6,274 matches
-
un obiect perfect autonom. Realizat în două planuri sensibil autonome, unul care se referă, prin reproducerea cîtorva izvoade folosite de către iconarii pe sticlă, la spațiul memoriei culturale, iar celălalt la momentul de astăzi al picturii lui Lupșe, la interesul său manifest pentru un fel de memorie a lumii vegetale, pentru plantele care capătă o anume hieratică prin uscăciune și prin mumificare, acest catalog este și o mărturie asupra unor căutări artistice nemijlocite, dar și o încercare de proiecție estetică și de
Artă și parteneriat by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16240_a_17565]
-
Altă reușită importantă a acestui studiu este plasarea suprarealismului românesc acolo unde îi e locul - adică undeva în marginea avangardei (dacă se poate mai în margine de atît), la fel de neînțeles atît de către criticii contemporani cît și de chiar exponenții mișcării. Manifestele sînt mai mult jucăușe decît substanțiale - lipsește componenta cu adevărat subversivă care a făcut succesul în Franța. Analizînd revistele vremii, scrierile suprarealiștilor noștri, autoarea ajunge la o concluzie clară: singurul suprarealist autentic român este Gellu Naum. Apropierea de poet se
Critică și suprarealism by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16256_a_17581]
-
se sfîrșește ori începe epoca de dinaintea sau din urma ei, ci se "pregătește", subteran, o bucată de vreme, prelungindu-se apoi, tot subteran, ani buni, periodizarea actuală a literaturii diferă considerabil de aceea de odinioară. Iată: romantismul se întinde de la manifestul lui principal, Introducția la "Dacia literară" din 1840, și pînă cînd Ghica și Eminescu își publică operele, atît de caracteristice pentru romantism, în proză, respectiv în poezie, adică pînă în jurul lui 1880. Este limpede totodată că avem încercări romantice înainte de
Periodizări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16267_a_17592]
-
principal, Introducția la "Dacia literară" din 1840, și pînă cînd Ghica și Eminescu își publică operele, atît de caracteristice pentru romantism, în proză, respectiv în poezie, adică pînă în jurul lui 1880. Este limpede totodată că avem încercări romantice înainte de anul manifestului (Heliade, Cârlova), peste care se suprapune însă neoclasicismul sub semnul căruia debutează literatura așa-zicînd artistică (Budai Deleanu, Asachi, Văcăreștii etc.), după cum tendințele noi, postromantice, clasice, realiste, parnasiene și simboliste există în subtextul anilor '70-'80, o dată cu Junimea și cu autorii
Periodizări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16267_a_17592]
-
Cătălin Constantin Manifest revoluționar, pamflet politic, utopic, dar, în egală măsură, și ficțiune literară, Francezi, încă un efort dacă voiți să fiți republicani face parte din cel de-al cincilea dialog al Filozofiei în budoar, apărută în 1795, descriere caustică a instrucției libertine
Republica lui Sade by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16331_a_17656]
-
contextualizare - semn bun, dacă e vorba despre un text cu intenții polemice clare. Susan Sontag a scris aceste eseuri în perioada 1962-1965, o perioadă relativ scurtă - așa se explică și omogenitatea care a transformat o culegere de articole într-un manifest care a marcat o epocă. În eseul care dă și titlul volumului este întreținută voit o ambiguitate a agresivității. Este autoarea împotriva interpretării, a hermeneuticii ca atare, sau denunță doar valul copleșitor al criticii care diviza fără discernămînt "sensul" într-
O carte veche, o nouă sensibilitate by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16371_a_17696]
-
și pun toate speranțele în ajutorul discret al acestuia. Cealaltă mână ar trebui, ne atrage atenția dl. Iliescu, să stea întinsă la bănci străine, care ar băga ele în buzunare profitul, și nu cine spusesem mai dinainte. N-am semnat manifestul acelor intelectuali dintotdeauna opuși opiniilor d-lui Iliescu, dar care ne-au poftit să-l votăm, ca să nu se aleagă dl. Vadim. Nu e gustos să lingi unde ai scuipat și, în orice caz e neigienic. Însă ceea ce m-a
În fine, o prognoză optimistă! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16425_a_17750]
-
de a interzice regelui Carol accesul pe teritoriul american. O reluare a persecuțiilor antisemite ar putea distruge bunele maniere. Apoi îl anunț pe interlocutorul meu că fosta tipografie a ziarului "Adevărul" tocmai a scos în 200.000 de exemplare un manifest antisemit, care este o veritabilă incitare la omor. Cei care l-au redactat și imprimat îl păstrează pentru momentul oportun declanșării unui pogrom. Ei pretind că acționează din ordinul sau cel puțin cu aprobarea guvernului. Prin gestul meu nu mă
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
gravă confuzie de valori, mize, coduri de comunicare și niveluri de discurs. Românul lui Hrabal mă obligă, si ne obligă în mod serios să reflectăm mai atent la această condiție a dizidentului care nu protestează în piață publică, nu împrăștie manifeste, ci citește pe ascuns un tratat de filozofie idealista, sau își încredințează gîndurile unui jurnal. Hanta, eroul din acest român, duce zilnic acasă tomuri salvate de la măcelul mașinii hidraulice. Cămăruța lui sordida e un depozit de cărți îngrămădite pretutindeni, ca
Rezistenta prin cultură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16457_a_17782]
-
unul dintre atu-urile greu de egalat ale școlii americane. Ziua a 6-a ne conexează, nu fără trimitere afișată la Biblie, la dezbaterea abisala pe tema clonării umane, atît de actuala, încît nu e propriu-zis un SF. Începutul e manifest documentaristic, cu fișarea datelor calendaristice ale performanțelor și legiferărilor în materie și cu intrarea în acțiune aproape firească a super-greului Arnold Schwarzenegger, în postura languroasa de soț și tata iubitor, dar și pilot care nu știe că a fost clonat
Reabilitarea tematismului by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16456_a_17781]
-
Maiorescu 1996, p.77), ci și în ceea ce privea tot restul științelor și artelor. Criticul literar considerat adesea, în mod reducționist, cel mai clasicizant personaj al vremii sale, utilizează astfel un topos romantic în chiar miezul unuia din principalele sale manifeste. Motivul va reveni, de altfel, și mai târziu, în 1885, sub o formă oarecum înrudită, în Comediile d-lui Caragiale: "Căci literatura adevărată, cu feluritele ei produceri, se poate asemăna unei păduri naturale cu feluritele ei plante. Sunt și copaci
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
un adevărat studiu psihologic despre responsabilitatea albilor în Africa de Sud. Gestul lui Lucy de a păstra copilul, rezultatul viu al violului, este o afirmare de mare forță a conștiinței acestei responsabilități. E vorba, totuși, de un roman, și nu de un manifest politic. După cum recunoaște Coetzee într-un interviu pentru BBC, imediat după câștigarea premiului Booker, Lucy reprezintă o poziție extremă, puțin comună. Nu e reprezentativă, dar e o poziție care ia foarte în serios statutul și obligațiile morale ale albilor în
"Disgrace" de J. M. Coetzee by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/16565_a_17890]
-
de politicianism, de corupție economică și de iresponsabilitate față de destinul național. Să mai spun că aceste teme le regăsim în presa din zilele noastre? Soluția ar veni, după părerea lui Mircea Eliade, de la tinerii din generația lui (generația '27, a Manifestului "Crinului Alb"), care și-au propus să înfăptuiască o "revoluție creștină" (dar nu o "nouă Reformă", ci "o adîncire a celei mai vechi din formele de viață creștină" și anume "ortodoxia'), menită să potolească "setea neamului de a se împrospăta
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]
-
și, probabil, nu-și închipuia că va ajunge să joace un rol de o asemenea amploare în câmpul cultural românesc. Pentru Europa a pus laolaltă articolele ocazionale militante ale unui cărturar cu viziune care simțea că e nevoie de un manifest în spirit postpașoptist pentru mobilizarea intelectualității românești întru depășirea tendințelor revolute ale unui moment ideologic și cultural postdecembrist critic: după experiențele nefaste ale ideologiei naționaliste de dreapta din interbelic și ale dictaturii naționalismului de stânga din comunism, e timpul unui
Alternativa globalizării by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11832_a_13157]
-
europene. Acest punct este capital. Este absurd să predici ideea europeană unei comunități rurale, închise, etniciste și latent xenofobe." Dat fiind recenta prăbușire a comunismului, Adrian Marino mai avea de combătut două, să le zicem, inerții pentru a-și susține manifestul. Prima era tentația revenirii la ideologia de dreapta izolaționistă prin recuperarea operei unor "profund antieuropeni" ca Nichifor Crainic, Nae Ionescu, Petre }uțea, Eliade, Cioran sau Noica: "cu toate meritele lor, acești autori sunt orice, numai mari profesori de democrație, pluralim
Alternativa globalizării by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11832_a_13157]
-
despre valorile postmodernității. În Post-scriptum, Adrian Marino preia chiar termenul de globalizare "cu tendința de a se suprapune și de a se impune integral". Ce aș mai putea spune eu la această a doua ediție? În primul rând, datorită caracterului manifest asumat, al militantismului, al caracterului voit popularizator, citite succesiv textele sunt redundante. Reiau demonstrații și exemple aproape în aceleași formulări, iar acest lucru ar fi putut fi evitat prin păstrarea numai a celor substanțiale, de fond, acestora adăugându-li-se
Alternativa globalizării by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11832_a_13157]
-
tip Zeletin-Lovinescu... Or, din câte știm cu toții, aceștia au fost mai mult sau mai puțin acuzați, în dezbaterea pe marginea elitelor de anul trecut, de a fi promotorii ideilor nedemocratice de dreapta în tradiția gândirii păltinișene. Pentru Europa, acest veritabil manifest iluminist în mijlocul unei modernități viciate de ideologiile nefaste ale istoriei, este un adevărat manual de europenizare și "emblema" întregului demers intelectual al constructivului Adrian Marino. Reeditarea e mai mult decât binevenită. Cum minunata noastră Academie i-a primit în rândurile
Alternativa globalizării by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11832_a_13157]
-
oarecum de domeniul evidenței. O va întări Eliade, deosebind istoria de cultură, dar neputînd, totuși, ignora influențele pe care prima le "întinde" spre cea de-a doua. O va arăta, mai clar, acea litterature au service de la revolution, arta ca manifest al unei ordini sociale. Cînd Lovinescu începe să-și pună problema "schimbărilor" de tot felul, Marele Război tocmai răvășea definitiv imaginea pe care arta i-a "propus-o" lumii. La niște ani distanță, Theodor Adorno se va întreba, continuînd, parcă
Scris-cititul cutumiar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12004_a_13329]
-
modernitatea lui contaminează și rareori se întîmplă ca cineva să nu iasă modificat din contactul cu Meșterul, indiferent de gradul de împlinire a montării. Acest Hamlet este atît de modern, de viu, de acut și pregnant, încît devine aproape un manifest pentru forța teatrului de valoare, o propunere de studiu care depășește granițele biologicului și ne conduce pe drumul performanței. Teatrul nu se poate face de unul singur. El este provocarea cunoașterii de sine, a cunoașterii celuilalt, a energiilor și a
Hamlet sau despre moarte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16037_a_17362]
-
din Diderot nu sînt identice cu cele din textele optzeciste? nu se știe că autenticismul interbelic e diferit de cel al unui Nedelciu, spre exemplu? Mai e nevoie să demonstrăm că Insula lui Groșan este postmodernă cînd ea este făcută manifest să fie așa - extrapolînd, un text precum Insula este în aceeași măsură postmodern pe cît era Ion al lui Rebreanu realist... Sînt deja distincții-axiome cu care operăm de ceva timp asupra acestei perioade clasice a postmodernismului românesc. În fond acesta
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
Andreea Deciu Continuă de cîțiva ani, cu argumente solide, ofensiva filozofilor așa-numiți tradiționali, împotriva postmodernismului și diverselor sale manifestări disciplinare. Cartea lui Susan Haack, Manifesto of a Passionate Moderate (Manifestul unui moderat pătimaș) a apărut cu trei ani în urmă, dar mai face și azi subiectul unor vii polemici peste ocean. În esență, cartea este o pledoarie într-adevăr pătimașă împotriva unui anumit tip de gîndire, extrem de răspîndit pe arena
Spațiul de mijloc by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16120_a_17445]
-
adaugă, cu milă: "...ca soarele". Îmi notez întocmai și promit că dau mai departe”. Nu zi vorbă mare! Dacă apucă Băsescu să-și treacă prin Parlament strategia, chiar că va trebui să notăm, să citim și să dăm mai departe manifestul, din mână în mână.
Ziare, la zi: Ce-i lipsea Andreei Bălan la Craiova () [Corola-journal/Journalistic/28011_a_29336]
-
a face cu o pasivitate care a absorbit dureros acțiunea refuzată, mixînd-o cu o postacțiune neliniștitoare încă: „Nu mă întreba cîte biruințe pot da socoteală,/ dar mai ales despre cei care au îndurat/ consecințele, cei refugiați în resemnare,/ în acest manifest de capitulare/ care se înscrie cu simboluri perfide/ în genele pregătite pentru o nouă născare/ în urmași;// și nu mă întreba nici despre felul/ acestor victorii, ca să nu mă constrîngi/ la sinceritate, acea ipostază în care/ tristețea o simt că
Invers decît Dorian Gray by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2803_a_4128]
-
nou club cetățenesc. În cartierul timișorean Elisabetin cetățenii români au înființat un club“. (Temesvarer Zeitung din 14 ianuarie 1903). „Un jubileu meritat. După succesele obținute cu producțiunea arangiată, reuniunea noastră de cânt din Recița ne-a surprins cu un nou manifest de însuflețire și bucurie. Veteranul Vasile Cioran, maestru la branșa lemnarilor, și-a serbat adecă jubileul de 50 de ani, de când stă în serviciul societății, și fiind membru al Reuniunii noastre“. (Controla din 18 ianuarie 1903). 75 ani „Sărbătoarea ziarului
Agenda2003-2-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280564_a_281893]
-
birjelor”) din Petersburg chiar îi comandase lui Marinetti un articol despre estetica futurismului și italianul a răspuns operativ solicitării, expunând pentru cititorul rus principiile de bază ale doctrinei sale, fără a se dezminți în stilistica ofensivă, nonconformistă care îi caracterizează manifestele (pentru energia sa debordantă Marinetti fusese supranumit „Cofeina Europei”!): „Noi dezvoltăm și propagăm marea și noua idee a vieții contemporane - ideea frumuseții mecanice și glorificăm dragostea față de mașină ce arde pe obrajii mecanicilormaș iniști, dogoriți și pătați de cărbuni. Vi
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]