632 matches
-
sunt puține, stilul e zgrunțuros, viziunea - fărâmițată, iar sinergia expresivă - absentă. Se rețin, totuși, câteva izbutite crochiuri dinamice ale unor trăiri emoționale în peisaj câmpenesc sau silvestru și câteva accente valide poeticește. Producția ulterioară se menține pe coordonatele unui anumit manierism modernist cu ținută decentă, dar lipsit de originalitate. SCRIERI: Liniști și comori, București, 1929; Relief, București, 1932; Zogar, București, 1936; Lavine, București, [1943]; Crizantemele lumii, pref. Ion Biberi, București, 1969. Repere bibliografice: Călinescu, Cronici, I, 199, II, 98, 100-102, 326-329
POGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288870_a_290199]
-
unor afirmații decontextualizate din Ion - resimt însă o aplecare excesivă către „demonul analogiei”. De un interes literar redus este partea a doua (Parva logicalia), o sistematizare competentă a sofismelor, care va alcătui, cu câteva modificări și adăugiri, substanța volumului Jocurile manierismului logic (1995). Cartea care a impus-o pe P. pe piața românească a ideilor este Un trecut deocheat sau „Schimbarea la față a României” (1999), o analiză detașată și documentată a scrierilor politice în limba română ale lui Emil Cioran
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
despre Eugen Ionescu din volumul intitulat Ionescu în țara tatălui (2001), textele comunicând și cu celelalte scrieri ale eseistei: Un Gorgias de București - în care se afirmă „coincidența uluitoare” dintre metafizica autorului și concepția școlii sofiste - e preluat din Jocurile manierismului logic, în timp ce Țara tatălui, țară de fier relevă, la rându-i, o convergență cu modul de construcție a imaginarului din ultimele culegeri de versuri publicate de P. Diferența este că, în cazul lui Eugen Ionescu, se accentuează nu izomorfismul biografico-religios
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
prelegerilor de filosofie a religiei ținute de Nae Ionescu după cursul de metafizică al lui Evelyn Underhill. SCRIERI: Aduceți verbele, București, 1981; Dimineața tinerelor doamne, București, 1983; Teze neterminate, București, 1991; Loc psihic, Cluj-Napoca, 1991; Poeme nerușinate, București, 1993; Jocurile manierismului logic, București, 1995; Cartea mâniei, București, 1997; Apocalipsa după Marta, Cluj-Napoca, 1999; Un trecut deocheat sau „Schimbarea la față a României”, Cluj-Napoca, 1999; Falanga, Cluj-Napoca, 2001; Ionescu în țara tatălui, Cluj-Napoca, 2001; Filosofia lui Caragiale, București, 2003. Ediții: Nae Ionescu
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
Un paradis de cenuși”, L, 1992, 10; [Marta Petreu], CNT, 1993, 24 (semnează Florin Sicoie, Octavian Soviany, Traian T. Coșovei, Dorina Tudorovici); Ioan Moldovan, „Poeme nerușinate”, F, 1993, 10-11; Țeposu, Istoria, 85-86; Petraș, Lit. rom., 128-130; Dan C. Mihăilescu, „Jocurile manierismului logic”, LAI, 1995, 34; Ierunca, Semnul, 208-213; Diana Adamek, Aventurile deconstrucției logice, TR, 1996, 1; Regman, Dinspre Cercul Literar, 134-140; Poantă, Dicț. poeți, 152-155; Zaciu, Departe, 66-69; Victoria Luță, Rațiune și simțire, OC, 2000, 3; Z. Ornea, Opera românească a
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
care, referindu-se la volumul Stema din vâltoare (1943), observa: „Fără să putem vorbi de afectare și nici chiar de un anume gongorism, nu e mai puțin adevărat, totuși, că stăruie în poemele de astăzi ale d-lui Ojog oarecare manierisme și oarecare prețiozitate, ce se reflectă și în imaginile de tot atâtea ori artificioase”. Evoluția liricii lui O. a tins către o domolire a accentelor de dinamism, către întunecarea vitalismului inițial. Se regăsesc filoane, formule și modalități comune poeziei românești
OJOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288516_a_289845]
-
ceea ce a citit, mai ales în domeniul istoriei, cu o memorie solidă, poliglot, vorbind toate limbile cu ton just, afară de limba română, unde devine anglo-saxon, trăgaci cunoscut, vânător de lei autentici din jungla africană, fastuos ca un maharajah [...], prețios până la manierism, modest și superb înflorit de violete verbale, dar mai presus de orice, calm, flegmatic, indemontabil”. Colaborează cu versuri, fragmente de roman, articole și cronici literare la „Viața românească”, „Adevărul”, „Vremea”, „Convorbiri literare”, „Cuvântul”, „Societatea de mâine”, „Acțiunea” ș.a. Prima carte
NICODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288433_a_289762]
-
Jebeleanu, Gellu Naum, Geo Dumitrescu - demonstrează diversitatea componentelor structurii intime a liricii sale. Nicolae Oprea a văzut aici o mixtură între modalitățile parnasiană, romantică, simbolistă și suprarealistă, iar criticul Marin Mincu, care inițial respinsese discursul poetului considerându-l aparținător unui „manierism ermetizant și steril”, îl redescoperă din alt unghi și îl proclamă „mare poet”, deschizător de drum al textualiștilor cu miză existențială, semnalând drept caracteristice pentru demersul lui poetic „expierea în text”, „o alunecare lentă și încăpățânată dinspre textul vieții spre
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
șoșele și momele el își ademenește cititorul la marginea prăpastiei, lăsându-l acolo în pragul vertijului”. Toate aceste interpretări sunt validate, în proporții diferite, de textele unui corpus restrâns, dar pregnant, manifestând o indubitabilă radicalizare în timp, de la așa-zisul manierism al debutului la angajarea existențială dramatică din ineditele incluse în Va fi liniște va fi seară și din versurile prezente în Guillaume poetul și administratorul. Lirica lui M. se particularizează, într-adevăr, printr-o exprimare frustă și totodată, „aleasă” foarte
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
și Avram Iancu: „Iancule, Măria Ta, / Când treceam la Baia dealul, / Priponit de un gorun, / Ți-am văzut, mărite, calul.” Prețuite în lumea literară sunt parodiile lui M., ce refac sclipitor stilurile multor poeți contemporani, reliefând particularități care semnalează excesul, manierismul. Este, de altfel, cea mai originală parte a poeziei sale, situată într-o descendență ilustră, de la G. Topîrceanu la Marin Sorescu. Spirit ludic prin excelență, parodistul se și autoparodiază, recompunându-și tonalitatea dominantă în notă comică: „Să adormim, e ceasul
MICU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
descoperit și a editat, în SUA (This Craft of Verse, 2000), Spania (Arte poética, 2001) și Franța (L’Art de poésie, 2002), șase conferințe despre arta poeziei susținute de Jorge Luis Borges la Harvard University în 1967. Volumul 16-17. Renaștere, manierism, baroc (2002) conține eseuri interdisciplinare, într-un spirit iconoclast, despre literatură și filosofie, pictură și teologie, gândire politică și gândire științifică. Între fenomenele literaturii occidentale din secolele al XVI-lea și al XVII-lea, care suscită interesul autorului, se numără
MIHAILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288130_a_289459]
-
curajos, scris în 1987, a cărui idee centrală este „Trăim într-o utopie personală și nerealistă”) sau Generația cu năut, pagini pertinente despre generația optzecistă. SCRIERI: Fiction Updated. Theories of Fictionality, Narratology and Poetics (în colaborare), Toronto, 1996; 16-17. Renaștere, manierism, baroc, tr. autorului în colaborare cu Corina Tiron și Mihnea Gafița, București, 2002; Țară europsită, pref. Horia Roman Patapievici, București, 2002; Calendarul după Caragiale (în colaborare cu Liviu Papadima și Rodica Zafiu), București, 2002; Don Global suit pe cal (în
MIHAILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288130_a_289459]
-
totuși în dragoste multiplii lui unu./ Din corpul meu vid și verzui/ sub razele Roentgen/ O priveam fără glas/ unduitor și transparent ca un vierme marin” (Jocul de șah). În Piramida împădurită (1989), carte cu un vers mai epurat de manierismul imagist-ermetic, mai coerent, inclusiv la nivel formal, M. cultivă o lirică a spectacolului exterior, rece, al lumii, în care eul reface în imaginație (uneori de tip anamnetic) experiențe grave ori minore, alternând tragicul (obsesia morții), exoticul oniric, registrul grav și
MIRCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288169_a_289498]
-
Statele Unite și în Israel, au comunicat această descoperire în scris 12. Desigur, revelația a rămas secundară, fiind acoperită de scandalul „dării în vileag” a lui Allan Bloom. Imaginea lui Eliade ca „Grielescu” este la fel de răuvoitoare ca portretul-șarjă central: „Grielescu”, dincolo de manierismele, bovarismele geoculturale și galanteriile sale vieux jeu, atașante până la urmă, pe care doar tinerii americani fără cultură (europeană) le detestă (dacă le observă și le înțeleg metatropii culturali), este un savant american de origine română, specialist în mitologie și religie
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
din asidua activitate de prozator ideolog din paginile Flăcării dar și prin opera sa de debut, Euridice, culegere de «proze» (Ă) mărturii ale unui robust talent (Ă) dar prea mult atras de broderia lirică a cuvintelor care-l ducea la manierism, la formă goală. Nimic din apucăturile Începuturilor sale nu a rămas În nuvela de proporții Dușmănie În care Înfățișează concret antagonismul de clasă din mediul rural. E vorba de crima unui chiabur Înnebunit de ură, Eftimie care-l Înjunghie pe
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
scriitorului”. BĂTĂLIA PENTRU NUVELA A fost declanșată pe la mijlocul anului, de Ovid S. Crohmălniceanu, care, Într-un amplu comentariu, Împărțit În două episoade, după obiceiul din vreme, totalizând mai bine de o pagină de gazetă format mare, demonstrează lipsa de calitate, manierismul și debilitatea epică a majorității nuvelelor de până atunci. Deși pornită de unul singur, ofensiva părea sigură, demonstrația convingătoare și erau de așteptat Întăriri; dar nu se Întâmplă așa; conduși de Scânteia, contraopinenții sunt atât de mulți și atât de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
convingătoare și erau de așteptat Întăriri; dar nu se Întâmplă așa; conduși de Scânteia, contraopinenții sunt atât de mulți și atât de puternici Încât nu numai că se infirmă argumentația aceluia, dar se demonstrează că, dimpotrivă, lipsă de calitate, opacitate, manierism, ba chiar și mai rău: „rămășițe burgheze”, există, dar nu În spațiul nuvelei, ci În acela al criticii literare și În primul rând În cazul unor așa-Închipuiți specialiști ai ei În frunte cu neinspiratul combatant. Cu mențiunea că acest
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a Academiei R.P.R. Ibidem 89. I. Coteanu. - Însemnări cu privire la aplicarea Învățăturii lui I.V. Stalin despre lingvistică la studiul limbii literare. Ibidem. 1951 COMBATEREA PROLETCULTISMULUI După cum știm, Încă din 1949, s-au făcut auzite În presă voci care acuzau poezia de manierism, de lipsă de cultură, de lipsă de originalitate; puține, ce-i drept, doar două, aceste opinii aparțineau unor poeți, unul tânăr: George Dan, celălalt Eugen Jebeleanu - cel care, alături de Cicerone Theodorescu și Radu Boureanu, a militat frecvent și cu pasiune
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Totuși, În spiritul vigilenței de partid și a neadormirii pe lauri, la conferința tinerilor scriitori din august, În rapoartele Uniunii Scriitorilor s-a atras atenția asupra pericolului schematismului și clișeului, Îndeosebi În zugrăvirea „eroului pozitiv”. În 1951 toate aceste slăbiciuni: manierism, șablon, clișeu, schematism, dispreț față de Înaintași, incultura, lirismul facil, lipsa de meșteșug, optimismul tembel, „neadâncirea realității, a experienței sovietice În domeniu”, superficialitate stilistică, epigonismul, expresia lozincardă, infantilă și altele, vor primi un nume: proletcultism. A existat proletcultul În cultura sovietică
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
actualitate, atitudinea poetică luptătoare, originală. Când erau părăsite aceste formulări generale, și se intra În concret, comentariile, completându-se parcă unele pe celelalte și negând aprecierile de la Început sau sfârșit de cronică - se Întrec În a descoperi „slăbiciunile” lui Baconsky: manierism, formalism, individualism, schemantism. Iată, de pildă, cele două analize de mai jos: prima apărută În Viața românească, a doua publicată, În replică la Cluj, În Almanahul literar, dar replica depășește cu mult aria acuzațiilor din prima, reducând valoarea poeziilor lui
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
la actualitatea socialistă și la istoria „progresistă” (pre-comunism, ilegalitate). Direcțiile În sine puteau genera o literatură autentică dacă transfigurarea literară n-ar fi aplicat la nivelul viziunii auctoriale și al tipizării, schema apologie-denigrare; tezismul principial a falsificat realitatea, generând, inevitabil: manierism, formalism, schematism, literatură pedestră, facilă. Un rol important În impunerea și demonstrarea superiorității RS a revenit criticii literare marxiste. Critica r-s are la bază formula critică a lui C.Dobrogeanu-Gherea care, Începând cu 1948, va sta la baza calapodului
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
însă ea se comunică declamativ, în scenarii epice simetric articulate, de o reflexivitate înduioșată. Cu unele excepții, proza lui B. se așază în prelungirea poeziei (nostalgii, deziluzii, rătăciri, recuzită medievală, corbi etc.), dar cu o și mai apăsată notă de manierism. SCRIERI: Poema navelor plecate. Crepusculare-Poema toamnei, București, 1912; I. G. Duca (în colaborare cu I. Nicolescu), Râmnicu Vâlcea, 1934. Traduceri: Prosper Mérimée, Tamango, București, 1971 (în colaborare cu Al. O. Teodoreanu și Virgil Teodorescu). Repere bibliografice: Trivale, Cronici, 150-154, 246
BUDURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285913_a_287242]
-
amintim că, în campania împotriva diferitelor - „isme” care bântuiau lirica vremii (schematism, formalism, idilism, obiectivism etc.) susținută în anul precedent îndeosebi de Almanahul literar din Cluj, o serie de exemple ilustrative pentru atari manifestări - ca și pentru altele: neglijență stilistică, manierism - erau și din poeziile lui Eugen Frunză. Ceea ce părea atunci supărător, chiar în cazul unor poezii publicate în gazete, îi apare și mai evident în volum, lui Aurel Martin 12 care scrie o cronică despre volumul Zile slăvite, al lui
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dramatice, veridice, eficient-formative din sfera artisticului. Așa cum, prin 1950 toate neajunsurile poeziei au primit un nume: proletcultism, în acest an „cenușiul” înglobează toate slăbiciunile de care s-a făcut vorbire până acum: erou șovăielnic, palid, șters, fad; schematism, naturalism, formalism, manierism, scris de mântuială, monoton, neconvingător ș.a. O primă panoramă a aspectelor cenușii, recte netipice, face Scânteia în redacționalul 26 citat în primul capitol al acestei părți, reprodus și în Viața românească 27. În același număr, Mihai Gafița 28 interpretează câteva
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
german Knapp). În genere, credeam că una din lipsurile lucrării, este o anumită diluare, o lungire inutilă, necorespunzătoare a materialului faptic, și ideii ce trebuie transmisă. De aceasta se leagă o altă slăbiciune. Există la Zaharia Stancu pericolul alunecării spre manierism. (...) În genere se poate spune că eroii pozitivi nu sunt câtuși de puțin la înălțimea realității; ei nu au nici pe departe vigoarea și complexitatea necesară, nu ocupă deci în desfășurarea povestirii locul ce-l dețin în viață. În Dulăii
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]