973 matches
-
de Șină (în , "Gheorghios Sínas"), cunoscut și ca Georg Simon Freiherr Șină von Hodos und Kisdia, (n. 20 noiembrie 1782, Nis - d. 18 mai 1856, Viena) a fost unul din cei mai renumiți întreprinzători și bancheri austrieci, membru al "Camerei Magnaților" maghiari, precum și consul general grec la Viena în timpul Imperiului Habsburgic. A fost un susținător al artelor și al arhitecturii vieneze. Baronul a fost considerat că cel mai bogat om din Austria după familia Rothschild. Gheorghe (Georg) din familia Șină a
Gheorghe de Sina () [Corola-website/Science/319088_a_320417]
-
formată din nobili necatolici, cazacii bogați (starșina), masa cazacilor și țăranii, care nu aveau voie să poarte arme. Terenurile agricole erau împărțite astfel: 17% aparțineau bisericii, 33% erau în proprietatea nobililor locali, iar restul de 50%, care fusese confiscat de la magnații polonezi urma să fie împărțit. Ucraina era un stat tampon, care nu era mărginit de granițe naturale, nu avea tradiție statală și avea o populație care era înclinată spre libertatea căzăcească sau spre anarhie. Pe teritoriul statului căzăcesc se stabiliseră
Ruina (istorie) () [Corola-website/Science/319491_a_320820]
-
conflictele interne care răvășeau țara. De asemenea, în societatea căzăcească se manifesta un conflict dintre masa de cazaci săraci și grupul cazacilor bogați, care aspirau la un statut nobiliar. În acest conflict, amenințare poloneză s-a făcut tot timpul simțită, magnații dorindu-și să reintre în posesia moșiilor confiscate. Trecerea sub suzeranitatea rusă a făcut să apară un nou conflict, cel dintre autocrația țarilor și dorința de libertate a cazacilor. Aflat la frontiera de sud a statului căzăcesc, Hanatul Crimeii era
Ruina (istorie) () [Corola-website/Science/319491_a_320820]
-
de Kornyát (sau "Gáspár de Corniath Bekes, Gaspar Békés de Kornyát, Kornyáti Bekes Gáspár", sau încă "Kaspar Bekes, Caspar Bekesh") (1520-1579), Magnat de Ungaria, conte de Făgăraș, a fost un comandant militar și om politic transilvan. Născut într-o veche familie din nobilimea maghiară mijlocie, era fiul lui László, vicecomandant ("alparancsnok" sau "viceban") al Lugojului. Bekes a devenit un consilier influent și
Gáspár Bekes () [Corola-website/Science/337491_a_338820]
-
aspecte publice sau private, instrucțiunile către trimișii regli, comiți sau episcopi. De aplicarea măsurilor se ocupau comiții și missi. Principalele surse de venit proveneau din domeniile regale, fostele domenii merovingiene, din ridicarea dărilor de către comiți, vămilor, amenzilor, ce suplimentau tezaurul. Magnații și mănăstirile aveau obligația de a se prezența cu ocazia adunărilor generale cu donum publicum-daruri oferite în bani sau în alte moduri. O altă sursă semnificativă de venit erau prăzile sau tributul plătit de populațiile supuse. Activitățile comerciale se desfășurau
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
a răspuns invitației unor membri nobili nemulțumiți de domnia să. Carol cel Pleșuv, bun diplomat și luptător fără experiență, a atras de partea să nobilii franci din nord. În Aquitania s-a stabilit Pepin al II-lea, însă din 848, magnații, episcopii și abatii au cedat și l-au ales că rege pe Carol cel Pleșuv, fiind uns la Orleans. Nu a mai acordat provincii fiilor săi, astfel, nobilii urmau să depindă de rege pentru obținerea favorurilor. Regatul franc s-a
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
devenind indispensabilă pentru menținerea puterii regale. Autoritatea regelui s-a diminuat, iar forțele locale s-au extins și au devenit autonome. În final, succesiunea de regi minori sau neexperimentați au dus la stingerea dinastiei Carolingienilor. Cei doi regi încoronați de magnații regatului în 880, care au împărțit Francia apuseană: Ludovic al III-lea (Neustria) și Carloman (Aquitania) au murit la scurt timp. Carol cel Gros a reunificat nominal Francia Apuseană fără Provența, Francia răsăriteană și Italia, domnind că împărat din 881
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
că moștenitor. După scurtă domnie marcată de ceartă dintre rege și arhiepiscopul de Reims, acesta a murit în 987, din cauza unui accident. S-a evidențiat Hugo, numit "Capet", fiul lui Hugo cel Mare. A fost unul dintre nobilii influenți, iar magnații l-au acceptat că lider al adunării. A fost proclamat rege și încoronat și uns la Adalberon.
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
4,5% din PIB, și are circ 160.000 de angajați (4% din forța de muncă), și reprezintă 1/3 din deficitul comercial al țării. În anii 1960, dimensiunea flotei grecești s-a dublat, în principal prin investiții derulate de magnații și . Baza industriei maritime grecești moderne s-a format după al Doilea Război Mondial când armatorii greci au putut acumula vase vândute ieftin de guvernul american prin din anii 1940. Conform unui raport din 2011 al , marina comercială greacă este
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
Academia Franceză instituie un premiu de 3000 franci (o sumă enormă atunci) pentru o demonstrație completă a teoremei. Demonstrații pentru numere prime mai mici ca 100 au fost date aproximativ în aceeași perioadă, de către matematicianul german Ernst Kummer. În 1908, magnatul german Paul Wolfskehl alocă uriașa sumă de 100.000 de mărci celui ce va demonstra teorema ('oferta' fiind valabilă până în 2007). După apariția calculatoarelor electronice, au fost abordate cazuri particulare pentru valori tot mai mari ale lui n; prin anii
Marea teoremă a lui Fermat () [Corola-website/Science/299616_a_300945]
-
educației, vieții intelectuale, artei și, mai ales către sfârșitul perioadei, evoluția sistemului social și politic. Alegerile regale din 1764 au avut ca rezultat urcarea pe tron a lui Stanisław August Poniatowski, un aristocrat rafinat, cu legături cu o facțiune de magnați, dar ales și promovat de împărăteasa Ecaterina a II-a a Rusiei, care se aștepta ca Poniatowski să-i urmeze instrucțiunile întocmai. Regele și-a petrecut domnia rupt între dorința de a implementa reforme necesare pentru salvarea țării, și necesitatea
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
soția lui. După încă o zi, un poștaș din New York a descoperit încă 16 pachete asemănătoare, care conțineau suficientă nitroglicerină cât să ucidă un om. Bombele fuseseră trimise pe adresele mai multor afaceriști sau politicieni importanți ai vremii, printre care magnatul petrolului John D. Rockefeller. În total, au fost trimise 38 de bombe. Pe 2 iunie, o bombă a distrus, parțial, fațada casei Procurorului General al SUA, A Mitchell Palmer. Atentatorul, Carlo Valdinoci, a declanșat bomba mult prea devreme, provocându-și
Panica roșie () [Corola-website/Science/303912_a_305241]
-
mai înalt cu 24,6 m decât Edificiul Băncii de rezervă din Fiji. Suva central este azi edificiul cel mai înalt din zona insulara a Pacificului.. Alt edificiu foarte cunoscut este Librăria din Suva, construită în 1909 și finanțată de magnatul Andrew Carnegie. Complexul de edificii guvernamentale ocupă un teren care înainte era plin de mangrove, în 1935 a fost drenat și aproximativ 5 km de beton armat a fost folosit pentru cimentarea suprafeței, pentru a putea suporta greutatea edificiilor care
Suva () [Corola-website/Science/308298_a_309627]
-
populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,66%). Pentru 3,24% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Pe teritoriul actual al comunei au avut loc două bătălii turco-polone din războaiele magnaților polonezi în Moldova, una în care polonezii susținuți de domnitorul Ieremia Movilă instalat de ei la Iași au ieșit învingători, și o alta în care au fost învinși definitiv douăzeci și cinci de ani mai târziu. La sfârșitul secolului al XIX-lea
Comuna Țuțora, Iași () [Corola-website/Science/301317_a_302646]
-
pe patul de moarte, Theodor II Laskaris i-a lăsat, în calitate de tutori ai fiului său opt ani, Ioan, pe Georgios Muzalon și, potrivit tradiției, pe patriarhul Arsenios. Simțind că nu va fi în stare să-i țină în frâu pe magnați, care prinseseră curaj, după moartea autoruritarului Theodor II, Muzalon a încercat să renunțe la regență. Megaducele Mihail Paleologul a convins senatul, în mod intenționat, să nu accepte demisia, lăudându-l pe tutore cu vorbe lingușitoare. În a noua zi de
Ioan al IV-lea Laskaris () [Corola-website/Science/317079_a_318408]
-
918, Conrad l-a desemnat pe ducele Henric al Saxoniei, aliatul său, ca succesor. După moartea sa, în 919,Henric I al Germaniei a fondat dinastia Ottonienilor. Duce al Saxoniei din 912, noul rege i-a adus la ascultare pe magnații Suabiei și Bavariei care au refuzat să recunoască actul desemnării din partea lui Conrad de Franconia. Buchard, ducele Suabiei, s-a supus, în timp ce Arnulf de Bavaria s-a împotrivit , drept pentru care a fost ales ca rege de aristocrația locală. Henric
Sfântul Imperiu Roman () [Corola-website/Science/298921_a_300250]
-
ca făcând parte din același mare domeniu al cetății Șoimoșului, aflat, la 1517-1518, în proprietatea aceluiași George de Brandemburg. La 1597, principele transilvan Sigismund Báthory îl donează lui Ștefan Török, unul din căpitanii săi. Mai apoi ajunge în proprietatea marelui magnat Ștefan Béthlen, pentru ca, în anul 1658, cetatea Șoimoș dimpreună cu întreg Banatul de Lugoj- Caransebeș să fie ocupată de turci. Conscripția din 1717 pomenește Curtea cu un număr de 50 de case, fiind una din cele mai mari localități din
Biserica de lemn din Curtea, Timiș () [Corola-website/Science/311891_a_313220]
-
Prințului Imperial, viitorul Napoléon al IV-lea, sau paradele militare după succesele de la Magenta și Solferino, toate menite a reduce la tăcere vocile critice din interiorul Imperiului. Napoléon al III-lea a căutat să obțină și girul clerului, marilor bancheri, magnați industriali și latifundiarilor. Administrația imperială nu a intervenit excesiv în economie, excepție făcând ambițiile Împăratului în ce privește proiectele de ameliorare socială, și diversele bănci cu capital de stat menite să contrabalanseze influența englezească la nivel internațional, și să asigure mecanisme moderne
Al Doilea Imperiu Francez () [Corola-website/Science/303149_a_304478]
-
fost imediat închis într-o mănăstire, unde a rămas până la moartea sa, în 1090. Negocierile de căsătorie erau în curs de desfășurare atunci când Alfonso al VI-lea a murit și Urraca a devenit regină. Mulți dintre consilierii tatălui său și magnații de top din regat au format o "opoziție liniștită" la căsătoria reginei cu regele Aragonului. În conformitate cu Bernard F. Reilly, acețti magnați se temeau de influența regelui de Aragon care putea încerca să exercite alte politici asupra Urricăi și a leonezilor
Dinastia Jimenez () [Corola-website/Science/331477_a_332806]
-
desfășurare atunci când Alfonso al VI-lea a murit și Urraca a devenit regină. Mulți dintre consilierii tatălui său și magnații de top din regat au format o "opoziție liniștită" la căsătoria reginei cu regele Aragonului. În conformitate cu Bernard F. Reilly, acețti magnați se temeau de influența regelui de Aragon care putea încerca să exercite alte politici asupra Urricăi și a leonezilor. Urraca a protestat împotriva căsătoriei însă i-a onorat dorințele tatălui său și a continuat negocierile de căsătorie. Căsătoria celor doi
Dinastia Jimenez () [Corola-website/Science/331477_a_332806]
-
minoratului sau, Șir Thomas Randolph, Conte de Moray a fost numit Gardian al Scoției de "Act of Settlement" în 1318. După decesul lui Moray la 20 iulie 1332, el a fost înlocuit de Donald, Conte de Măr, ales de adunarea magnaților Scoției la 2 august 1332, la Perth. Zece zile mai târziu, el a fost ucis în Bătălia de la Dupplin Moor. Șir Andrew Murray de Bothwell, care era căsătorit cu Christina, sora regelui Robert I, a fost ales noul Gardian. El
David al II-lea al Scoției () [Corola-website/Science/335715_a_337044]
-
de atunci, Franklin Pierce, recunoaște noul regim. Walker recrutează noi soldați, în special europeni și americani, cu scopul de a cuceri celelalte patru state central-americane: Guatemala, El Salvador, Honduras, și Costă Rica. Datorită anulării unei concesiuni de transport din Nicaragua a magnatului american Cornelius Vanderbilt, acesta reușește să convingă administrația de la Washington să anuleze recunoașterea regimului lui Walker. Pentru a-l îndepărta, el finanțează o coaliție a celor 4 țări central-americane amenințate de Walker. În aprilie 1856 trupele costaricane pătrund în Nicaragua
William Walker () [Corola-website/Science/311193_a_312522]
-
în războaiele Bizanțului cu normanzii din sudul Italiei. Identitatea sa nu este pe deplin sigură, dat fiind că trei personaje diferite sunt de obicei identificate sub același nume: este vorba de un "Maurex" care a fost un marinar bogat și magnat din Heraclea Pontica; de un amiral care figurează în sursele latinești sub numele de Mambrita sau Mambrica, care a activat în luptele anti-normande din anii '60 și '80 ai secolului al XI-lea; și de un , general și guvernator rămas
Mihail Maurex () [Corola-website/Science/324483_a_325812]
-
ierarhiei bizantine, de la "hypatos" și "patrikios", "vestes" și "strategos" de Chios, "vestarches" și "katepano" de Dyrrhachium, "magistros", "proedros" și "doux" al themei Boukelarion, la "kouropalates" și "doux" de Antiohia. În cadrul "Oxford Dictionary of Byzantium", bizantinistul Alexander Kazhdan acceptă identificarea dintre magnatul Maurex și amiralul, însă consideră ca fiind îndoielnică cea cu Michael Maurex, pe motiv că cel din urmă nu este înregistrat cu purtând vreunul dintre titlurile mai sus menționate. La rândul său, sigilograful Michael Hendy se îndoiește asupra punerii semnului
Mihail Maurex () [Corola-website/Science/324483_a_325812]
-
amiralul, însă consideră ca fiind îndoielnică cea cu Michael Maurex, pe motiv că cel din urmă nu este înregistrat cu purtând vreunul dintre titlurile mai sus menționate. La rândul său, sigilograful Michael Hendy se îndoiește asupra punerii semnului egalității între magnatul Maurex, reținut ca fiind "o persoană privată", și oricare dintre comandanții militari identificați cu acesta, însă consideră pe generalul Michael Maurex și pe comandantul naval ca fiind una și aceeași persoană. În anul 1066, în concordanță cu "Breve chronicon Northmannicum
Mihail Maurex () [Corola-website/Science/324483_a_325812]