3,302 matches
-
a scăpat de griji“, cum spunea prietenilor de pahar, dar toți vedeau că suferea din această pricină. S-a pripășit într-o margine a Ferentarilor, pe lângă niște țigani, care l-au luat în spațiu, iar când i-au demolat, întreaga mahala a fost mutată, la nici o sută de metri, într-un bloc lung, cu vreo șase scări. Aici mai trăgea Petrache, care îl descoperise pe Vasile din întâmplare. Găsise un petic de hârtie, cu o adresă scrisă cu creion chimic: ,,Ferentari
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
duce pe front. Poate de asta și stătea toată ziua cu nasu-n ziare și-i trăsnise să pună firma aceea, care se vedea de la barieră, din piață, unde se-ncrucișau și se-nnădeau toate străzile care urcau și coborau din mahala sau ocoleau orașul prin marginea mahalalelor: "LA FORMAREA IDEILOR" Firma mare, de tablă portocalie, atârna sub geamul fetelor. Ce atrăgea toate privirile încă din piață erau cele două sticle de un chil montate-n tablă și două pahare lunguiețe, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și stătea toată ziua cu nasu-n ziare și-i trăsnise să pună firma aceea, care se vedea de la barieră, din piață, unde se-ncrucișau și se-nnădeau toate străzile care urcau și coborau din mahala sau ocoleau orașul prin marginea mahalalelor: "LA FORMAREA IDEILOR" Firma mare, de tablă portocalie, atârna sub geamul fetelor. Ce atrăgea toate privirile încă din piață erau cele două sticle de un chil montate-n tablă și două pahare lunguiețe, pe care le credeai umplute cu bere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
amândoi, lui Toma în servietă, lângă cărți, lui Miluță în cufărașul vechi de lemn, rămas de la Costache, de pe când lucra tot la Ateliere că asta era a ciocănarilor de la tren, lădița cu scule și oleacă de pământ pe lângă casă, în mahala sau la țară, dacă erau de prin satele din apropierea orașului, căci altfel, numai din leafă, nu se puteau ajunge. Era un cufăraș negru de funingine și de unsoare, pe care-l avea și acum și pe care-l poartă toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
La data punerii în aplicare a Regulamentului Organic, 1 ianuarie 1832, poșta din Fălticeni pare să fi fost bine organizată. O statistică din 1831, arată că era deservită de șase slujitori. Pe vremea aceea, târgul Fălticeni era împărțit în două mahalale: mahalaua bisericii vechi ăSfântul Ilie/albă) și mahalaua bisericii noi (Adormirea/roșie). Toți cei 6 slujitori de la Poșta din Fălticeni, se aflau cu domiciliul în mahalaua roșie. La Fălticeni, era o stație de poștă. Alte stații în ținutul Sucevei se
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
data punerii în aplicare a Regulamentului Organic, 1 ianuarie 1832, poșta din Fălticeni pare să fi fost bine organizată. O statistică din 1831, arată că era deservită de șase slujitori. Pe vremea aceea, târgul Fălticeni era împărțit în două mahalale: mahalaua bisericii vechi ăSfântul Ilie/albă) și mahalaua bisericii noi (Adormirea/roșie). Toți cei 6 slujitori de la Poșta din Fălticeni, se aflau cu domiciliul în mahalaua roșie. La Fălticeni, era o stație de poștă. Alte stații în ținutul Sucevei se aflau
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
1 ianuarie 1832, poșta din Fălticeni pare să fi fost bine organizată. O statistică din 1831, arată că era deservită de șase slujitori. Pe vremea aceea, târgul Fălticeni era împărțit în două mahalale: mahalaua bisericii vechi ăSfântul Ilie/albă) și mahalaua bisericii noi (Adormirea/roșie). Toți cei 6 slujitori de la Poșta din Fălticeni, se aflau cu domiciliul în mahalaua roșie. La Fălticeni, era o stație de poștă. Alte stații în ținutul Sucevei se aflau la locul numit Iorcani ăIurcani) nu departe
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
era deservită de șase slujitori. Pe vremea aceea, târgul Fălticeni era împărțit în două mahalale: mahalaua bisericii vechi ăSfântul Ilie/albă) și mahalaua bisericii noi (Adormirea/roșie). Toți cei 6 slujitori de la Poșta din Fălticeni, se aflau cu domiciliul în mahalaua roșie. La Fălticeni, era o stație de poștă. Alte stații în ținutul Sucevei se aflau la locul numit Iorcani ăIurcani) nu departe de Tătăruși și la Topile ăTochileli) în apropriere de Pașcani, desigur înființate cu mai mult timp înainte. De la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
devenirii universale, ce caută pesimismul alături de optimism? Bergson și Schopenhauer au două «intuiții» contradictorii despre lume și mai cu seamă despre viață.“ Nae Ionescu intervine de la München pentru a aminti că această ceartă prelungită își are locul mai mult în „mahalalele științei și filozofiei franco-germane“, iar românii ar trebui să păstreze „atitudinea spectatorului care se întristează sau cel mult se veselește“. El observă totuși că afirmația lui Florian, după care cei doi filozofi au „intuiții“ contradictorii despre lume, nu înlătură posibilitatea
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Părintele ceresc”. Va fi cum vor Ei și cele Legi ale Luminii, la noi și pe întreg pământul. Așadar, oameni buni, păstrați și pe mai departe vechile, bunele obiceiuri ale pământului și nu vă lăsați prinși de așazisul modernism de mahala. Adevărata civilizație cere evoluție și eu v-o doresc din toată inima, tuturor! Cercetare meditativă sau simple observații „Dacă stai și meditezi profund asupra unor fapte sau fenomene, este imposibil să nu pătrunzi în esența lor... atunci când vezi că ceva
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
vecine. Era dispensar la Țibănești, dar pentru o siguranță mai mare oameni o luau și pe Zavastia cu ei la dispensar. Anii au trecut și Gheorghe al ei s-a făcut mare și l-a însurat cu o fată din mahala, tot așa de săracă ca și Gheorghe al ei. I-a făcut Gheorghe o fată, dar la vreo doi ani de la căsătorie Gheorghe s-a îmbolnăvit de plămâni ca și taică-su și a dat colțul. A plâns mult Zavastia
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
a găsit pe Costică, pe Răchită, care s-a mutat la ea, că nu avea copii. Dar până a-l găsi pe Răchită, Ioana, fiind singură, îi tot dădeau târcoale care mai de care. Într-o zi, Ion Baier, din mahala de acolo, a intrat la Ioana în curte și a apucat-o de mână să o ducă în casă să facă dragoste cu ea, dar cum Baier nu a fost atent, Ioana s-a smuncit și a scăpat din mâna
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
durerea, ori unde ar sta: în haina de catifea, în pantofii de lac, în rochia de voal sau de bumbac, în inima sângerândă, că nu se mai recunoaște în oglindă... Poate ar trebui să mă plâng, ca orice nătâng din mahala! Sinceri, cu sufletul scos din teacă, așteaptă înghețul cu ninsori și promoroaca urcată până la frunte! Zăbovesc tânguindu-se, răcnind peste punte. Arinna îmi spune printre suspine, nu pleca... eu o aud, deși sunt la poartă în așternutul aspru, în lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
supărarea bunicii. A doua zi, bunica pleca la câmp, iar noi, două fete cumincioare, ne apucam de alte nebunii, cum ar fi căsuțe din buruiene, ne stropeam cu apă, eram ude, uneori ne mai băteam cu fetele și băieții din mahala. Îmi amintesc și acum cum am pierdut gâștile și nu le puteam găsi cu niciun chip, dar bine că bunica nu era acasă, căci bătaia avea să fie pe măsură. Am umblat mult după gâște și, când le-am găsit
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
Mariana, care de mică a fost o ștrengăriță și numai de nebunii se ținea, și eu le făceam, dar ea mă întrecea. Mama era la Moscova, bunica pe câmp, iar noi, în drum, la joacă, și aveam o fetiță din mahala, a cărei mamă era plecată în Italia, la muncă, și căreia îi trimetea foarte des dulciuri. Și ieșea în drum, noi eram mulți copii, și ne făcea poftă căci, pe timpurile copilăriei mele, nu ne puteam permite să cumpărăm dulciuri
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
bicicletă și abia mă învățasem să merg, dar o fată, mai mare și mai deșteaptă decât mine, îmi zice să ne luăm la întrecere. Eu, copil cuminte, hai să-i accept provocarea, din deal, de la biserică, cum ziceam noi, până în mahalaua mea. Dar acest drum era asfaltat și avea o vale mare. Ne-am luat la întrecere și ea mă întrecea. Cum să mă întreacă ea pe mine? Încep să dau din pedale și scap picioarele de pe ele și, cum nu
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
de succesul unei persoane și să ne motiveze acest succes, pentru ca să creștem și noi. Dacă se întâmplă ceva rău cuiva, trebuie să-l susținem și să-l ajutăm cu ce putem. Când, în sat, începe să ardă o casă, toată mahalaua sare în ajutor. Atunci se vede cât de buni pot să fie oamenii, cât de uniți devin. Magia sărbătorilor de iarnă Se apropie sărbătorile de iarnă și, nu știu de ce, dar anul acesta le aștept cu nerăbdare. Doresc să simt
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
am avut! Am fost și cu colindatut și cu uratul, mergeam din casă în casă, era foarte plăcut să vedem cum persoanele din sat ies să ne asculte. Și scoteu afară copiii mai mici să se uite. Noi începeam din mahalaua noastră, pe la neamuri, apoi, unde ne primeau, acolo ne duceam. Acasă, când veneam, turnam toate dulciurile într-un vas mare și începeam să alegem, bomboanele aparte, ciocolatele la fel și biscuiții. Și începeam să mâncăm toate dulciurile, până ce ne săturam
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
egoismul specific bărbaților, gata oricând să se „lanseze în joc” doar pentru satisfacerea impulsului sexual primar. În acest caz femeia este un simplu „instrument”. I se pare oribil să fie considerat (și încă la vârsta sa!) un „Don Juan de mahala”. Prin urmare, se străduiește să o convingă (și are suficiente argumente!) că farmecul ei nu stă doar în „podoabele fizice” cu care a fost dăruită. „-Să nu te superi dacă îți spun că admir în tine mai întâi pe mama
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
anul 1880, în acest sat locuiau 389 familii de evrei, 200 familii de români și 47 familii de lipoveni. Primii staroveri au venit din alte comunități apropiate (Manolea, Brătești, Tg.Frumos) și sau așezat în două minicartiere numite Median și Mahala, unde și-au ridicat și o biserică. Venirea acestora în târgul Lespezi a fost condiționată de factori naturali Ărelief neted, soluri fertile, aproprierea apei, învelișul vegetal-pădurea constituind o sursă importantă de lemn pentru construcții și lemn de foc), de prezența
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
cu morăritul și albinăritul ĂChirilă, F., 1993 ; Marinescu, M., 1976). Conform cercetărilor lui N. I. Nadejdin, în anul 1845 staroverii din Moldova se îndeletniceau fie cu vreo meserie, fie cu negoțul. La Iași, capitala Moldovei, ei constituiau o comunitate însemnată în mahalaua de dincolo de Bahlui, având în sânul ei mulți negustori bogați ce dispuneau de capitaluri însemnate. Legumicultura reprezintă ocupația de bază a rușilor-lipoveni din Tg. Frumos, Brătești și Focuri, dar se practică pe o scară destul de largă și în celelalte comunități
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
marine cândva, străluciră acum mai vulgar, s-ar putea spune ca niște faruri, dar străluciră. — Ascultă, faci așa cum ți-am spus, mi-ai lipsit mult, visele mele au dispărut odată cu tine, poveștile mele s-au prăbușit În jalnice bârfe de mahala, nu mă lăsa, uite că se Întoarce... Să bem. De data asta Îi acord o atenție mai delicată, gândindu-mă cu bucurie la urechile lui roșii... Bem În continuare și ne amețim bine. Matei cel istovit de fericire toastează În
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
sunt cele din Bucovina. Cea dintâi localitate înființată (1724) este satul Lipoveni sau Sokolinți din județul Suceava. În prezent, în Lespezi au rămas în jur de 50 de astfel de familii. Ei s-au așezat în două minicartiere, Median și Mahala, și-au construit o biserică în Mahala, unde mergeau să se roage duminica și în zilele de sărbătoare, îmbrăcați în hainele tradiționale confecționate de ei. Portul popular era conservat în lăzile de zestre. Femeile purtau în zi de lucru fuste
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
înființată (1724) este satul Lipoveni sau Sokolinți din județul Suceava. În prezent, în Lespezi au rămas în jur de 50 de astfel de familii. Ei s-au așezat în două minicartiere, Median și Mahala, și-au construit o biserică în Mahala, unde mergeau să se roage duminica și în zilele de sărbătoare, îmbrăcați în hainele tradiționale confecționate de ei. Portul popular era conservat în lăzile de zestre. Femeile purtau în zi de lucru fuste de stambă, iar în zilele de sărbătoare
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
University of Toronto Press, 1981, p. 158). Cuvântul are sens cantitativ și de intensificare, care ar putea sta și la originea folosirii sale cu sensul "foarte beat", atestat în perioada interbelică: "Coane, azi îs grup" (Valentin Gr., Chelaru, Din limbajul mahalalelor, 1937). Pentru această construcție s-a propus însă o altă etimologie: substantivul propriu german Krupp, numele unei mărci de tunuri: beat crup sau grup ar reprezenta deci o simplă variație glumeață în expresia beat tun (explicația, oferită de Sextil Pușcariu
„Bani grup” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7202_a_8527]