1,979 matches
-
haine nemțești și o luaseră și ei aiurea spre casă. Îmi povestiseră că găsiseră pe camp câțiva nemți morți, îi dezbrăcaseră, le luaseră hainele și se îmbrăcaseră cu ele. Să vă ia dracu, le-am zis, rupeți galoanele astea de la mantăi și puneți-vă pe cap chipiurile voastre, cine vă vede cu șepcile astea crede că sunteți friți și ne-am dat dracului toți. Cei doi au aruncat șepcile și și-au pus pe cap niște fulare rupte pe care le
TOBIT ÎN RETRAGERE- FRAGMENT DE ROMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365205_a_366534]
-
ne treacă oboseala. Dar dormeam iepurește. Intrase frica în noi, se auzea că prin sate circulă partizanii și curăță tot ce întânlesc în cale, mai ales nemți rătăciți de unitățile lor. Unora nu le mai mergeau mașinile, le părăseau, puneau mantăile în cap și o luau razna. Mergeau ce mergeau și cădeau ca găinile bolnave de holeră prin nămeții de zăpadă. Cu Durică fusesem coleg de școală primară. Îl dăduse mă-sa la școală la 9 ani că eram cam bleg
TOBIT ÎN RETRAGERE- FRAGMENT DE ROMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365205_a_366534]
-
într-o parte și cade ca o brezoaie lângă mine. Doamneee, m-am speriat eu, Durică a murit, ce mă mai fac eu, Doamneee, mă scol, mi se făcuse urât, parcă toți sfinții ăia se uitau la mine, îmi strâng mantaua, iau arma la spinare și ies din Sfânta biserică în vâltoarea de afară, zăpada se pusese cam la o jumătate de metru, pe la adăposturi se făcuseră munți, vântul mă izbește de ușa masivă din stejar și mă zgâlțâie din toate
TOBIT ÎN RETRAGERE- FRAGMENT DE ROMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365205_a_366534]
-
construiască structuri din materia sonoră, dizlocand aerul, eliminând... golurile, hăul/ răul, nimicul, spațiile inutile. Aș spune că deja a deschis poarta marii inițieri. De asta cred că are nevoie de ruși. Cu sau fără O'Conor, și el coboară „din mantaua lui Gogol”, are în penumbră niste codri și o „Mioriță”, rude bune cu Dostoievski, cu furtunile lui Aivazovski sau cu edecarii lui Repin. Poate că încă nu conștientizează. Vreme de 20 de ani a rezonat doar cu „bronzul” corzilor de
DUMNEZEU ŞI ARTA, DE CEZARINA ADAMESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364903_a_366232]
-
liberat odată cu ceilalți camarazi ci ar mai fi zăbovit câteva zile în infirmeria unității militare. La ieșirea din post, gândul că va ajunge la căldură l-a determinat să zăbovescă în bătaia viscolului părând să valseze în piruete până ce în mantaua de postav a pătruns aer curat, proaspăt. Ceilalți domeau somn adânc, fără vise. La fel și cel care trebuia să facă de serviciu ca planton. A profitat de acest fapt. Trebuia să-și completeze echipamentul militar ce urma să-l
XVIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366380_a_367709]
-
evenimentelor. Fantasticul și realitatea își dau mâna în chip surprinzător și plăcut, astfel că rezultă un univers acceptabil unde copilul, dar chiar și adultul se pot refugia ca într-o oază, ceea ce induce un sentiment stenic de protecție ca sub mantaua unui înger de pază. Nu lipsesc personajele istorice pe care le recunoaștem, dar și cele fantastice, pe care le descoperim cu uimire și încântare. Viorel Martin cultivă la copii sentimentul național, de cinstire și prețuire a trecutului, a meleagurilor dacice
CRONICĂ LITERARĂ. VIOREL MARTIN AVENTURILE LUI TUDOR , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366588_a_367917]
-
de zăpadă în jur și plesnea din biciușcă. Totul în zadar... Nu mai era nimic de făcut, nimic de salvat. Fulgoii și Ghețienii se transformau în picături jalnice de ploaie ce picau dându-și obștescul sfârșit. Umbrele eroilor săi și mantalele zdrențuite ale vânturilor lățoase pluteau cu miile, rânduite frumos în coloane nesfârșite, ca niște corăbii cu pânzele smulse pe o mare agitată. Era clar. Spusele lui Moș Vreme se împliniseră... Degeaba s-a împotrivit, degeaba s-a luptat. Ah! dacă
MĂRŢIŞOR-25 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365642_a_366971]
-
Howard. John se opri la prima masă de lângă sobă, mătură cu mâna stângă toate sticlele și paharele și așeză victima pe masă, cu fața în sus. Îi îndepărtă fularul ce-i acoperea fața și începu să-i descheie nasturii de la manta. Toți cei de față, ca la o comandă dinainte dată, fluierară înfierbântați de ceea ce văzuseră. Din interiorul mantalei de postav ieșise la iveală trupul plăpând al unei copile ce nu părea a fi avut mai mult de vreo șaiș'pe
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
așeză victima pe masă, cu fața în sus. Îi îndepărtă fularul ce-i acoperea fața și începu să-i descheie nasturii de la manta. Toți cei de față, ca la o comandă dinainte dată, fluierară înfierbântați de ceea ce văzuseră. Din interiorul mantalei de postav ieșise la iveală trupul plăpând al unei copile ce nu părea a fi avut mai mult de vreo șaiș'pe - șapteș'pe ani. Rochia subțire mulată pe trup, prin care ieșea în relief plăcutele forme ale pulpelor, aprinse
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
edenic al Odei nu este un innocent, după cum nu este nici întruchiparea unei conștiințe in nuce. Măreția sa, eminamente romantic, rezultă dintr-un titanism asumat, din trăirea unei vocații: „Nu credeam să-nvăț a muri vreoadată: Pururi tânăr, înfășurat în manta-mi,/ Ochii mei nălțam visători la steaua Singurătății”. Vulnerabilitatea sa în ordine existențială nu ține de imposibilitatea concretizării în spirit, ca la Goethe, ci de reactivitatea la o formă aparte de maculare- suferința „dureros de dulce“. Frumoasa operă eminesciană „Odă
FENOMENUL FILONULUI FRANCEZ ŞI GERMAN ÎN LITERATURA ROMÂNĂ (MACEDONSKI, GOETHE, EMINESCU) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352363_a_353692]
-
ca să nu fie făcută de rușine rugăciunea mea. După ce spunea acest stih, tăcea vreme de un ceas apoi iarăși repeta stihul. Și-l rostea de șapte ori pe zi, fără să mai spună altceva. La ceasul trei după-amiază își dezbrăca mantaua și se îmbracă în haină militară și astfel se ducea la cazarma să. Am stat și eu cu el opt ani și m-am folosit mult prin tăcerea lui și prin felul lui de a se purta. CAPITOLUL 74 CUVINTELE
LIVADA DUHOVNICEASCA (24) de ION UNTARU în ediţia nr. 1014 din 10 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352404_a_353733]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > MARINA GLODICI - DESPRE AZI ȘI MÂINE Autor: Marina Glodici Publicat în: Ediția nr. 698 din 28 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Am bucuria apelor care curg din înălțimea cerească a sufletului și mă înfășoară destinul ca o manta de neprihănire. Îmi vine să trezesc din somnul vieții pe toți ce vor să caute fericirea. Azi și mâine. Iată o mențiune destul de filozofică. Asta dacă vrei să aprofundezi cu inima și mintea și să pui voința la înaintarea spre
DESPRE AZI ŞI MÂINE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 698 din 28 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351355_a_352684]
-
29 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Ceața se ridica ușor ca o perdea deasupra apei limpezi. Pădurea era liniștită, copacii împrejmuiau malurile lacului. Soarele încerca să străpungă ceața groasă. Bărbatul stătea încremenit pe mal, nu simțea frigul. Se înfășurase cu mantaua groasă și privea fix cleștarul încremenit al apei. Gândurile se perindau, se amestecau cu repeziciune în mintea lui. Pus în fața unei încercări dificile nu știa cum să gestioneze situația. I-au distrus cariera, viața, cu mârșăviile lor murdare. Banii și
ALTER EGO de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351365_a_352694]
-
devreme prin părțile acelea. El, pe lângă faptele de arme, avea în primire și magazia de efecte; și ne înștiință cu anumită mândrie că a avut grijă ca soldații români din unitatea sa să primească, după nevoi, măcar încălțăminte corespunzatoare, că mantalele erau “de partea rușilor”, adică “nu prea erau, iar câte erau lăsau gerul să pătrundă în oase”, ne lămuri veteranul. El nu-și aminti prea multe din anul acela, ci doar cum și-a pierdut pe cei doi tovarăși de
EI AU SUPRAVIEŢUIT MĂCELULUI DE LA COTUL DONULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351342_a_352671]
-
o trecut mult și au ajuns la noi și infanteriștii ruși. Din tranșee, câteva ceasuri am înroșit și noi puștile. După care, camaradul meu o căzut săcerat lângă mine, iar eu mi-am văzut, la lumina focului de pe cer, mâneca mantalei înroșită de sânge. N-am simțit durere și m-am repezit spre tovarășul împușcat. Dar n-am ajuns la el căci am simțit o săgetare în spate și o moliciune în corp, după care n-am mai știut de mine
EI AU SUPRAVIEŢUIT MĂCELULUI DE LA COTUL DONULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351342_a_352671]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > CÂNDVA... Autor: Camelia Constantin Publicat în: Ediția nr. 557 din 10 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Crăiasa anotimpurilor, iarna, și-a etalat colecția veșmintelor de sezon. Mantaua albă de zăpadă acoperă pământul, care hibernează somnoros. Ninge, natura este în sărbătoare. Văzduhul își cerne perdeaua de nea. Fulgii jucăuși se împletesc în părul femeii, privește fascinată cum se topesc, transformându-se în picuri mici de perle. Viscolul formează
CÂNDVA... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351424_a_352753]
-
Fascinația văduvelor-ca un agent al corbului lui E.A.Poe.Ultimul meu vers va fi sufletul.Oare l-am scris pe primul? "Înțelepciunea își are locul în centrul trandafirului." (Corneliu Popel) Nu vorbi:de buzele tale ceasul și-a prins indicatoarele!...Mantaua tăcerii :roasă în coate și de molii! Poetul are palmele roase de elegii. El nu mai avea conștiință,o roseseră îndoielile cele fără de număr. 6 decembrie 1979.A trecut o lună de zile de când ai dispărut,Mișule!...Și totuși nu
DEŞERTUL DE CATIFEA (27) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 841 din 20 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345668_a_346997]
-
tagmei cititorilor și instaurarea imperiului platitudinilor are, astfel, în vizibilitate scriitorul de luat în seamă! Ci desemnarea Ființei... I se impune celui ce face, urzitor de „a fi”, de ,,a ști” și de ,,a șopti”, să poarte, sub vastitățile nimiciale, mantaua profetului clavăzător. Sub obsesia eternității, peste confortabil, fragmentar și aproximativ... -Ce reușește, peste toate acestea, cartea ,,Himere de Pharos” dincolo de vremelnicia contemporană, și nu numai? În primul rând, ca sens al existenței, o împăciuire cu lumea, sub un mult-firesc echilibru
REVERIA CUVÂNTULUI de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356368_a_357697]
-
in piept, admirând răsăritul soarelui și inspirând aerul curat al dimineții? Când ascultați muzică, mesaje, când nu conteniți să admirați munții, pădurile, apele, florile, păsările, cerul și pământul. Aceasta este Iubirea. Dragostea este formată din tot ce cuprinde universul creației! Mantaua care ne ferește de răutatea și urâțenia lumii. Iubirea e o decorație pe pieptul mantalei. Și strălucește în nemurire. Nimic și nimeni nu-i va lua lumina deoarece nimeni nu-l poate învinge pe Dumnezeu.Mesajul de pace intre oameni
PUTEREA IUBIRII de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356434_a_357763]
-
când nu conteniți să admirați munții, pădurile, apele, florile, păsările, cerul și pământul. Aceasta este Iubirea. Dragostea este formată din tot ce cuprinde universul creației! Mantaua care ne ferește de răutatea și urâțenia lumii. Iubirea e o decorație pe pieptul mantalei. Și strălucește în nemurire. Nimic și nimeni nu-i va lua lumina deoarece nimeni nu-l poate învinge pe Dumnezeu.Mesajul de pace intre oameni. Nu mai vrem războaie, sărăcie, boli, crime, ură, răutate, egoism, minciună, distrugere, violență. Dorim pace
PUTEREA IUBIRII de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356434_a_357763]
-
personalitate politică, culturală, etc.și un ziarist, un reporter, în cursul căreia acesta pune întrebări personalității spre a-i afla părerile în diverse probleme de actualitate, în vederea publicării lor în presă sau difuzării la radio și televiziune. Dar atunci când sub mantaua gogoliană se află un scriitor de talent ca Menuț Maximinian interviul devine o adevărată lucrare de cultură și creație, așa cum descoperim în acest volum, intitulat cu concretețe,”Stop Reportofon “. Încă din titlu, autorul acestei cărți îi dă reportofonului, acel instrument
INTERVIUL CA DESTĂINUIRE AUTOREFLEXIVĂ ŞI LECŢIE DE VIAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356934_a_358263]
-
liniștea. Prietenul a început să citească pe fondul unei arii din „Nabucco”, direct de pe calculator: „Autobiografie M-am născut pe strada anului 1942, bombardata de oameni cu ochii roșii, îmbrăcați în verde când vară scotea la porți moșii, aruncandu-și mantaua soldățeasca și ploi luna iunie aducea în ferestre visele femeilor și dor, mergând nicăieri, așteptând în pridvor ... Mama mi-a pus în straița, în loc de pâine visul zilei de mâine, pe care l-am trăit într-o singură noapte când ursitoarele
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A NOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356633_a_357962]
-
taci din gură și zi mersi c-ai scăpat tu!> și zicându-i <tu> scoase batista și-i șterse lacrimile și praful de pe obraz și-i descoperi o gropiță sub batista umezită de lacrimi. Tremura toată, Ioniță și-a desfăcut mantaua și a înfășurat-o, a strâns-o în ea și apoi în brațe. <Te implor, fată, să taci!>- striga el zadarnic. Ascultă ca un iepure la pândă. Mitraliera încetase. Se-auzeau strigăte, vaiete, țipete și gemete. De undeva de la Canton
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
se vadă peste umărul bărbatului nebunatica asta mică. -Minodora, să nu rămâi în tren! Pe peron se anunța plecarea trenului. I. o luă în brațe și coborî cu ea în gara Caransebeș, ținând-o lipită de corpul lui, învelită cu mantaua (nu mai era vreme să o dea jos de pe el și să-i acopere goliciunea). Trenul plecă, cu bagajele lui, cu tot. -Tata, numai dumnealui i-a fost milă de mine! -Domnule ofițer, din suflet vă mulțumesc! zise țăranul cel
CÂND STELELE DE PE EPOLEŢI NU AJUNG! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355716_a_357045]
-
-Domnule ofițer, din suflet vă mulțumesc! zise țăranul cel rotofei, luându-l în brațe, cu lacrimi de-ți rupea sufletul. Dacă la unitate era poreclit “rupe oase”, maiorul stătea acum, în gara Caransebeș, cu trupul acela fierbinte și gol, pe sub manta și nu știa ce să facă. -Nu mă mai strânge așa, că-mi frângi oasele! se răsti dulce mica arătare. Abia atunci își dădu seama cât de tare o strânsese...de spaimă și de ineditul situației. -Minodoro, o s-o pățești
CÂND STELELE DE PE EPOLEŢI NU AJUNG! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355716_a_357045]