul "Ómagyar Mária-siralom" (Tânguirile Fecioarei Maria în maghiara veche). În secolul al XVI-lea, limba se dezvoltă datorită literaturii laice, dar mai ales primelor tipărituri în maghiară, traduceri ale textelor biblice de către catolici și de către protestanți. În același secol apar și primele lucrări lingvistice referitoare la limba maghiară
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
könyörgés" (Discurs funebru și rugăciune), iar în secolul al XIV-lea, prima operă literară, poemul "Ómagyar Mária-siralom" (Tânguirile Fecioarei Maria în maghiara veche). În secolul al XVI-lea, limba se dezvoltă datorită literaturii laice, dar mai ales primelor tipărituri în maghiară, traduceri ale textelor biblice de către catolici și de către protestanți. În același secol apar și primele lucrări lingvistice referitoare la limba maghiară. În perioada dintre secolul al XVI-lea și secolul al XVIII-lea, în Principatul Transilvaniei, limba maghiară devine pentru
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
perioada dintre secolul al XVI-lea și secolul al XVIII-lea, în Principatul Transilvaniei, limba maghiară devine pentru prima dată limbă de stat. Codurile de legi "Compillatae Constitutiones Regni Transylvaniae" (1671) și "Approbatae Constitutiones Regni Transylvaniae" (1677) sunt redactate în maghiară. În secolul al XIX-lea se formează limba națională unitară și se fixează normele limbii standard, prin activitatea cărturarilor numită de „înnoire a limbii”, care tinde să elimine influențele latine și germane, și a Societății Științifice Maghiare, prin lucrările sale
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
și se fixează normele limbii standard, prin activitatea cărturarilor numită de „înnoire a limbii”, care tinde să elimine influențele latine și germane, și a Societății Științifice Maghiare, prin lucrările sale normative. Mai întâi în perioada 1844-1849, apoi definitiv în 1867, maghiara devine limbă oficială. Dialectele limbii maghiare sunt grupate în zece regiuni dialectale, fiecare cuprinzând două sau mai multe grupuri de dialecte: Sistemul fonologic al limbii maghiare standard este format din șapte perechi de vocale, una scurtă și una lungă per
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
limba maghiară, accentul este tonic (numit și de intensitate), ca în română. Cuvintele relativ lungi pot avea mai multe accente, dintre care unul principal. Accentul unic sau cel principal cade totdeauna pe prima silabă a cuvintelor cu sens lexical deplin. Maghiara este o limbă aglutinantă, ceea ce constituie principala trăsătură care o deosebește de limbile indo-europene, dar o apropie de limbile din familia ei și de limbi din alte familii, precum turca și japoneza. Caracterul aglutinant constă în faptul că morfemele sunt
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
persoana I singular a posesorului) și sufixul "-ban" (corespunzător prepoziției românești „în”). După Keszler 2000 din punct de vedere morfologic, cuvintele se clasează în următoarele părți de vorbire: I. Părți de vorbire fundamentale: II. Cuvinte funcționale: III. Cuvinte propoziții: În maghiară, persoana se exprimă prin pronumele personale și prin sufixe specifice, care au mai multe funcții, aplicându-se: Gramaticile limbii maghiare iau în seamă următoarele categorii gramaticale ale verbului: diateza, modul, timpul, numărul (singular și plural) și persoana. Față de limba română
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
nefiind exprimat în limba maghiară, substantivul poate exprima numai genul natural, nici acesta totdeauna. Categoria numărului este caracteristică substantivului, dar pluralul nu este exprimat totdeauna prin sufixul care îl indică de obicei. În general se consideră că paradigma cazuală a maghiarei cuprinde 18 cazuri. Sistemul cazual al limbii maghiare este foarte bogat în ceea ce privește exprimarea raporturilor spațiale, deosebind prin trei cazuri diferite locul în care are loc un proces, cel spre care se face o deplasare și cel de la care se face
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
formele cazuale în afară de acuzativ nu se formează de la nominativ + un sufix cazual, ci se folosesc desinențele cazuale, la care se adaugă sufixele posesive pentru obiectul posedat. Exemplu: "én" „eu”, "nálam" „la mine”, "velem" „cu mine” etc. Spre deosebire de limba română, în maghiară există numai pronume posesive, nu și adjective pronominale posesive. Funcția acestora este îndeplinită de sufixe care se adaugă la obiectul posedat. Verbe auxiliare sunt considerate a fi nu numai cele care formează timpuri verbale compuse, ci și cele aspectuale, modale
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
în 1965, cu românul "Moartea în pădure". Opera să, de valoare excepțională, cuprinde: Moartea în pădure (român); Duminică muților (nuvele); Galeria cu vită sălbatică (român), (reeditări în 1979, 1984, 1999, 2011; în franceză, L’exclu, publicat de Editură Nagel; în maghiară, Vadszölölugas, Editura Europa Könyvkiado, Budapesta, 1980; românul a mai fost tradus în limbile engleză, germană și polona); Însoțitorul (român), (reeditări în 1989, 2004); Obligado (român), (reeditare în 1997); Căderea în lume (român), (reeditare în 1994); Barbarius (român); Istorisirile Signorei Sisi
Constantin Țoiu () [Corola-website/Science/297593_a_298922]
-
(în maghiară - Erdős Pál, cunoscut ocazional și ca Paul Erdos ori Paul Erdös) (n. 26 martie 1913 - d. 20 septembrie 1996) a fost un matematician extrem de prolific, mereu aflat în mișcare și faimos excentric, născut în Ungaria. Având sute de colaboratori în
Paul Erdős () [Corola-website/Science/311445_a_312774]
-
Germana este cea mai răspândită limbă maternă (aprox. 88,7 milioane de locuitori o vorbeau în 2006). 56% din cetățenii UE pot vorbi o limbă străină. Cele mai multe dintre limbile oficiale ale UE aparțin familiei limbilor indo-europene, cu excepția estonienei, finlandezei și maghiarei care aparțin limbilor uralice și malteza care aparține familiei limbilor afroasiatice. Cele mai multe dintre limbile oficiale ale UE sunt scrise în alfabetul latin, excepție făcând bulgara, care este scrisă în chirilică și greaca care este scrisă cu caractere grecești. Pe lângă cele
Uniunea Europeană () [Corola-website/Science/296605_a_297934]