316 matches
-
indusă de o anumită cauză nu depinde numai de mărimea cauzei respective ci și de stările anterioare prin care a trecut sistemul. Termenul se folosește mai ales în fizică, de exemplu pentru a descrie comportamentul unor materiale magnetice, la care magnetizarea la un moment dat depinde atît de cîmpul magnetic aplicat cît și de stările de magnetizare anterioare. Fenomene similare se întîlnesc în domeniile: În procesul de magnetizare a materialelor feromagnetice histerezisul se manifestă prin „rămînerea în urmă” a densității fluxului
Histerezis () [Corola-website/Science/296595_a_297924]
-
anterioare prin care a trecut sistemul. Termenul se folosește mai ales în fizică, de exemplu pentru a descrie comportamentul unor materiale magnetice, la care magnetizarea la un moment dat depinde atît de cîmpul magnetic aplicat cît și de stările de magnetizare anterioare. Fenomene similare se întîlnesc în domeniile: În procesul de magnetizare a materialelor feromagnetice histerezisul se manifestă prin „rămînerea în urmă” a densității fluxului magnetic (mărime notată cu B) față de intensitatea cîmpului magnetic aplicat din exterior, H. Graficul alăturat arată
Histerezis () [Corola-website/Science/296595_a_297924]
-
în fizică, de exemplu pentru a descrie comportamentul unor materiale magnetice, la care magnetizarea la un moment dat depinde atît de cîmpul magnetic aplicat cît și de stările de magnetizare anterioare. Fenomene similare se întîlnesc în domeniile: În procesul de magnetizare a materialelor feromagnetice histerezisul se manifestă prin „rămînerea în urmă” a densității fluxului magnetic (mărime notată cu B) față de intensitatea cîmpului magnetic aplicat din exterior, H. Graficul alăturat arată cele două mărimi, măsurate într-un experiment de magnetizare în cîmp
Histerezis () [Corola-website/Science/296595_a_297924]
-
procesul de magnetizare a materialelor feromagnetice histerezisul se manifestă prin „rămînerea în urmă” a densității fluxului magnetic (mărime notată cu B) față de intensitatea cîmpului magnetic aplicat din exterior, H. Graficul alăturat arată cele două mărimi, măsurate într-un experiment de magnetizare în cîmp magnetic oscilant. Se observă că atunci cînd cîmpul magnetic scade pînă la zero, fluxul magnetic în oțel are o valoare nenulă, notată B; acest fenomen se numește "remanență magnetică". Pentru a anula acest flux remanent trebuie aplicat un
Histerezis () [Corola-website/Science/296595_a_297924]
-
pe data de 27 decembrie 1984 de către o echipa de căutători de meteoriți. Această rocă de pe Marte a căzut în urmă cu 11 milioane de ani. După ce a fost examinată s-a găsit ca aceasta este magnetizată, unele urme de magnetizare datând de pe vremea când și Marte și Terra erau bombardate cu meteoriți. Ca această rocă, au căzut mai multe, toate provenind de pe Marte și fiind magnetizate. Prima a fost găsită în Egipt în 1911. După ce s-a hotărât oficial că
Terraformare () [Corola-website/Science/317220_a_318549]
-
magnetice audio și video din generația actuală păstrează informația în format digital. Pentru calculatoarele vechi, stocarea magnetică era utilizată ca memorie principală. Spre deosebire de calculatoarele moderne, banda magnetică era utilizată și pentru memoria secundară. Înregistrarea analogică se bazează pe faptul că magnetizarea remanentă a unui material dat depinde de amplitudinea câmpului aplicat. În mod normal, materialul magnetic este în formă de bandă, cu banda neînregistrată fiind inițial demagnetizată. Când se înregistrează, banda se învârte cu o viteză constantă. Capul de scriere magnetizează
Dispozitiv de stocare magnetic () [Corola-website/Science/321156_a_322485]
-
amplitudinea câmpului aplicat. În mod normal, materialul magnetic este în formă de bandă, cu banda neînregistrată fiind inițial demagnetizată. Când se înregistrează, banda se învârte cu o viteză constantă. Capul de scriere magnetizează banda cu un curent proporțional cu semnalul. Magnetizarea este distribuită de-a lungul întregii benzi. În cele din urmă, distribuția magnetizării poate fi citită, reproducând semnalul original. Banda magnetică este de obicei realizată prin înglobarea particulelor magnetice într-un liant de plastic pe peliculă de poliester. Particulele magnetice
Dispozitiv de stocare magnetic () [Corola-website/Science/321156_a_322485]
-
cu banda neînregistrată fiind inițial demagnetizată. Când se înregistrează, banda se învârte cu o viteză constantă. Capul de scriere magnetizează banda cu un curent proporțional cu semnalul. Magnetizarea este distribuită de-a lungul întregii benzi. În cele din urmă, distribuția magnetizării poate fi citită, reproducând semnalul original. Banda magnetică este de obicei realizată prin înglobarea particulelor magnetice într-un liant de plastic pe peliculă de poliester. Particulele magnetice cel mai frecvent folosite sunt particulele de oxid de fier sau oxid de
Dispozitiv de stocare magnetic () [Corola-website/Science/321156_a_322485]
-
Dispozitivele de înregistrare magneto-optice scriu și citesc datele optic. La scriere, mediul magnetic este încălzit local de un laser, care induce o creștere rapidă a câmpului coercitiv. Apoi, un câmp magnetic de amplitudine mică poate fi folosit pentru a schimba magnetizarea. Procesul de citire se bazează pe efectul Kerr magneto-optic. Discheta (în engleză floppy-disk) este un dispozitiv de stocare de date pe un disc magnetic ușor flexibil rotitor, care poate fi transportat și introdus și utilizat pe alte calculatoare, dacă dispun
Dispozitiv de stocare magnetic () [Corola-website/Science/321156_a_322485]
-
Tot „disc optic” este numit și discul propriu-zis purtător de date. Clasificarea discurilor optice după caracteristicile înregistrărilor: În prezent sunt folosite următoarele tipuri de discuri optice: Există și dispozitivele de stocare magneto-optice. Acestea sunt discuri optice care stochează informația prin magnetizarea suprafaței lor feromagnetice. Înregistrarea se efectuează prin combinarea metodelor magnetice și optice, iar citirea se face optic. Aceste dispozitive stochează informația în mod nevolatil, cu acces secvențial, cu proces de scriere lent dar cu citire rapidă. Un Compact Disc este
Dispozitive optice de stocare () [Corola-website/Science/321150_a_322479]
-
pe data de 27 decembrie 1984 de către o echipa de căutători de meteoriți. Această rocă de pe Marte a căzut în urmă cu 11 milioane de ani. După ce a fost examinată s-a găsit ca aceasta este magnetizată, unele urme de magnetizare datând de pe vremea când și Marte și Terra erau bombardate cu meteoriți. Ca această rocă, au căzut mai multe, toate provenind de pe Marte și fiind magnetizate. Prima a fost găsită în Egipt în 1911. După ce s-a hotărât oficial că
Colonizarea planetei Marte () [Corola-website/Science/324262_a_325591]
-
razei incidente. Descrierea corectă a mecanismului de producere a efectului Faraday a fost dată în cadrul teoriei corpului solid ca un fenomen de rezonanță feroelectrică. Peter S. Pershan, Aldert van der Ziel și L. D. Malmström prezintă în 1965 observații asupra magnetizării indusă optic în materiale neabsorbante, efect numit de ei "efectul Faraday invers" se poate pune în evidență cu ajutorul unui montaj experimental compus dintr-un electromagnet (de regulă, o bobină Helmholtz) care are practicat prin polii săi fante pe axa longitudinală
Efectul Faraday () [Corola-website/Science/322012_a_323341]
-
Era un tip de memorie cu acces direct. Era formată din "ferite", mici inele din materiale magnetice (ferită). Fiecare inel se putea polariza magnetic în cele două sensuri, asociate stărilor „0” și „1”, putând astfel stoca un bit de informație. Magnetizarea, numită operație de "scriere", respectiv testarea polarizării magnetice, numită operație de "citire", se făcea prin fire (linii) care treceau prin inele, fire prin care circulau impulsuri de curent electric. Prin impulsuri corespunzătoare inelele puteau fi magnetizate într-un sens sau
Memorie cu ferite () [Corola-website/Science/336421_a_337750]
-
pătrată), iar prin ele trec firele de selecție X și Y, cel de citire S, și, la începuturi, și firele de inhibare Z. Materialul din care sunt făcute trebuie să aibă o înaltă, capacitatea de a-și păstra starea de magnetizare și o coercivitate mică, ca energia de schimbare a sensului magnetizării să fie mică. Într-un "ciclu de memorie" se poate accesa un singur bit (inel de ferită) dintr-un "plan". Pentru a accesa un "cuvânt" (format din 2 octeți
Memorie cu ferite () [Corola-website/Science/336421_a_337750]
-
cel de citire S, și, la începuturi, și firele de inhibare Z. Materialul din care sunt făcute trebuie să aibă o înaltă, capacitatea de a-și păstra starea de magnetizare și o coercivitate mică, ca energia de schimbare a sensului magnetizării să fie mică. Într-un "ciclu de memorie" se poate accesa un singur bit (inel de ferită) dintr-un "plan". Pentru a accesa un "cuvânt" (format din 2 octeți, mod de acces al memoriei obișnuit în epocă), cei 16 biți
Memorie cu ferite () [Corola-website/Science/336421_a_337750]
-
paralel” al biților din cuvânt. Schimbarea sau nu a polarizării unui inel se bazează pe fenomenul de histerezis al feritelor. Împulsurile de curent prin fire generează un câmp magnetic, însă doar un câmp magnetic de intensitate suficientă poate schimba sensul magnetizării. Prin fire se transmit impulsuri având intensitatea la jumătate față de cea necesară polarizării. Un câmp suficient pentru polarizare este generat prin acțiunea combinată a unui fir "de selecție" de tip X și a altuia de selecție de tip Y. La
Memorie cu ferite () [Corola-website/Science/336421_a_337750]