658 matches
-
din predicație principala funcție a preoției, negându-le pe celelalte și combate celibatul preoților. Agitația produsă de noua viziune, abil răspândită în mase, a dus la declanșarea unei revolte țărănești, a cărei finalitate a fost asasinarea arhiepiscopului primat al Angliei, maltratarea reginei mamă, numeroase jafuri și distrugeri și zeci de mii de morți. Scrierile lui Wycliffe au pătruns în Europa unde, prin ordin papal, trebuiau distruse prin ardere. Jan Hus, de origine cehă (135-1415) preia în Bohemia noua viziune și reușește
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și ceea ce arată. Eufemismul are, ca și cuvântul tendențios, puterea de a marca dorința, dar o face pe ocolite. Se înțelege că Sade îl utilizează excesiv când personajul focalizator este o victimă. În Les Infortunes de la vertu, nefericita Sophie povestește maltratările la care o supun dezmățații de călugări: "Mă pune să mă așez în genunchi și, lipindu-se de mine, își împlinește perfidele patimi într-un loc care nu-mi dă voie, în timpul oficierii, să mă plâng de proasta sa purtare
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
într-un loc care nu-mi dă voie, în timpul oficierii, să mă plâng de proasta sa purtare. Urmează Jérôme, templul său fiind cel al lui Raphaël, dar fără putința de a ajunge la sanctuar"*. pp. 117-118. Metafora țesută cu privire la sacrilegiu (maltratări sexuale = sacrificiu religios) permite înlănțuirea desemnărilor voalate. La un prim nivel, această eufemizare generală se poate justifica prin preocuparea pentru verosimilitate: când își povestește nenorocirile, inocenta victimă nu folosește un vocabular tendențios care ar presupune complicitatea ei cu lumea desfrânaților
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
și agresive, nu toate manifestările agresive sunt și acte violente (Anderson și Bushman, 2001). Violența se remarcă mai ales prin consecințele sale extreme precum crima sau vătămarea fizică gravă. Ea se poate manifesta atât împotriva altora (război, viol, terorism, crimă, maltratare), cât și împotriva propriei persoane (Slaby, Barham, Eron și Wilcox, 1994). Persoanele violente sunt cele care au un comportament agresiv sau cele care manifestă o agresivitate extremă (Baron et al., 1994). Comportamentele violente pot fi analizate prin intermediul teoriilor explicative ale
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de agresivitate ostilă și agresivitate instrumentală cu noțiunile de agresivitate "motivată de nemulțumire (annoyance-motivated)" și agresivitate "motivată de interes (incentive-motivated)". Agresivitatea "motivată de nemulțumire" se referă la comportamentele întreprinse de individ pentru a pune capăt unei stimulări "aversive" (furie acută, maltratare) sau pentru evitarea acesteia. Agresivitatea "motivată de interes" se referă la comportamentele ce vizează obținerea unor recompense sociale. Dodge și Coie (1987 citat de Coie și Dodge, 1997) propun utilizarea termenilor de agresivitate reactivă și pro activă. Agresivitatea reactivă trimite
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cei care ar trebui să-i ofere copilului răspunsuri la toate întrebările pe care și le pune, constituindu-se în veritabile modele pentru acesta. Doar o socializare pozitivă îi mai poate permite copilului să facă față cu brio neglijenței și maltratării suportate eventual în familie. Ca prim loc de socializare, familia poate deveni motivul dezvoltării unei personalități antisociale: fapt la care se mai poate adăuga contribuția negativă a instituțiilor. Socializarea bazată pe neglijență și maltratare contribuie, în opinia lui Staub (1996
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
facă față cu brio neglijenței și maltratării suportate eventual în familie. Ca prim loc de socializare, familia poate deveni motivul dezvoltării unei personalități antisociale: fapt la care se mai poate adăuga contribuția negativă a instituțiilor. Socializarea bazată pe neglijență și maltratare contribuie, în opinia lui Staub (1996), nu doar la dezvoltarea sentimentului de indiferență față de ceilalți, dar și la formarea unei identități negative, absența interesului pentru activitățile sociale importante și incapacitatea realizării unor sarcini. Dacă copilul este privat de afecțiune și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pot încălca drepturile copilului, acesta fiind respins prin diverse critici și aprecieri negative, putându-se ajunge chiar la pedeapsa fizică și verbală mai mult sau mai puțin intensă, regulată sau nu, până la abuzul fizic sau sexual. Sancțiunile disciplinare bazate pe maltratare sau pedepsire, fie că sunt aplicate acasă, la școală sau la locul de muncă, sunt asociate cu agresivitatea atât la copii și adolescenți, cât și la adulți (Dodge, Bates și Petit, 1990; Weiss, Dodge, Bates și Petit, 1992 citați de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
aplicate copiilor mici se soldează cu violență, delicvență și probleme de relaționare la vârsta de 18 ani. Cu cât agresivitatea împotriva copilului este mai mare, cu atât corelația este mai solidă. Studiile comparative ale unor cercetători menționează că copiii-victime ale maltratării sunt mult mai des arestați la maturitate pentru delicvență și crime violente față de indivizii care n-au fost supuși unor tratamente înjositoare. Persistența la maturitate a agresivității învățate în copilărie demonstrează stabilitatea acestui tip de comportament, mai ales la subiecții
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
propriile acte agresive (Patterson, 1986; Patterson, Littman și Bricker, 1967 citat de Dishion et al., 1994). O astfel de învățare se produce într-un mediu familial în care agresivitatea se poate declanșa fără a mai putea fi controlată. Neglijența și maltratarea de către părinți stau la baza unei socializări lacunare din partea copilului (Friedrich și Stein, 1973), fapt ce corespunde unui mediu familial marcat de absența învățării comportamentelor pro-sociale și a competențelor de relaționare interpersonală și interactivă. Acești copii nu au posibilitatea de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
-l sufoca pe copil, bazată pe ideologia care spune că un copil își poate dezvolta de unul singur competențele, o familie dezorganizată sau incapacitatea părinților de a se impune în fața propriilor copii. Comportamentul martorilor și percepția abandonului de către copil. Impactul maltratării părintești poate fi atenuat dacă copilul sau adolescentul înțelege că experiența sa nu este regulă (Staub, 1996). Intervenția altor persoane din familie sau din mediul apropiat și îndepărtat poate juca un rol considerabil în această conștientizare. Atunci când cei din jur
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
îndepărtat poate juca un rol considerabil în această conștientizare. Atunci când cei din jur nu reacționează la suferința copilului, acesta poate să creadă fie că este vorba despre o normă universală, fie că a fost abandonat de către ceilalți (martori indiferenți ai maltratării). Oricare n-ar fi interpretarea nepăsării, rezultatul rămâne același probabilitatea destul de ridicată în ceea ce privește adoptarea unor strategii comportamentale agresive. În familiile în care s-a semnalat incestul între tată și fiică, mamele rămân de cele mai multe ori pasive. Ele reacționează prin indiferență
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
se apără prin acte agresive. Specialiștii i-au denumit "victime provocatoare". Alți copii, mult mai anxioși și cu mai puțină încredere în ei înșiși, nu se apără deloc, aceștia sunt "victime pasive" (Olweus, 1978 citat de Endersen et al., 2001). Maltratarea de către părinți poate crea un sentiment de insecuritate socială, mai ale față de adulți. Dacă copilul neglijat este dependent de părinți, cerșind în permanență aprobarea acestora, copilul maltratat îi evită, îndepărtându-se din ce în ce mai mult de ei. În absența unui model de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Eron, Walder și Lefkowitz, 1971 citat de Eron, 1994). Influențele externe precum cele care vin din partea televizorului pot interacționa cu alți factori ai agresivității ca atitudinea negativă a părinților față de copil. Interacțiunea unei mari doze de imagini violente cu experiența maltratării din partea părinților contribuie în mod decisiv la apariția unor predispoziții criminale. Felul de a fi al mediului înconjurător (binevoitor, indiferent sau ostil) determină amintirea experiențelor trăite de către copil. Acest factor pare să influențeze modul în care copilul prelucrează informațiile agresive
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresiv. Acest gen de abordare a comportamentului agresiv s-a dovedit a fi foarte util, contribuind substanțial la înțelegerea agresivității. Abordarea non experimentală este de cele mai multe ori singura metodă adaptată din punct de vedere etic. Studiul evenimentelor de genul revoltelor, maltratării din partea părinților etc., nu este posibil decât prin intermediul observației indirecte sau a interogării martorilor. Deși procedura invocată oferă numeroase avantaje, există un neajuns major ce nu poate fi ignorat: datele astfel obținute sunt adesea ambigui în ceea ce privește eventualele relații cauzale dintre
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
decât după ce s-au despărțit de aceștia. Iar despărțirea este dureros suportată din cauza copiilor. În general, societatea are reacții ambigui față de femeile bătute. Oricare n-ar fi calea aleasă, femeile sunt judecate negativ. Dacă decid să rămână și să suporte maltratarea, ele sunt acuzate de lașitate. Dacă pleacă de acasă, femeile sunt acuzate de distrugerea familiei. Mișcările sociale au adoptat atitudini și norme mult prea lejere la adresa violenței domestice. Reprezentanții legii evită încă să intervină în ceea ce ei numesc "certuri de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
copilului la certurile violente ale părinților îi poate provoca acestuia o confuzie emoțională care să declanșeze agresivitatea față de semeni, mai ales dacă cearta dintre părinți continuă la nesfârșit. Acest proces poate constitui fundamentul agresiunii conjugale. Cel care a fost victima maltratării din partea părinților poate influența evoluția propriei sale relații conjugale în sensul agresivității și abuzului. Abuzul conjugal poate fi corelat și cu alți factori contextuali precum calitatea relației conjugale. De exemplu, nemulțumirea generală din interiorul cuplului poate cauza o stare de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
slăbiciunile fizice și sociale ale soției nu pot decât să intensifice violența. Agresivitatea împotriva copiilor Pentru a desemna relele tratamente împotriva copiilor, specialiștii au propus mai mulți termeni: termenul de "act de violență" se aplică relelor tratamente corporale, cel de "maltratare" corespunde acțiunilor de brutalitate, iar termenul de "abuz" se referă la acțiunea de a abuza sau a se folosi excesiv și injust de un lucru sau o persoană. În opinia lui Straus, Manciaux, Gabel, Girodet, Mignot și Rouyer (1993), un
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sub îngrijirea ambilor părinți sau a unuia dintre ei, a reprezentanților lor legali sau a oricărei alte persoane sau instituții cărora copilul le-a fost încredințat (Straus et al., 1993). Precizările de mai sus permit distingerea a trei tipuri de maltratare, în funcție de consecințele pe care le au asupra dezvoltării copilului. Astfel vorbim despre maltratarea fizică atunci când prin intermediul proceselor de învățare, imitare și observație copilul își însușește anumite comportamente agresive. Maltratarea psihologică duce la formarea unor cogniții ostile și a percepțiilor sociale
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sau a oricărei alte persoane sau instituții cărora copilul le-a fost încredințat (Straus et al., 1993). Precizările de mai sus permit distingerea a trei tipuri de maltratare, în funcție de consecințele pe care le au asupra dezvoltării copilului. Astfel vorbim despre maltratarea fizică atunci când prin intermediul proceselor de învățare, imitare și observație copilul își însușește anumite comportamente agresive. Maltratarea psihologică duce la formarea unor cogniții ostile și a percepțiilor sociale eronate. Iar maltratarea sexuală contribuie la dezvoltarea unor comportamente sexuale inadaptate. Studiul realizat
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
1993). Precizările de mai sus permit distingerea a trei tipuri de maltratare, în funcție de consecințele pe care le au asupra dezvoltării copilului. Astfel vorbim despre maltratarea fizică atunci când prin intermediul proceselor de învățare, imitare și observație copilul își însușește anumite comportamente agresive. Maltratarea psihologică duce la formarea unor cogniții ostile și a percepțiilor sociale eronate. Iar maltratarea sexuală contribuie la dezvoltarea unor comportamente sexuale inadaptate. Studiul realizat de Briere și Runtz (1990) arată că copiii victime ale maltratării fizice comit mai des acte
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pe care le au asupra dezvoltării copilului. Astfel vorbim despre maltratarea fizică atunci când prin intermediul proceselor de învățare, imitare și observație copilul își însușește anumite comportamente agresive. Maltratarea psihologică duce la formarea unor cogniții ostile și a percepțiilor sociale eronate. Iar maltratarea sexuală contribuie la dezvoltarea unor comportamente sexuale inadaptate. Studiul realizat de Briere și Runtz (1990) arată că copiii victime ale maltratării fizice comit mai des acte de violență în timpul interacțiunilor sociale cu semenii, considerându-le formele cele mai adecvate de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
își însușește anumite comportamente agresive. Maltratarea psihologică duce la formarea unor cogniții ostile și a percepțiilor sociale eronate. Iar maltratarea sexuală contribuie la dezvoltarea unor comportamente sexuale inadaptate. Studiul realizat de Briere și Runtz (1990) arată că copiii victime ale maltratării fizice comit mai des acte de violență în timpul interacțiunilor sociale cu semenii, considerându-le formele cele mai adecvate de comportament interpersonal într-un context de provocare. Aceste credințe astfel dezvoltate vor determina comportamentul ulterior al individului față de proprii săi copii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
des acte de violență în timpul interacțiunilor sociale cu semenii, considerându-le formele cele mai adecvate de comportament interpersonal într-un context de provocare. Aceste credințe astfel dezvoltate vor determina comportamentul ulterior al individului față de proprii săi copii la vârsta maturității. Maltratarea fizică este forma de agresiune cel mai ușor de identificat din cauza faptului că părinții aplică copiilor rele tratamente corporale. Copii aspru bătuți au tendința de a dezvolta scheme indirecte și deficitare de prelucrare a informației sociale (Dodge, Bates și Petit
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
rele tratamente corporale. Copii aspru bătuți au tendința de a dezvolta scheme indirecte și deficitare de prelucrare a informației sociale (Dodge, Bates și Petit, 1990, citat de Coie et al., 1997). Identificarea acestor scheme permite prezicerea comportamentelor agresiv la copii. Maltratarea de către părinți îi determină pe copii să abordeze și să rezolve problemele sociale într-o manieră deviantă, forțându-i practic să se abată de la normele sociale și să reproducă ulterior strategii comportamentale agresive. În acest mod se perpetuează ciclul vicios
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]