956 matches
-
trăi cu senzația că sânt harnic. Mi s-a părut însă mai interesant să scormonesc la rădăcina unui început de gând și să dau astfel îndeletnicirilor mele un sens de necesitate. Această action de puiser - schöpfen - cu cât devine mai maniacală, cu atât este mai purificatoare și mai fecundă. Cei mai mulți autori nu coboară niciodată în noaptea unei idei. Există întotdeauna în cultură un mister al începutului, care se manifestă prin aceea că orice început este întîmplător. Poți începe de oriunde și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
către, posibilitatea unor tulburări afective, ca și păstrarea notei personale în conținutul manifestărilor patologice. Empatia nu este niciodată absentă la pacienții afectivi, "păstrîndu-se chizr și în stupoarea depresivă" (Mayer-Gross). Negativismul, opoziționismul sau sugestibilitatea nu sunt elocvente pentru precizarea diagnosticului. Pacienții maniacali sunt întotdeauna distractibili, acțiunile lor fiind sub influența directă a elementelor imediat apropiate. Diagnosticul diferențial este facil în prezența tulburărilor de gîndire de tip schizofrenic, a bizareriilor comportamentale și a incongruenței afective, oricît de grave ar părea tulburările dispoziționale suprapuse
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
a stărilor distimice, restul modalităților fiind reprezentate de formele de debut progresiv și insidios. Predescu et al, 1989 oferă următoarea schemă de sistematizare a caracteristicilor celor mai frecvente tipuri de debut: 1. Forme acute (crizele delirant-halucinatorii acute, stările de excitație maniacală, stările depresive și cele confuzionale); 2. Forme ciclice ("prin asalturi progresive"); 3. Forme monosimptomatice (debut, de obicei, medico-legal, prin acte auto-sau heteroagresive, cu un caracter vădit absurd). 6 Gradul de adaptare premorbidă socială și ocupațională evaluat din copilărie până în
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
acte sunt generate de un intens dezgust față de viață. Deosebirea psihozelor schizofrene de psihozele depresive se bazează în primul rând pe aspectele evolutive, în schizofrenie durata sindromului depresiv apărând scurtă în comparație cu simptomele disociative, discordante. 2.2.3. Debutul prin forme maniacale. Starea maniacală de exciație psihomotorie are un aspect atipic, lipsita de o veritabilă euforie,iar fuga de idei este incoerentă. Starea de excitație este mai degrabă ciudată decât amuzantă, se manifestă prin înstrăinare față de mediu, steriotipii de mimică, activitate delirantă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
generate de un intens dezgust față de viață. Deosebirea psihozelor schizofrene de psihozele depresive se bazează în primul rând pe aspectele evolutive, în schizofrenie durata sindromului depresiv apărând scurtă în comparație cu simptomele disociative, discordante. 2.2.3. Debutul prin forme maniacale. Starea maniacală de exciație psihomotorie are un aspect atipic, lipsita de o veritabilă euforie,iar fuga de idei este incoerentă. Starea de excitație este mai degrabă ciudată decât amuzantă, se manifestă prin înstrăinare față de mediu, steriotipii de mimică, activitate delirantă și halucinatorie
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
iritabil și apragmatic. Agitația sa este dezvoltată și alternează cu stări de inerție. După Ey secvența: fuga de idei exaltare - expansivitate, caracteristice psihozei afective este înlocuită de seria: incoerență ideativă - negativism - agresivitate, caracteristice schizofreniei. Caracterele atipice ale etapelor de excitație maniacală care marchează o evoluție spre schizofrenie sunt: elemente de discordanță, fenomene catatonice, propoziții abstracte, introvertire. Diagnosticul este și în acest caz dificil, neștiindu-se evoluția ulterioară a bolnavului. 2.2.4. Debutul prin forme distimice. Stările mixte sunt, de fapt
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
discordanță, fenomene catatonice, propoziții abstracte, introvertire. Diagnosticul este și în acest caz dificil, neștiindu-se evoluția ulterioară a bolnavului. 2.2.4. Debutul prin forme distimice. Stările mixte sunt, de fapt, mai frecvente în debutul acut al bolii imbrăcând aspecte maniacale cât și depresive. Ele caracterizează aspectul atipic al tulburărilor afective în comportamentul bolnavului, asintomia, lipsa sau diminuarea contactului afectiv, discordanța în marea variabilitate a dispoziției cu alternanță rapidă și face o legatură inteligibilă de la o stare la alta. 2.2
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
acestei evitări a 56 contactului o profundă angoasă relațională, o inhibiție globală, chiar o anumită dimensiune depresivă. Instabilitatea poate fi intensă, majoră, antrenând un contact fugitiv, o mare dispersie a activităților copilului, uneori realizând aspectul unei veritabile excitații de alură maniacală. O anumită alternanță de stări de morositate, retrageri în sine, aparențe depresive intercupate de accese impulsive, pote fi notată în paralel cu aceasta. în sfârșit mutismul poate constitui un mod de debut frecvent. Producțiile imaginative necontrolate ridică problema delirului la
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Wynne, 1988; McGuffin et al, 1991): 1. Forme acute reprezentând după M. Bleuler aproape 2/3 din totalul modalităților de debut, prezentându-se sub formă de bufee delirante sau stări confuzionale acute, dar și sub formă de tulburări de alură maniacală, melancolică sau mixtă, neliniștitoare prin caracterul lor atipic. 2. Forme progrediente sau subacute: stări delirante cu evoluție subacută îmbrăcând în general aspectul automatismului mental sau aspecte pseudonevrotice. 3. Forme insidioase cele mai dificil de detectat, la care se observă o
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
strictă delimitare a competențelor și obligațiilor în interesul pacientului, indiferent de opțiunea particulară pentru o psihiatrie biologică sau psihanalitică. Antipsihoticele în tratamentul debutului schizofreniei 1. Date generale. Tratamentul cu antipsihotice nu este numai apanajul schizofreniei ci este utilizat în accesele maniacale, a stărilor confuzionale agitate, ca tratament complementar în anumite forme de melancolie, sau alte entități nozologice. în schizofrenie este complex pentru că poate antrena modificarea tuturor simptomelor maladiei, fie ele productive sau deficitare, adică de sens opus. Aceasta poate reprezenta un
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Există puține rațiuni de a asocia neurolepticele între ele, mult mai valabil este alegerea unei substanțe corespunzînd efectelor simptomatice așteptate și ajustarea precisă a posologiei prin tehnici verificate de mult timp. Singura rțiune valabilă de a le asocia înafara stărilor maniacale rămîne doar atașamanetul bolnavului de o schemă terapeutică "sub care merge bine". Dar lucrul acesta nu are fundament farmacologic. - Nerespectarea unui protocol de tratament neuroleptic în ambulator reprezintă o dificultate cu care psihiatrii se confruntă frecvent. Există date care afirmă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
bucur de această subită contracție a vieții mele aflată sub amenințare. Presentimentul morții e, cu siguranță, legat de ideea de sinucidere - În fond, o moarte anunțată, un final implacabil pe care paginile de jurnal Îl pregătesc cu o obsesie aproape maniacală a detaliului. Sinuciderea lui Drieu la Rochelle nu e Întâmplătoare și nici lipsită de un ceremonial plin de patetism. Ca mare parte a autorilor de jurnale, Drieu e extrem de atent la consemnarea tuturor gesturilor semnificative ale existenței sale. El Își
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
a persecuției, nu iert nici acum vreo ocazie de a vedea totul În negru, de a mă teme de tot ce e mai rău etc. După epuizarea tuturor strategiilor supraviețuirii, notația de jurnal Începe să semene mai mult a contabilitate maniacală: o consemnare seacă a micilor piedici care-i Încetinesc ascensiunea stabilită cu atâta limpezime. Un traiect pe care se acumulează deznădejdile și deruta. Frazele lui au, din ce În ce mai des, un apăsat aer testamentar. Cuvintele par a fi Încrustate În piatră. Nici o
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
cu destulă generozitate În Întregul text al jurnalului vorbesc, În fapt, nu de ezitările ei, ci de circumscrierea destul de precisă a spațiului pe care-l are de cucerit. Creatorul și obsesiile sale e În permanență dublat de om și de maniacala căutare a echilibrului. În Jurnalul Sylviei Plath vorbește, să nu uităm, o femeie tânără și, fizicește, sănătoasă. Problemele ei sunt, desigur, legate de creație, dar și de echilibrarea dorinței. O dorință pe care orice scriitor aparținând generației anterioare ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
În stare pură: nici un autor nu e capabil să noteze, Într-un jurnal intim, doar zbuciumul existenței sau doar fulgurația pură a ideii. Cazurile extreme, un Amiel, pentru prima situație sau Baudelaire, pentru a doua, rămân totuși rarisime. Notația aproape maniacală a lui Amiel, atent să capteze absolut totul, revenind de două sau mai multe ori pe zi la carnetul de Însemnări ori detașarea antiseptică a lui Baudelaire, de a nu lăsa În pagină nimic altceva decât rezultatul arderii intense a
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
oricărui jurnal se definește, În cele din urmă, prin dorința de a reduce la o simplă cifră timpul, dominându-l, stăpânindu-l. El dă autorului iluzia că Îndepărtează din el elementul angoasant, care suprimă senzația deplinei libertăți de mișcare, a maniacalei exactități și a supremului adevăr. Adică a adevărului subminat de timp. Prin timp, prin gestul datării, jurnalul intim pune viața În ecuație matematică. Viața ca un număr, viața ca dată calendaristică Înseamnă, pentru cel care scrie, confirmarea unei presimțiri: a
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
ca écriture livrée au hazard, ca modalitate de exprimare paralelă, ca alternativă existențială, ca gen al incertitudinii, ca memorial al absenței, ca falsificare (prin Înfrumusețare, prin adecvare la adevăr), ca lipsă de imaginație, ca procedeu literar, ca revanșă psihologică, mărturie maniacală, diversiune teoretică, În fine, răstălmăcire, rea-voință, tăgăduire, efemeridă, capriciu, unicitate, document, autoreferențialitate, meditație, transparență, modă, strategie, tehnică, metodă, slăbiciune, eșec, autodenunț... toate, măști ale acestor oameni interiori, ale acestor oameni de interior, acceptând, poate orgolios, și o altă definiție, un
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
a hotărât că va colora profilul ei literar în timpul vieții și după aceea: a hotărât că protagonistul ei nu poate fi feminin. Aceasta trebuie să se fi întâmplat cu mult înainte de sosirea cufărului ei sau de sârguința ei delirantă și maniacală de a citi și scrie între 1949-1950. Chiar și în anii '20, când concepea Alexis, sau în anii '30 când scria Focuri, se pronunțase că femeile erau protagoniști inferiori ai operelor literare. Acum, înainte de 1950, s-a hotărât că era
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
și sfat au făcut acea casă"46. Cealaltă ipostază a psihozei maniaco-depresive, mania, era, se pare, mai puțin cunoscută, în orice caz mai puțin diferențiată. Probabil că descrierea stării de excitație a ambasadorului Feriol (reprodusă mai sus) era o excitație maniacală: "frecvența mișcării ochilor săi, din agitația corpului său, din ușurința gesticulațiunilor sale" etc., etc. Criza, cum am spus, s-a terminat printr-o stare de furie asemănătoare maniei coleroase, căci, spune Cantemir, "ambasadorul a devenit așa de furios, încât a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
gesticulațiunilor sale" etc., etc. Criza, cum am spus, s-a terminat printr-o stare de furie asemănătoare maniei coleroase, căci, spune Cantemir, "ambasadorul a devenit așa de furios, încât a trebuit să-l țină legat în lanțuri". Desigur că stările maniacale, relativ frecvente, nu puteau scăpa neobservate. Nu există însă vreo diferențiere terminologică, după cum știm, în literatura veche. Credem că termenul cel mai reprezentativ a apărut în secolul al XIX-lea, ca un barbarism care a avut însă o acoperire științifică
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
C. Sur le traitement à l'hyposulphite de soude de la pellagre. 1934, nr. 1-2. 98. C. Popa Radu. Sur un cas de psychose puerpérale périodique. Martie 1925, nr. 2. 99. C. Popa Radu. Un cas de paralysie générale, à forme maniacale, traité par le mécole et l'iodobismuthale de quinine. 13 dec. 1924-feb. 1925, nr. 1. 100. Popovici C. et Ionescu St. A. Note sur un cas de diabète grave basédowien avec coma diabétique. Mai 1921, nr. 5-6. 101. Préda et
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
da tremurături ale mâinilor și ale limbii, crize convulsive, hiperreflectivitate osteotendinoasă, antidepresivele inhibitoare de monoaminooxidază (MAO) (Fenelzina, Tranilcipromina) excitație psihomotorie, polinevrite, hiperreflexie, convulsii, iar cele atipice hipotensiune posturală, amețeli, tremor, poliartropatii. În fine, preparatele de litiu, folosite pentru tratarea psihozei maniacale, pot avea următoarele efecte secundare cu impact asupra motricității: ataxie, coree, tremurături, convulsii. 11. SISTEMUL MUSCULOSCHELETAL 11.1. ASPECTE ALE FIZIOPATOLOGIEI MUSCULO- SCHELETALE Modificările capacității funcționale musculare sunt mai ales de tipul deficitului de forță (eventual dezechilibre între mușchii agoniști
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
adolescenți) de tulburare distimică, se pot manifesta și episoade de tulburări depresive majore: în acest caz, se pot stabili cele două diagnostice dacă criteriile de recunoaștere ale episodului depresiv major sunt îndeplinite. E. Nu s-a manifestat niciodată un episod maniacal, mixt, sau hipomaniacal, și nu au fost niciodată reunite criteriile de recunoaștere ale tulburării ciclotimice. F. Perturbarea timică nu apare doar în timpul evoluției unei tulburări psihotice cronice, cum ar fi schizofrenia sau o tulburare delirantă. G. Simptoamele nu se datorează
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
aspecte semiologice evolutive în general cu vârsta: reacția de prăbușire depresivă a „Sandrei-bebe” se transformă într-o atitudine de rezervă prudentă și supunere la „Sandra-cuminte” din copilărie. Vincent, copil mare, își maschează depresia prin diferite comportamente de apărare de natură maniacală, îngrijind în același timp depresia mamei prin acordarea de sprijin; cu vârsta, conduitele reactive câștigă teren, dar pierderea acestui sprijin reciproc conjugat cu apariția adolescenței reactualizează trăirea depresivă. VINCENT - ADOLESCENȚA DEPRESIVĂ A UNUI COPIL DEPRIMAT Vincent, 13 ani, ne-a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adolescență este susținută de mai multe considerente: - studiile epidemiologice (Loranger, 1978; Perris, 1966; Winokur și colab., 1969) indică faptul că 35% dintre adulții bipolari descriu episoade depresive din timpul adolescenței; - referirile asupra existenței unei simptomatologii depresive care precede o fază maniacală sunt prezente în mod frecvent în literatură; - debutul unei tulburări bipolare în prima adolescență constituie un factor defavorabil cu mare incidență suicidară, cu oscilații frecvente ale dispoziției cu efecte necontrolabile asupra dezvoltării afective și cu probleme pe termen lung în ceea ce privește
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]