2,193 matches
-
câteva minute staționate, pentru a schimba locomotiva, ne-am amintit că aici a trăit poetul și criticul literar Radu Săplăcan, stins prea devreme, că poeta Raveca Vlașin ne trimite din vechiul Comitat Solonoc-Dăbâca poezii scrise cu sensibilitate. Ajunși la Jibou mantia nopții a devenit de un albastru stelar.Ne-am amintit că purta numele de Sibo, fiind un punct de popas în drumul sării de la Dej. Aici a locuit o vreme latinistul Vasile Sav și soția istoricului Ilie Vulpe, Florina. Ajunși
SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR-CÂND AMINTIRILE SE-NTORC CA PĂSĂRILE CĂLĂTOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Sub_egida_ligii_scriitorilor_cand_amint_al_florin_tene_1353230297.html [Corola-blog/BlogPost/351325_a_352654]
-
lava care clocotea în inima lui, a Sufleurului?! Și-i fusese acceptată tacit fuga de însuși Seniorul. Dar în seara aceea? Cine era fugar? Seniorul! Împovărat de glorie, dar și temător... plecase furișându-se... Se strecurase din teatru drapat în mantia personajului întruchipat. Păstrase cu diabolică lașitate și masca de carnaval a acestuia din ultima scenă ce urma a fi jucată... Cabina-l așteapta pe Senior văduvită de energia lui atât de debordantă ! Sufleurul fulgera tavanul cu priviri nebune. Implora Cerul
CAP.8 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1437285600.html [Corola-blog/BlogPost/377379_a_378708]
-
Toate Articolele Autorului Motto: Dacă toamna ar desfrunzi note, ce simfonie ! - Maria-Ileana Tănase Miroase-a toamnă și-n toate a pătruns, iar anotimpul meu prin riduri s-a ascuns; i-atâta ruginiu în jur și ,,creditul'' promis, prin vânt, în mantie de seară, l-am trimis. Frunzele-și iau rămas-bun dar se întrec să-și jure credință, c-o să revină-n drept; te-mbrățisez în gând, amintirea-ți petrec, depărtarea suspină și nu pot s-o accept. Nici timpul, flămând, nu pot
NOTE DE TOAMNĂ de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_ileana_tanase_1478022404.html [Corola-blog/BlogPost/385061_a_386390]
-
ochii triști prin cer, strângând în brațe stâlpul prispei. Deodată, apăru la orizont, plutind prin cer pe calul său înaripat, Soare-Împărat. Ateriză în mijlocul uliței, spre uimirea femeilor care alergaseră la garduri să privească minunea de bărbat în armura aurie și mantia purpurie, cu globul de aur în mână, cu fața zâmbitoare. Văzându-l, Speranța a strigat: - Nu mai plânge, mamă! A venit și Soarele meu! Gâtuită de emoție, Speranța a alergat spre poartă cu brațele întinse. Soare-Împărat alergă și el spre
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1427009185.html [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
doisprezece porumbei de argint. Slujitorii și soldații din garda căpitanului Zefir, în frunte cu acesta, îi urmară călări pe caii lor înaripați. Alaiul avea în frunte pe Nor Alb, cu ceata sa de voinici, și pe Rază de Vis, cu mantia sa strălucitoare în mii de nuanțe. Ca de obicei, alaiul Primăverii era urmat de o mulțime uriașă de păsări, fluturi, roiuri de albine, milioane de gângănii, căprioare, iepuri și multe alte vietăți. Era o revărsare în iureș de cântec și
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1427009185.html [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
unui început de succes, devin prea entuziaști și continuă să scrie furibund, generând mai apoi lucrări de valoare îndoielnică, din cauza cărora cad în derizoriu și în quasianonimat. „Succesele nu ne sunt date spre a ne înfoia în pene, ca în mantiile statuilor, ci pentru a le transforma în dragoste, în dezvoltare și în dăruire pentru cei din jur.” (Părintele N. Steinhardt). Se știe că muza nu șoptește oricând și oriunde. Câteodată trec perioade lungi de timp până revine. Despre aceasta Nichita
LITERATURA ÎNTRE CALITATE ŞI CANTITATE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1470662008.html [Corola-blog/BlogPost/353402_a_354731]
-
2016 Toate Articolele Autorului De dor... Te- am visat și mi- e dor, Cu ochii tăi verzi și frumoși De aici, dintre umeri de nor, Dintre brazi și munții stâncoși. Dorul e viu, mătăsos și curat Și mă- mbracă- n mantii discrete Cu țesături de tafta si brocart Foșnind unduios în trupu- mi și-n plete. Te simt, te port, te duc cu mine oriunde Ești în genele mele și- n suflet... Aici e un colț de rai ca la tine
DE DOR... de DANIA BADEA în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 by http://confluente.ro/dania_badea_1463939537.html [Corola-blog/BlogPost/378989_a_380318]
-
poruncești, boierule! Boierul se ridică încet. BOIERUL: Duceți-vă acasă! Ajutoarele vă ajung din urmă! Cei doi țărani sărută poalele straielor boierului și se ridicară retrăgându-se cu spatele. EXT. / BORDEI / NOAPTE De bordei se apropie o siluetă într-o mantie neagră. Se oprește și bate cu pumnul de câteva ori în ușă. INT. / CAMERĂ BORDEI / NOAPTE La razele lunii ce pătrund printr-o ferestruică în singura încăpere a bordeiului se vede o mogâldeață care se ridică speriată din pat. BABA
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_iv_sc_ion_nalbitoru_1390815168.html [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
de altfel acesta, un obicei oriental al celor foarte bogați, pe care veteranii romani din orient îl cunoșteau însă prea bine. Legionarii aflați în atrium îi ignorarară deci pe oamenii veniți cu tetrarhul Galileei și Pereei. Irod venise îmbrăcat în mantia sa de purpură având pe cap toca peste care era pusă coroana de aur a tetrarhiei sale, bătută în pietre prețioase și diamante de India. Procuratorul îi zâmbi larg și îl invită pe oaspete să ia loc pe una din
FRAGMENTUL NR. OPT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_condur_1453070680.html [Corola-blog/BlogPost/380828_a_382157]
-
de la sosire, ne-am obișnuit și cu șuieratul trenurilor, sau cu zgomotul roților de tren și al altor vehicole grele ce treceau prin fața ferestrelor. Era iarnă și peisajul Predealului avea un aspect mirific. O ninsoare molcomă acoperise totul cu o mantie albă și groasă. Crengile brazilor din fața ferestrei noastre atârnau sub greutatea zăpezii și păreau ireal de frumoase, dând senzații romantice privirilor noastre neobișnuite cu această priveliște. Am deschis larg fereastra, deoarece atmosfera din cameră era sufocantă din cauza sobei de teracotă
LUNA DE MIERE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1750 din 16 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444995235.html [Corola-blog/BlogPost/343281_a_344610]
-
O rog să mă lase în visul meu... de dor! Se joacă pe gene, văzând ochi albaștri, Le dă a ei sclipire și-i transformă-n Aștri... De sus, în noapte, ei privesc la tine. Dorința iubirii trăiește-adânc în mine! Mantia-nstelată pe bolta cea senină, Se-ntinde peste-a noastră iubire divină! © D. Theiss Referință Bibliografică: Dorința visului... Doina Theiss : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 956, Anul III, 13 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Doina Theiss : Toate
DORINŢA VISULUI... de DOINA THEISS în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Dorinta_visului_doina_theiss_1376384108.html [Corola-blog/BlogPost/364326_a_365655]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > DECLAR RĂZBOI ILUZIILOR DIN OCHIUL TIMPULUI Autor: Daniela Tiger Publicat în: Ediția nr. 1459 din 29 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Mă preling în singurătate încet, adânc... deschid drum picăturilor reci ale unui suflet nerostit, din mantie de nori întârziați fac coșciug amintirilor, declar război iluziilor din ochiul timpului și adorm spirala gândurilor rătăcite în abis de virtute. Șuier de vânt ancestral invadează spații cerebrale, își face loc prin labirint fluid, amestecă simțiri ascunse printre vise, mușcă
DECLAR RĂZBOI ILUZIILOR DIN OCHIUL TIMPULUI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/daniela_tiger_1419806274.html [Corola-blog/BlogPost/372304_a_373633]
-
cercetarea faptelor începute aici, dar consumate... - Nu, domnule comisar, mă scuzați! După proces, la câteva zile, mi s‑a atras atenția că depășesc competența teritorială! a răspuns comisarul Grosu cu mare dezamăgire în voce și privire. O dezamăgire îmbrăcată în mantia revoltei neputincioase. - Clanul Cărămizaru... Mda!... E ușor de înțeles de ce s‑a pus problema. - Adică, ce vreți să spuneți, domnule comisar? - Că acest clan, Cărămizaru, este de ceva timp în vizorul celor de la DIICOT. (Direcția de Investigare a Infracțiunilor de
CHEMAREA DESTINULUI (21) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_21_0.html [Corola-blog/BlogPost/356789_a_358118]
-
zile, fiind încărcat cu munci grele și umilitoare. După ce s-a întors în ’52 din temniță și de la Canal, Părintele Daniil a plecat în anul 1955 în Moldova la Mănăstirea Sihăstria - și acolo cine credeți că l-a luat sub mantie, cine a săvârșit slujba tunderii ca schimonah pentru Părintele Daniil? Părintele Ilie Cleopa, da! Părintele Ilie Cleopa l-a și recomandat Mitropolitului, și apoi Părintele Daniil a fost numit stareț la Schitul Rarău. Iar aici, la Schitul Rarău, Părintele Daniil
DIN SERIA „PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” MĂRTURISITORII ROMÂNI AI LUI DUMNEZEU DIN PERIOADA COMUNISTĂ. PĂRINȚII DE LA RUGUL APRINS ȘI de STELIAN GO by http://confluente.ro/stelian_gombos_1495173116.html [Corola-blog/BlogPost/384837_a_386166]
-
rămăsesem locului ca în fața unui mormânt abia acoperit unde parte din mine se identifica cu ei. Mă stăpâneau regretele de cele făptuite, mustrată de conștiință, de masacrul făptuit. Pierdusem prietenia prietenilor mei, am avut sentimentul singurătății și învăluită într-o mantie rece, sufletul mi-a înghețat. Trăiam singurătatea, aceeași ca în zilele prezente resimțite de întreaga țară ... Eu de una singură, fără de prieteni, Ea de una singură dușmănită de toți. Însingurarea, această cumplită stare așezată pe umeri, mă întorcea spre casă
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/getta_berghoff_1426253420.html [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
un colț al curții. Era îngrijorat că, dacă a fost mușcat, la rândul său sluga se va transforma în vampir și-i va bântui conacul. Deodată, de lângă zid, se auzi un foșnet și tresări de spaimă. O matahală într-o mantie neagră se dezlipi de lângă perete și-i șopti: - Nu te speria, boierule! Sunt eu, Ursuz! - Ce cauți aici? Cine ți-a permis să pătrunzi în ograda mea? - se supără conul. - Odată ce m-ați acceptat ca rege al nopții, pot pătrunde
X. VAMPIRUL TRĂDAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1421651217.html [Corola-blog/BlogPost/377065_a_378394]
-
în fața sa o coroană de aur. Pe la miezul nopții, se creă o atmosferă stranie și o pâclă năvăli în cameră. După câteva clipe, aceasta se strânse într-un nor care treptat se transformă într-un bărbat ce strălucea într-o mantie aurie. Era tânăr și frumos, numai rânjetul hidos și colții ce-i ieșeau printre buze îl dădeau de gol că nu-i neam de prinț, ci mai degrabă vrăjitor. - Iată-vă regele nopții în toată splendoarea sa, stăpân peste voi
X. VAMPIRUL TRĂDAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1421651217.html [Corola-blog/BlogPost/377065_a_378394]
-
de la sosire, ne-am obișnuit și cu șuieratul trenurilor, sau cu zgomotul roților de tren și al altor vehicole grele ce treceau prin fața ferestrelor. Era iarnă și peisajul Predealului avea un aspect mirific. O ninsoare molcomă acoperise totul cu o mantie albă și groasă. Crengile brazilor din fața ferestrei noastre atârnau sub greutatea zăpezii și păreau ireal de frumoase, dând senzații romantice privirilor noastre neobișnuite cu această priveliște. Am deschis larg fereastra, deoarece atmosfera din cameră era sufocantă din cauza sobei de teracotă
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1399829280.html [Corola-blog/BlogPost/350708_a_352037]
-
seri târzii,Să uit că mă poți ține trează... XVII. ZBUCIUM, de Daniela Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 305 din 01 noiembrie 2011. Pe oceanul de tăcere Se varsă ca o cascadă, Fără dig sau bariere, Fără zgomotul din stradă, Mantie neagră și lungă, Otrăvind meticuloasă, Încercând să mă ajungă Ca o plapumă hidoasă. Mii de vrejuri, spre călcâie Cresc, spărând să mă doboare, În urmă să mai rămâie Doar flacări ucigătoare. Scântei crude vin din spate, Pârjolind puful plăpând Al
DANIELA PĂTRAŞCU by http://confluente.ro/articole/daniela_p%C4%83tra%C5%9Fcu/canal [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
străpung Dar, voi învinge misterul, Săgețile să le-alung. Voi răstigni răutate, Nepăsare și durere, Adăpostind bunătate În suflet cu mângâiere. Citește mai mult Pe oceanul de tăcereSe varsă ca o cascadă,Fără dig sau bariere,Fără zgomotul din stradă,Mantie neagră și lungă,Otrăvind meticuloasă,Încercând să mă ajungăCa o plapumă hidoasă.Mii de vrejuri, spre călcâieCresc, spărând să mă doboare,În urmă să mai rămâieDoar flacări ucigătoare.Scântei crude vin din spate,Pârjolind puful plăpândAl viselor înghețate,De durere
DANIELA PĂTRAŞCU by http://confluente.ro/articole/daniela_p%C4%83tra%C5%9Fcu/canal [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
fetei tale clare, Întineresc privind frăgezimea verdelui crud din ochii tăi calmi, Plutesc pe perdele de nori pufoși când în brațe mă ții, Mă simt atinsă de aripi de îngeri pe buze când mă săruți, Sufletul mi se îmbracă în mantie de primăvară când cald mă privești, Purtată pe brațe de elfi prin păduri nepătrunse de pământeni mă simt Când la piept mă cuprinzi și îmi mângâi părul zăpăcit de fior. Referință Bibliografica: Cu tine / Eleonora Stoicescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
CU TINE de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1443026260.html [Corola-blog/BlogPost/373276_a_374605]
-
adâncul Lunaticului far.” Când tu privești “N-am să uit cum, prin gemene glastre, Lunecau neștiute de noi, Flori de vis. Erau mâinile noastre. Țineam cerul cu umerii goi. Ce bizară poveste Lasă-mă să te-nfășor, Ca-ntr-o mantie, În sufletul meu. Ciută bolnavă de lună, Sub stelele mele rămâi.” De lună “Umbrele ni se topeau în amurg. Târziu, Germinând pe creste, Supusă tu aplecai luna, Eu dam razele la o parte. Gestul era al meu, Păgân și mereu
IOAN BERGHIAN- DEBUT LIRIC DECIS de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1429074255.html [Corola-blog/BlogPost/372999_a_374328]
-
de ceasul morții încercând să îmbrace marea ținută de ceremonie. Este destul de dificil dat fiind că înălțimea sa, mai bine spus rotunjimea sa, are aproape două sute de kile, foarte zgârcit dispuse pe verticală. Oricum, până la urmă, reușește să-și pună mantia roșie, coroana din aur de cinci kilograme și bijuteriile formate din lanțuri de ancoră, ghiuluri, brățări, plus caninii din același material. Sfârșit de osteneală, se trântește pe tron, scoate o sticlă de anghelică și trage un gât. Râgâie și parcă
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 by http://confluente.ro/Mesajul_mihai_batog_bujenita_1337100265.html [Corola-blog/BlogPost/358669_a_359998]
-
farmec povestirii. Prilej pentru autor să facă portretul bunicii lui, care i-a rămas ca o iconiță în suflet. Respectarea tradițiilor, mersul cu colindatul în Ajun de Crăciun, mersul cu Steaua, toate acestea sporesc farmecul acestui anotimp mirifc, înveșmântat în mantie albă. Dar, cea mai mare bucurie este pentru copii, primirea darurilor de sub brăduț în Noaptea Nașterii Sfinte. „Să ne alegem meseria!” - îl are ca protagonist pe Ionuț - un puști care este tentat să-și aleagă mai multe meserii: bucătar, doctor
PE CURÂND, DRAGI PRIETENI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 by http://confluente.ro/Pe_curand_marian_malciu_1369404500.html [Corola-blog/BlogPost/344663_a_345992]
-
Acasa > Strofe > Timp > IARNA MEA FRUMOASĂ Autor: Ionel Davidiuc Publicat în: Ediția nr. 555 din 08 iulie 2012 Toate Articolele Autorului IARNA MEA FRUMOASĂ Nu te-am văzut, de-acum un an În mantia pufoasă. Vii pe pământ amerian, Tu, Iarna mea frumoasă! Te-am îndrăgit de copilaș, Când întindeai un voal Imaculat, ca de mătasă, Pe plaiul meu natal. Trecut-au anii, s-au topit Ca fulgii tăi căzuți în palmă, Iar viața
IARNA MEA FRUMOASĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 by http://confluente.ro/Iarna_mea_frumoasa_ionel_davidiuc_1341742993.html [Corola-blog/BlogPost/358157_a_359486]