775 matches
-
Basarabiei cu Țara-Mamă , România care a început la Bălți în data de 3 martie 1918 aparține Societății Scriitorilor Români din Basarabia și ziarului BASARABIA LITERARĂ.. Complexul memorial va constitui din Biserica Unirii Neamului Sfântul Mihail arhanghelul, o biserică de lemn maramureșeană, și un muzeu dedicat evenimentului care s-a produs la 3 martie 1918 în orașul Bălți, când Consiliul județean Bălți (Zemstva)., președinte al adunării Zemstvei, Costache Leancă, a hotărât în numele ținutului Bălți UNIREA cu scumpa noastră Țară-Mamă: România, voind să
ÎN CETATEA NEAMULUI (CU TOT CU... BASARABIA) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/340360_a_341689]
-
oficial cu Țara-mamă. Societatea Scriitorilor Români din Basarabia dispune deja de un teren și o casă pentru muzeu pe str. Constantin Stere 44 din or. Bălți, dar pentru ca acest complex memorial să fie realizat societatea are nevoie de o biserică maramureșeană, despre care Lucian Blaga scria că este printre cele mai prețioase și mai fără de rezervă admirate produse ale geniului nostru popular românesc. Considerate ca o realizare specifică, bisericile românești fac parte din marea familie a arhitecturii de lemn europene. Importanța
ÎN CETATEA NEAMULUI (CU TOT CU... BASARABIA) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/340360_a_341689]
-
obținem cât de cât bani, în vară, în 2015, sperăm să avem biserica înălțată spre marea bucurie a românilor basarabeni, dar și a românilor de pretutindeni care n-au uitat de Basarabia și de România Mare. Donații pentru construcția bisericii maramureșene din Bălți se pot face în următorul cont internațional: Contul IBAN/MD18RN000000002224701833/ Codul SWIFT RNCBMD2XXXX/Contul bancar EURO cu nr: 2224701833/Denumirea băncii (sucursalei) Banca Comercială Română Chișinău S.A/ Sediul băncii (adresa)R. Moldova, mun. Chișinău, str. A. Pușkin
ÎN CETATEA NEAMULUI (CU TOT CU... BASARABIA) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/340360_a_341689]
-
rapid și lovește coardele într-un mod țopăit, la notele mai lungi se apasă mai mult pe coarde, într-un fel mai „țigănesc", pasionat. Este surprinzător cum partea de scripcă din unele piese de blue grass seamănă cu muzica populară maramureșeană. Soliștii practică constant armonia vocală, pe două, trei și patru voci, iar bărbații folosesc des notele înalte cântate în falset. Aproape invariabil, muzica de blue grass dansantă imprimă veselie, entuziasm și o dorință irezistibilă de a intra în joc. Piesele
Blue Grass, muzica zonei Apalașe () [Corola-blog/BlogPost/338816_a_340145]
-
cunoștea nici un cuvînt românește. [v] Fenomenul în cauză a fost destul de răspîndit printre români. Astfel, aceeași mocani munteni împreună cu cei din Ardeal și Maramureș au populat cîmpiile deluroase ale Bugo-Nistriei. Asemănările dintre arhitectura tradițională din satele de peste Nistru și cele maramureșene este pur și simplu izbitoare, la fel ca și folosirea în vorbirea curentă a unor regionalisme și o pronunție absolute endemică. [vi] În Țările Românești ei erau cunoscuți sub denumirea de lotri, de la latinescul „latrones” (hoți, tîlhari). [vii] Armatele turcești
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
mult entuziasm de public și presă, atât datorită virtuozității remarcabile a celor doi, cât și modului nonconformist de a se prezenta. Pentru momentele de bis, Pavel Šporcl a schimbat bandana care i-a consacrat imaginea de artist neconvențional cu clopul maramureșean sau cu o pălărie tradițională a minorității cehe din țara noastră, fiind urmat în această idee și de Alexandru Tomescu. Recitalurile s-au bucurat de o atmosferă relaxată, în care muzica de valoare a fost savurată în interpretarea colorată, la
Bianca Dinescu: De Crăciun la TVR 1 () [Corola-blog/BlogPost/339268_a_340597]
-
ochi ademenitori Și inima și mintea lor le-o fură, Ba chiar adeseori privind-o, mor. Ori babă, ori fată frumoasă, În calea sa dac-o intâlnește, Biet rătăcit prin pădurea lată Destinul și-l nenorocește. după o legendă populară maramureșeană Ionica Baicu, februarie 2014 Referință Bibliografică: Ionica Baicu / Ionica Baicu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1137, Anul IV, 10 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ionica Baicu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
IONICA BAICU de IONICA BAICU în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340944_a_342273]
-
maestra Angela Buciu este un artist dintre cei care, pentru că alte popoare nu îl are, l-ar cumpăra (mai ales că noi vindem tot). Numai că maestra nu se vinde străinului, se dăruie neamului ei! Glăsuiește nepereche muzică folclorică pur maramureșeană, cercetează folclorul, culege folclor, scrie, învață cu rod pe cei tineri, se implică în viața socială românească, se integrează în activități din orizontul cultural internațional. Atari preocupări nu pot fi decât în puterea unui om care iubește ceea ce face și
ANGELA BUCIU, FLOARE ÎN CUNUNA SPIRITUALĂ A MARAMUREŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341064_a_342393]
-
internațional. Atari preocupări nu pot fi decât în puterea unui om care iubește ceea ce face și are știința, chemarea, harul pentru aceasta. Recent a scris și publicat la Editura Eurotip din Baia Mare cartea „Lada mea de zestre”, „ca o cămașă maramureșeană” cum e scris în presa locală, „o carte inspirată de viața sa, de cântecul său, de tradițiile meleagurilor care au adus-o pe această lume” (Dumitru Avram). O viață într-o carte nu încape. Aceea a artistei Angela Buciu nu
ANGELA BUCIU, FLOARE ÎN CUNUNA SPIRITUALĂ A MARAMUREŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341064_a_342393]
-
Acasa > Manuscris > Impresii > ANCA GOJA - SCRIITORI MARAMUREȘENI, LA O MULTIPLĂ LANSARE DE CARTE Autor: Anca Goja Publicat în: Ediția nr. 415 din 19 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Lumea scriitoricească din Vișeu de Sus s-a mutat temporar în sala de conferințe a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu
SCRIITORI MARAMUREŞENI, LA O MULTIPLĂ LANSARE DE CARTE de ANCA GOJA în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342248_a_343577]
-
trăsătură de condei, dar prin aceste poeme îl regăsim pe Latiș așa cum îl știm din cele 13 volume de poezii publicate până acum", a arătat preotul și poetul Ovidiu Gâț. Anca GOJA Baia Mare Februarie 2012 Referință Bibliografică: Anca GOJA - SCRIITORI MARAMUREȘENI, LA O MULTIPLĂ LANSARE DE CARTE / Anca Goja : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 415, Anul II, 19 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Anca Goja : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
SCRIITORI MARAMUREŞENI, LA O MULTIPLĂ LANSARE DE CARTE de ANCA GOJA în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342248_a_343577]
-
care ne-a prezentat o elocventă lecție de istorie a culturii reflectată în comorile arheologice descoperite cu ani în urmă în localitatea Suciu de Sus. Ioan Marchiș a venit printre noi după susținerea cu brio a lecției sale de istorie maramureșeană integrată european, în mediile culturale de la Bruxelles. Sărbătorirea Poeziei și a Poeților a continuat, miercuri, 30 martie 2011, cu Seara de Poezie de la Teatrul Municipal din Baia Mare, unde au citit scriitorii Florica Bud și Radu Ulmeanu, programați pentru seara respectivă
SĂRBĂTOAREA POEZIEI ŞI A POEŢILOR de FLORICA BUD în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341653_a_342982]
-
fost primit cu entuziasm de spectatorii prezenți. Serile de Poezie desfășurate la Teatrul Municipal din Baia Mare au loc din două în două săptămâni la orele 18.00 sub genericul Poezia de Miercuri. În edițiile anterioare și-au prezentat poemele scriitorii maramureșeni: Vasile Muste, Echim Vancea, Vasile Morar și Viorel Mureșan. Miercuri, 13 aprilie 2011, se vor prezenta în fața publicului, scriitorii Mihai Ganea și Ion Bogdan, prezentați de Virginia Praschiv. Acordurile de pian ale maestrului Petru Damșa însoțesc armonios lectura poeților. Acest
SĂRBĂTOAREA POEZIEI ŞI A POEŢILOR de FLORICA BUD în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341653_a_342982]
-
2011 Mâncăruri de altădată, vinuri și vechi băuturi românești, Dan-Silviu Boerescu, Cătălin Păduraru, Florica Bud. (antologie colectivă) Editura „Lifestyle Classic”, București, 2010 Antologia prozei scurte Transilvane actuale, Ovidiu Pecican, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010 Clauza poeziei cele mai favorizate în lirica maramureșeană și basarabeană contemporană, Igor Ursenco, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010 O Antologie a Poeziei maramureșene, Nicolae Păuna, Scheianu Editura Etnologică, 2010 Ulmeni - Cuvânt zidit în vitralii, Volum antologic, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2010 Caietele Balcanica, Biblioteca Județeana „Panait Istrati”, Brăila, Uniunea Scriitorilor
FLORICA BUD de FLORICA BUD în ediţia nr. 183 din 02 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341657_a_342986]
-
Bud. (antologie colectivă) Editura „Lifestyle Classic”, București, 2010 Antologia prozei scurte Transilvane actuale, Ovidiu Pecican, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010 Clauza poeziei cele mai favorizate în lirica maramureșeană și basarabeană contemporană, Igor Ursenco, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010 O Antologie a Poeziei maramureșene, Nicolae Păuna, Scheianu Editura Etnologică, 2010 Ulmeni - Cuvânt zidit în vitralii, Volum antologic, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2010 Caietele Balcanica, Biblioteca Județeana „Panait Istrati”, Brăila, Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Galați - Brăila, 2010 Interviuri, Daniela Sitar-Taur, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2010 Bookătăria
FLORICA BUD de FLORICA BUD în ediţia nr. 183 din 02 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341657_a_342986]
-
Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 975 din 01 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Baia Mare, reședință și municipiul, este un oraș modern, străbătut de râul Săsar, în care turistul are ce vedea. În primul rând, ca să pătrundă în tainele meleagurilor maramureșene, el trebuie să viziteze Muzeul de Etnografie și Artă Populară, ca o Uvertură a ceea ce va avea să descopere în aceste ținuturi unice în țară. Apoi să colinde împrejurimile, aventurându-se până la Baia Sprie și Mina Șuior sau să-și
ALTARUL SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340547_a_341876]
-
cu scene din viața persoanelor înhumate și epitafe hazlii despre viața celor ce se odihnesc acolo. Anual mii de turiști din întreaga lume își dau mâna în acest loc. Localitatea Săîpânța este o așezare țărănească în care predomină vestitele porți maramureșene, dar și prin ținuta sărbătorească a bărbaților care se plimbă în grupuri, îmbrăcați în pantaloni de culoare închisă sau în ițari albi și purtând pe cap pălărie neagră. Femeile, în alte grupuri, roșii în obraji, poartă basmale pe cap, fuste
ALTARUL SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340547_a_341876]
-
că tocmai asta este condiția creștinului în lume, să facă imposibilul posibil. Iar pentru el, a fi creștin a devenit nu o profesie, nu o religie, nu un rost, ci Rostul. Rostul unei vieți la capătul căruia sătenii din satele maramureșene ar exclama: „minunate sunt Căile Domnului”. Nicolae Steinhardt s-a nascut acum 101 de ani. Mai exact, în 29 iulie 1912, în comuna Pantelimon de lângă București. Anchetat pentru că a refuzat să depună mărturie împotriva lui Constantin Noica, este condamnat în
APEL PENTRU CINSTIREA MEMORIEI UNOR FOŞTI DEŢINUŢI POLITICI ROMÂNI de VICTOR RONCEA în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340569_a_341898]
-
Maramureș, Cătălin Cherecheș, primarul municipiului Baia Mare. Atmosfera a fost destinsă, plină de bucurie și interactivă, fiind o adevărată seară de părtășie întru credință, speranță și dragoste atât pentru Dumnezeu cât și pentru sărbătorit. „Cartea aceasta se înscrie în seria „Personalități maramureșene - Aniversări” un proiect pe care biblioteca noastră îl derulează pentru a aduce astfel un omagiu personalităților maramureșene care s-au remarcat prin viața exemplară și activitatea lor pentru dezvoltarea culturii și propășirea neamului nostru. Î.PS Justinian Chira se numără
BIBLIOTECA „PETRE DULFU” A LANSAT DOCUMENTARUL BIOBLIBLIOGRAFIC „Î.P.S. JUSTINIAN CHIRA 90” de MARINA GLODICI în ediţia nr. 148 din 28 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344232_a_345561]
-
adevărată seară de părtășie întru credință, speranță și dragoste atât pentru Dumnezeu cât și pentru sărbătorit. „Cartea aceasta se înscrie în seria „Personalități maramureșene - Aniversări” un proiect pe care biblioteca noastră îl derulează pentru a aduce astfel un omagiu personalităților maramureșene care s-au remarcat prin viața exemplară și activitatea lor pentru dezvoltarea culturii și propășirea neamului nostru. Î.PS Justinian Chira se numără printre cele mai iubite și respectate personalități și fețe bisericești care nu a fost doar un părinte
BIBLIOTECA „PETRE DULFU” A LANSAT DOCUMENTARUL BIOBLIBLIOGRAFIC „Î.P.S. JUSTINIAN CHIRA 90” de MARINA GLODICI în ediţia nr. 148 din 28 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344232_a_345561]
-
viață, culoare, lume, firesc și sacru. Noi suntem din ținutul Bistriței, de la confluența dintre Bistrița și Cluj. Părinții erau din Maramureș, stabiliți acolo din tinerețe, cu gândul să-și școlească copiii și să le dea un alt viitor. Cu țesătura maramureșeană m-am întâlnit odată cu venirea noastră în Botiza. Dar cu țesătura în general m-am întâlnit în copilărie, deoarece în familia noastră de țărani mama era cea care pregătea totul pentru îmbrăcăminte. Țesătura maramureșeană este posibilitatea inegalabilă de a reda
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE, STRĂMOŞEŞTI ŞI ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342813_a_344142]
-
dea un alt viitor. Cu țesătura maramureșeană m-am întâlnit odată cu venirea noastră în Botiza. Dar cu țesătura în general m-am întâlnit în copilărie, deoarece în familia noastră de țărani mama era cea care pregătea totul pentru îmbrăcăminte. Țesătura maramureșeană este posibilitatea inegalabilă de a reda frumusețea Maramureșului nu numai prin cuvinte, ci și prin artă. De a arăta lumii competența țărăncii din această parte de lume și harul ei de a lăsa tot ce este frumos urmașilor. Pe țoluri
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE, STRĂMOŞEŞTI ŞI ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342813_a_344142]
-
țesături, regăsim simboluri care reprezintă obiecte și ființe cu care ne întâlnim în viață: din biserică, din casă, din natură, stilizate astfel încât să capete un rost în covor. Se poate vorbi, pe bună dreptate, despre o anumită filozofie a covorului maramureșean. Cu elementele pe care le-am întâlnit aici am reușit și eu să concep un fel de filozofie a acestui obiect care, în esență, exprimă existența femeii, posibilitatea ei de a-și așterne gândurile, nu pe hârtie, ca un scriitor
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE, STRĂMOŞEŞTI ŞI ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342813_a_344142]
-
covor în Maramureș care să nu aibă ca punct de pornire în țesătură crucea. Mai apar ca motive soarele, pe care femeia maramureșeancă îl reprezintă prin romb, ea nespunând că țese în romburi, ci că țese în soare. Apoi poarta maramureșeană, pe care este sculptat soarele. Apar așadar simbolizate lucrurile din natură pe care femeile le socoteau sfinte. Fiecare covor, din această perspectivă, are pe lângă componenta uzuală și o componentă sacră", mi-a mărturisit doamna preoteasă Victoria Berbecar. Domnia sa mi-a
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE, STRĂMOŞEŞTI ŞI ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342813_a_344142]
-
și rostul fiecăreia, despre galben, roșu-închis, alb sau verde, culorile specifice Maramureșului. Prin harul și munca doamnei preotese, covoarele de Botiza au trecut granițele țării și chiar oceanul și au încântat privirea multor oameni dornici de a cunoaște arta țărăncilor maramureșene. În unele țări am făcut popasuri mai lungi, am lucrat cu elevii de la diferite școli, cum a fost în Austria, sau în Belgia. Apoi, au venit din aceste țări grupuri de copii sau familii aici, la Botiza. În vara anului
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE, STRĂMOŞEŞTI ŞI ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342813_a_344142]