695 matches
-
dat naștere unei imagini idealizate a tărâmurilor Îndepărtate ă naivul canibal al lui Montaigne, persanullui Montesquieu, huronul lui Voltaire, indianul Natchez al lui Chateaubriand ă, În vreme ce Încărcăturile de porțelanuri și mătăsuri soseau din Extremul Orient și erau imitate În Europa. Manufacturile de tapiserie franceze și pictura secolului al XVIII-lea amplifică moda chinezăriilor și a „maimuțărelilor”, Înainte ca secolul al XIX-lea, În timpul erei Meiji, să dea naștere pasiunii pentru arta japoneză ă pagode, porticuri și mici poduri de grădină ă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
care au interzis sacrificiile omenești, legea talionului și alte norme și practici arhaice. Dacă regimul lui Alexandru cel Mare a anexat cetăți, Roma a dat autonomie, libertate și subvenții cetăților. În felul acesta s-a stimulat dezvoltarea comerțului și a manufacturilor variate, din care vor apărea capitalurile bancare, comerciale, industriale. Se renunța la o tradiție pentru a se adopta alta, nouă, preluată din idealurile Romei. Invaziile barbare suprapuse cu debutul erei creștine au impus fortificarea orașelor, construirea vertiginoasă a domurilor și
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
așezămintelor religioase. Toate instituțiile publice și private, de la școli, spitale, unități militare și firme, au însemnele și execută riturile religiilor, ale ortodoxiei, în speță. Asimilarea inversă, mai recentă, de către instituțiile religioase, a unor corporații în mânăstiri, crearea micilor capitaluri pentru manufacturi de obiecte cultice, tipografii, edituri, ziare și reviste, spitale și centre de asistență socială sporesc fenomenele de secularizare și laicizare menționate. Reformele pe care le pretind occidentalii țărilor ortodoxe candidate la integrare trec peste astfel de influențe. În Vest, unele
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
dizolva în 1806. Roma și Constantinopolul au asigurat evanghelizarea regiunilor din nordul și respectiv din răsăritul continetului. S-au schimbat și raporturile antice dintre sat și oraș. Orașele medievale erau în jurul catedralelor, universităților și ale unor ateliere tipografice și alte manufacturi ce prefigurau industriile mașiniste "moderne". Exploratorii iscoditori și temerari au găsit noi drumuri spre piețele de desfacere a produselor regatelor proprii, de aprovizionare cu produsele oferite de Orient, apoi și de Lumea nouă, extrem-occidentală, redescoperită la finele secolului al XV
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
nu în cele cantitative. Poate că avem un alt tip de complexitate (sau poate doar o simplă confuzie) decât cea a altor muzici. Dexteritatea occidentală de a clasifica, combina, diseca, structura și construi ne-a condus la supremația mondială în manufactură, medicină și electronică. Și totuși, populația noastră se întoarce către o muzică ce derivă mai cu seamă din diaspora africană, decât din ’propria’ noastră cultură muzicală.” Iată o poziție „tare” care nu mai poate fi neglijată! Drumul actual al muzicii
DES-FOSILIZAREA (I) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12962_a_14287]
-
și călugări în rolul lor de primi slujitori ai lui Dumnezeu. Astfel de veșminte au fost găsite în mormântul lui Tutankhamon și erau frecvent pictate pe pereții mormintelor. Unii regi și regine purtau îmbrăcăminte decorativă ceremonială cu pene și țechini. Manufactura hainelor era mai mult munca femeilor. Era în general făcută acasă, dar existau și ateliere conduse de nobilime sau alți oameni cu mijloace. Prin batere și dărăcire plantele de in erau transformate în fibre, care puteau fi toarse în fire
Vestimentația Egiptului Antic () [Corola-website/Science/302843_a_304172]
-
142. Ulicioară. (Polyfoto, București) Pag. 143. Brâu în piatră, din decorațiunea interioară a Bisericii Golia. (Foto M. H.) Pag. 144. Spărtură în zidul gradinei fostului Consulat rusesc, prin care se întrezărește cupola turnului Sf. Spiridon. (Foto-Regal) Pag. 145. Vedere lângă Manufactura de tutun. (Foto-Regal) Pag. 146. Biserica Galata, zidită de Petru Șchiopul Vodă, la 1584. Posedând averi importante, Mânăstirea Galata a fost, mult timp, reședință domnească și loc de petreceri și serbări. Apoi câtva timp își pierdu importanța; palatele domnești și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
berarii, pantofarii, lumânărarii, morarii, caretașii, butnarii, cojocarii, ș.a. Iașii, cu “uliți” prăfuite, oferă ambianța necesară desfășurării unor asemenea activități economice, aproape exclusiv axate pe servicii, în detrimentul producției. Cu toate acestea, se prefigurau și excepții. Nicolae Iorga amintește despre o veche manufactură de textile, care a funcționat lângă Iași, la Chiperești, încă din 1766, sub oblăduirea statului. Fabrica sau cherhanaua, folosind termenul turcesc obișnuit atunci, a viețuit doi ani. Domnitorul ar fi izbutit să impună postavul său ieftin luxoasei boierimi moldovene. „Împăratul
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
ei acopereau cererea din zona Iașilor. Peste numai un an, amatorii de băuturi fine puteau gusta primul coniac produs de firma Iacob Wechsler-Erben (devenită ulterior „A. F. Monferrato et compania”). Spre sfârșitul veacului dobândesc renume „Fabrica de bazalt - Ciurea” și manufactura lui Franz Rameder de „săpături în piatră, șlefuiri, cizelări”. Industria alimentară - grație resurselor locale - a cunoscut o dezvoltare aproape fără precedent în acest interval de timp. Au apărut și fabrici de conserve a căror producție era destinată exclusiv exportului. Pe lângă
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
reducerea ei la esploatarea unilaterală a pământului, aruncarea păturilor superioare ale societății în ramuri de activitate improductivă, toate acestea nu preocupă pe nimenea. Am spus în mai multe rânduri că semibarbaria noastră este mult mai rea decât barbaria deplină. Oriunde manufactura dispare, precum dispar la noi pe zi ce merge industriile de casă și meseriile, și unde crește necesitatea de-a esporta productele într-o formă crudă, nepregătită, omul recade în barbarie. În asemenea țări averea scade an cu an, scăzând
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de fier au scopul de-a întinde tot mai mult esportul materiilor brute precum și puterea centralizatoare a negoțului, lucru căruia-i urmează sărăcia pământului, scăderea puterii de asociație, decadența comerțului dinlăuntrul țării. Precum noi esportăm grâne, India esportă bumbac. Puțina manufactură locală a trebuit să dispară repede; bumbacul pleacă de la producătorul din centrul Indiei, ocolește prin Calcuta, Bombay, Manchester, spre a se întoarce manufacturată, la nevasta, la copiii producătorului chiar. Tot astfel lâna noastră ocolește lumea pentru a se întoarce manufacturată
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a poporului nostru, ea totuși cuprinde unele elemente prețioase cari o fac vrednică de-a fi vizitată de publicul capitalei. Ceea ce credem că merită toată atenția sunt obiectele manufacturate, de-o confecție curat europeană și capabile de-a susține concurența manufacturii străine. In această privire am putea releva mai cu seamă încălțămintele și pălăriile. Amândouă ramurile, deși nu bat la ochi prin o mulțime extraordinară de obiecte expuse, se disting însă prin extrema îngrijire și prin eleganța cu cari sunt lucrate
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a societății își pierde puterea musculară (iritabilitatea), dar câștigă înmiit de mult prin sporirea puterii nervoase (sensibilitate, inteligență). Arte și științe sânt copile ale luxului, dar sânt o compensațiune. Invențiile tehnologice în toate ramurile vieții cer azi, în fabrici și manufacturi, de mii de ori mai multă muncă decât mînile tuturor acelora cari nu lucrează fizic, a tuturor învățaților la un loc. Supunând puterea unui sclav orb, cari nu se revoltă, a naturii, munca fizică a omului devine din ce în ce mai ușoară. Dar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
toată mâna, ba erau și fonderii de turnat metale. Pe când egumenul și cei cărturari ai soborului traduceau literatura teologică în limba română, în același timp călugării necărturari se îndeletniceau cu cele mai deosebite industrii, începînd cu cele agricole, sfârșind cu manufactura de lux: adevărate comunități și de credință și de muncă. Tot spiritul acesta începe a dispărea; putem susține chiar că atotputernicia statului cosmopolit de astăzi, încăput pe mâna Fundeștilor și Costineștilor, distruge în același grad și biserică și naționalitate. Ireligiozitatea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ateliere pentru diverse meserii. În București să se înființeze zece ateliere cari se vor întreține, ca și cele din districte, din produsul obiectelor fabricate de școlarii de ambe sexe. La noi în țară maeștrii cei buni abia pot concura cu manufactura și fabricatele străine introduse grație liber-schimbismului și copiii cari învață abia o meserie și strică zece piei până să nimerească o cizmă vor întreținea ateliere cu produsul obiectelor fabricate de ei? Ce ingenioasă idee! Alta. Institutorii școalelor primare de districte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
țărănești - ca să nu mai vorbim de țăranii Înșiși - erau, În opinia lui Lenin, irecuperabil de Înapoiate. Vestigii istorice ce aveau să fie, fără Îndoială, Înlocuite de echivalentul agricol al industriei mecanizate la scară largă, așa cum se Întâmplase și cu micile manufacturi de textile. „Au trecut două secole”, scria el, „și mașinile l-au alungat pe micul producător din unul dintre ultimele sale refugii, de parcă ar fi spus celor care au urechi să audă și ochi să vadă că economistul trebuie să
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
popor mic a cărui populație agricolă, a cărui inteligență consistă dintr-un element omogen, dar a cărui funcții vitale sânt în mare parte împlinite de străini. în adevăr, negoțul de import și export, cel din lăuntrul țărei, drumuri de fier, manufactură, c-un cuvânt circulația sângelui social e împlinită de străini, și dacă întrebăm care element parazit au intrat cu sistemul său de arterii în organismul vieții noastre naționale, vom trebui să răspundem: în cea mai mare parte cel austriecesc. În
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
suverani, cari de pe la 1560 au început să ne calce tractatele nu l-au avut niciodată, deși confesia mozaică e pentru spiritul ascetic și îngăduitor al religiei creștine tot atât de străină ca și cea mahometană. Afară de aceea aveau dreptul liberei negustorii cu manufacturi străine, - dar aicea se mărginea totul și așa ar fi trebuit să rămâie. Meseriași și proprietari nu puteau fi, căci proprietatea emana de la domnie și era strâns legată cu contribuția de sânge, la care nimeni nu i-a poftit, nimene
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pătuț care abia ajunsese. Știi, spuse el, locul ăsta e așa de... Se uita În sus la candelabrul de cristal uriaș și la pătuțul Rococo din aur și brocart pe care Stella insistase ca Ruby să-l cumpere de la o manufactură de la Paris pentru ca a-l pune În vitrină. În stilul camerei de copil a lui Louis al XIV-lea? sugeră Ruby. —Vroiam să spun „stilat“, zise el, dar ai dreptate. Înțeleg acum de ce spui că locul ăsta nu prea ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Ionuț Florariu. Sticlăria, sat ce aparține comunei Scobinți, este așezat pe valea pârâului Humăria și coasta dealului cu același nume, care are altitudinea de 400m. Așezarea, atestata documentar în 1864, evocă, prin numele său existența pe aceste meleaguri a unei manufacturi(fabrici) de sticlă, transformată, apoi, în fabrica de soda. Manufactura de sticlă, prima din Moldova, a fost înființată, în anul 1768, de către Marcu Jidov(Marcovici Herței), pe moșia Vitejeni, aparținând familiei Cantacuzino. Fabrică avea trei meșteri și 60 lucrători. Folosea
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
pe valea pârâului Humăria și coasta dealului cu același nume, care are altitudinea de 400m. Așezarea, atestata documentar în 1864, evocă, prin numele său existența pe aceste meleaguri a unei manufacturi(fabrici) de sticlă, transformată, apoi, în fabrica de soda. Manufactura de sticlă, prima din Moldova, a fost înființată, în anul 1768, de către Marcu Jidov(Marcovici Herței), pe moșia Vitejeni, aparținând familiei Cantacuzino. Fabrică avea trei meșteri și 60 lucrători. Folosea nisipurile sarmațiene locale, care au un orizont gros de 35-40
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
calificați pentru fabricarea obiectelor din sticlă, așa că au fost aduși lucrători din Galiția. Pentru că vorbeau limba rusă, ei au primit denumirea de ruși, ca și partea de vest a satului, unde și-au construit casele și și-au adus familiile. Manufactura nu a funcționat mult timp, deoarece rezervele de siliciu, materia primă în fabricarea sticlei, secătuiseră, iar proprietarii ei au dorit mutarea activității în zonele mai aglomerate din preajma târgului Hîrlăului. Pe langă ruși, în partea răsăriteana a localității sau așezat familii
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
vremurile trecute avem tendința, care ne duce la mari erori de judecată, de a aplica morala prezentului la întâmplarea istorică de atunci, adică cu mai multe sute de ani în trecut. Conflictul dintre aristocrație și capitaliștii îmbogățiți din comerț și manufacturi a fost fără îndoială unul acerb, dar obiectiv istoric și social, just prin prisma faptului că puterea în lumea economică și în cea politică nu se cedează și nu se cucerește de bunăvoie. Atunci când ne raportăm la bine cunoscuta problemă
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
frica și grijile lor ancestrale. Unul dintre fenomenele specifice ale perioadei de trecere de la feudalism la capitalism îl reprezintă vagabondajul. Condițiile sociale care au dus la apariția sa sunt enumerate de către Marx și Engels în opera lor ,,Ideologia germană": apariția manufacturilor; desființarea armatelor feudale care apărau diferiți feudali de pericole interne sau externe; ameliorarea condițiilor tehnice de obținere a producțiilor agricole; expansiunea activității de creștere a animalelor, a oilor în special, care a dus la scoaterea din circuitul agricol a unor
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de durată. Vagabonzii aceștia erau atât de numeroși 45 încât Henric al VIII-lea a pus să fie spânzurați 72000 dintre ei, au putut fi determinați să muncească cu foarte mare greutate, constrânși de mizerie și după o lungă împotrivire. Manufacturile care au înflorit în Anglia i-au absorbit treptat"46. Prin apariția producției de masă în atelier și apoi în fabrică a luat naștere fenomenul producției de masă. Accesul la rezultatele muncii va fi din ce în ce mai democratic. În același timp producția
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]