668 matches
-
II. 1. (1960, Furetière). Varietate de pară fondantă. 2. (1718). Pînză întinsă la intrarea cortului unui ofițer. (1839) anal. Streașină în general de sticlă construită în fața unei intrări, a unui peron care servește ca adăpost de ploaie ( Verandă). Prin ext. Marchizele unei gări, sticlărie care acoperă peroanele, căile... Fénéon mizează pe posibilitatea de a reactiva primul sens, incitîndu-ne astfel să ne imaginăm întîlnirea cam brutală dintre un muncitor și o marchiză. O parte din umorul anarhist din "scurtisimele" lui Fénéon se
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
peron care servește ca adăpost de ploaie ( Verandă). Prin ext. Marchizele unei gări, sticlărie care acoperă peroanele, căile... Fénéon mizează pe posibilitatea de a reactiva primul sens, incitîndu-ne astfel să ne imaginăm întîlnirea cam brutală dintre un muncitor și o marchiză. O parte din umorul anarhist din "scurtisimele" lui Fénéon se datorează acesui gen de exploatare a posibilităților polisemiei semnelor lingvistice. Această activare nu tocmai uzuală a polisemiei explică o mare parte din originalitatea acestor forme scurte. Astfel în T9: T9
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
oralul. 9 12 Dicționarul Explicativ (DEX): Acoperiș (de sticlă) prins într-o armătură de fier și așezat deasupra intrării principale a unei clădiri în scopul protejării de intemperii" (n.tr.). 10 13 11 14 12 15 "Tezaurul lexematic" al cuvîntului marchiză din DEX nu conține explicit sensul analogic consemnat de Robert la II. 2, în schimb regăsim un al treilea sens: Cabină pentru mecanic la locomotivele cu aburi (n.tr.). 13 16 14 Cuvîntul parangon nu există în limba română; traducerea
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
să uităm să adăugăm la propozițiile formulate în mod explicit cele care trebuie inferate (presupoziții și subînțelesuri). Enunțul (9) va fi descompus, într-o analiză semantică de tip cazual, după cum urmează: (9) Marchizul [N1] oferă un colier de perle [N2] marchizei [N3]. [[[ V + Obiect] Beneficiar] Agent] Proces N2 N3 N1 Factual benefic (acțiune) Un al doilea tip de analiză predicativă îi determină pe W. Kintsch și T. A. Van Dijk să descompună astfel prima frază a unui articol intitulat "Autocolantele și
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
9 nu țin seama, în mod firesc, de caracterizarea diferitelor feluri de propoziții. Totuși, în articolul său "Essai de définition linguistique du récit", D. Combe (1989) nu ezită să afirme că celebra propoziție (11) poate fi considerată o povestire: (11) Marchiza ieși la ora cinci. Încercarea de definire lingvistică, exclusiv frastică, a unei propoziții narative merită toată atenția noastră. Întrebarea care se impune este, într-adevăr, esențială și greu de evitat: există caracteristici lingvistice care permit definirea unei propoziții ca fiind
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
aceste caracteristici lingvistice: este vorba de un enunț asertiv. Însă D. Combe nu spune că această modalitate asertivă predomină și în enunțuri descriptive cu referire la stări (12) sau acțiuni (13) și chiar în concluziile succesiunilor argumentative de tipul: "...deci marchiza este o mincinoasă", sau, mai mult, secvențe explicative ("pentru că marchiza este căsătorită"): (12) Marchiza purta o rochie de catifea roșie. (13) Marchiza se urcă pe cal. În orice caz, dacă vom califica (11) în mod spontan ca fiind o propoziție
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
D. Combe nu spune că această modalitate asertivă predomină și în enunțuri descriptive cu referire la stări (12) sau acțiuni (13) și chiar în concluziile succesiunilor argumentative de tipul: "...deci marchiza este o mincinoasă", sau, mai mult, secvențe explicative ("pentru că marchiza este căsătorită"): (12) Marchiza purta o rochie de catifea roșie. (13) Marchiza se urcă pe cal. În orice caz, dacă vom califica (11) în mod spontan ca fiind o propoziție mai degrabă narativă, nu se întâmplă același lucru cu propozițiile
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
că această modalitate asertivă predomină și în enunțuri descriptive cu referire la stări (12) sau acțiuni (13) și chiar în concluziile succesiunilor argumentative de tipul: "...deci marchiza este o mincinoasă", sau, mai mult, secvențe explicative ("pentru că marchiza este căsătorită"): (12) Marchiza purta o rochie de catifea roșie. (13) Marchiza se urcă pe cal. În orice caz, dacă vom califica (11) în mod spontan ca fiind o propoziție mai degrabă narativă, nu se întâmplă același lucru cu propozițiile marcate prin modalități sintactice
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
descriptive cu referire la stări (12) sau acțiuni (13) și chiar în concluziile succesiunilor argumentative de tipul: "...deci marchiza este o mincinoasă", sau, mai mult, secvențe explicative ("pentru că marchiza este căsătorită"): (12) Marchiza purta o rochie de catifea roșie. (13) Marchiza se urcă pe cal. În orice caz, dacă vom califica (11) în mod spontan ca fiind o propoziție mai degrabă narativă, nu se întâmplă același lucru cu propozițiile marcate prin modalități sintactice interogative (14), exclamative (15) sau imperative (16): (14
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
urcă pe cal. În orice caz, dacă vom califica (11) în mod spontan ca fiind o propoziție mai degrabă narativă, nu se întâmplă același lucru cu propozițiile marcate prin modalități sintactice interogative (14), exclamative (15) sau imperative (16): (14) Oare marchiza ieși la ora cinci? (15) Marchiza ieși la ora cinci! (16) Doamna Marchiză, veți ieși la ora cinci! Negația este suficientă chiar pentru a face ca (11) să oscileze între comentariu și evaluare: (17) Marchiza nu ieși la ora cinci
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
dacă vom califica (11) în mod spontan ca fiind o propoziție mai degrabă narativă, nu se întâmplă același lucru cu propozițiile marcate prin modalități sintactice interogative (14), exclamative (15) sau imperative (16): (14) Oare marchiza ieși la ora cinci? (15) Marchiza ieși la ora cinci! (16) Doamna Marchiză, veți ieși la ora cinci! Negația este suficientă chiar pentru a face ca (11) să oscileze între comentariu și evaluare: (17) Marchiza nu ieși la ora cinci. Putem observa totuși că ar fi
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ca fiind o propoziție mai degrabă narativă, nu se întâmplă același lucru cu propozițiile marcate prin modalități sintactice interogative (14), exclamative (15) sau imperative (16): (14) Oare marchiza ieși la ora cinci? (15) Marchiza ieși la ora cinci! (16) Doamna Marchiză, veți ieși la ora cinci! Negația este suficientă chiar pentru a face ca (11) să oscileze între comentariu și evaluare: (17) Marchiza nu ieși la ora cinci. Putem observa totuși că ar fi suficient să adăugăm " În acea zi..." și
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
sau imperative (16): (14) Oare marchiza ieși la ora cinci? (15) Marchiza ieși la ora cinci! (16) Doamna Marchiză, veți ieși la ora cinci! Negația este suficientă chiar pentru a face ca (11) să oscileze între comentariu și evaluare: (17) Marchiza nu ieși la ora cinci. Putem observa totuși că ar fi suficient să adăugăm " În acea zi..." și să folosim perfectul simplu pentru a interpreta (18) ca fiind o propoziție preluată dintr-o succesiune narativă canonică: (18) În acea zi
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
nu ieși la ora cinci. Putem observa totuși că ar fi suficient să adăugăm " În acea zi..." și să folosim perfectul simplu pentru a interpreta (18) ca fiind o propoziție preluată dintr-o succesiune narativă canonică: (18) În acea zi marchiza nu ieși la ora cinci. D. Combe ar fi absolut îndreptățit să vină aici cu observația că o propoziție recunoscută ca fiind narativă trebuie să fie "cu obligativitate o afirmație pozitivă" (1989: 158) și că distanțarea modală garantată în (11
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
nu ar putea fi concentrat doar în forma verbală, el pare să țină de "acțiune și nu de verbul în sine, în calitate de categorie lingvistică" (Combe 1989: 160). Într-adevăr, prin intruziunea unui verb de stare rezultă o propoziție descriptivă: (19) Marchiza locuiește într-un hotel particular de pe bulevardul Foch. Simpla introducere a perfectului simplu ar fi suficientă să transforme (19) în propoziție narativă. Faptul de a locui la adresa indicată poate deveni un eveniment cheie într-o succesiune narativă: (20) Marchiza locui
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
19) Marchiza locuiește într-un hotel particular de pe bulevardul Foch. Simpla introducere a perfectului simplu ar fi suficientă să transforme (19) în propoziție narativă. Faptul de a locui la adresa indicată poate deveni un eveniment cheie într-o succesiune narativă: (20) Marchiza locui într-un hotel particular de pe bulevardul Foch. Simpla modificare a timpului verbal are incidențe asupra interpretării propoziției: (21) Marchiza ieșea la ora cinci. (22) Marchiza va ieși la ora cinci. (23) Marchiza a ieșit la ora cinci. (24) Marchiza
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
19) în propoziție narativă. Faptul de a locui la adresa indicată poate deveni un eveniment cheie într-o succesiune narativă: (20) Marchiza locui într-un hotel particular de pe bulevardul Foch. Simpla modificare a timpului verbal are incidențe asupra interpretării propoziției: (21) Marchiza ieșea la ora cinci. (22) Marchiza va ieși la ora cinci. (23) Marchiza a ieșit la ora cinci. (24) Marchiza iese la ora cinci. În (21), fie suntem în curs de a caracteriza (propoziție descriptivă exemplară) subiectul pe baza obiceiurilor
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
a locui la adresa indicată poate deveni un eveniment cheie într-o succesiune narativă: (20) Marchiza locui într-un hotel particular de pe bulevardul Foch. Simpla modificare a timpului verbal are incidențe asupra interpretării propoziției: (21) Marchiza ieșea la ora cinci. (22) Marchiza va ieși la ora cinci. (23) Marchiza a ieșit la ora cinci. (24) Marchiza iese la ora cinci. În (21), fie suntem în curs de a caracteriza (propoziție descriptivă exemplară) subiectul pe baza obiceiurilor sale (frecventativul), fie această propoziție cu
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
eveniment cheie într-o succesiune narativă: (20) Marchiza locui într-un hotel particular de pe bulevardul Foch. Simpla modificare a timpului verbal are incidențe asupra interpretării propoziției: (21) Marchiza ieșea la ora cinci. (22) Marchiza va ieși la ora cinci. (23) Marchiza a ieșit la ora cinci. (24) Marchiza iese la ora cinci. În (21), fie suntem în curs de a caracteriza (propoziție descriptivă exemplară) subiectul pe baza obiceiurilor sale (frecventativul), fie această propoziție cu verbul la imperfect lasă loc unei sucesiuni
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Marchiza locui într-un hotel particular de pe bulevardul Foch. Simpla modificare a timpului verbal are incidențe asupra interpretării propoziției: (21) Marchiza ieșea la ora cinci. (22) Marchiza va ieși la ora cinci. (23) Marchiza a ieșit la ora cinci. (24) Marchiza iese la ora cinci. În (21), fie suntem în curs de a caracteriza (propoziție descriptivă exemplară) subiectul pe baza obiceiurilor sale (frecventativul), fie această propoziție cu verbul la imperfect lasă loc unei sucesiuni de tipul: "... când, într-o zi, un
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
o ambiguitate comparabilă: răspuns la o întrebare sau propoziție narativă legată de alte propoziții la perfect compus în exemplul (23), la prezent în (24), conform uzajului prezentului așa-zis narativ. Atunci când D. Combe ia în considerare următoarele fraze complexe: (25) Marchiza ieși la ora cinci, se duse la teatru. (26) Marchiza ieși la ora cinci, apoi se duse la teatru. (27) După ce marchiza ieși la ora cinci, ea se duse la teatru. nu notează decât faptul că succesiunea temporală poate fi
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
legată de alte propoziții la perfect compus în exemplul (23), la prezent în (24), conform uzajului prezentului așa-zis narativ. Atunci când D. Combe ia în considerare următoarele fraze complexe: (25) Marchiza ieși la ora cinci, se duse la teatru. (26) Marchiza ieși la ora cinci, apoi se duse la teatru. (27) După ce marchiza ieși la ora cinci, ea se duse la teatru. nu notează decât faptul că succesiunea temporală poate fi exprimată explicit sau implicit și că: Atunci când o frază are
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
în (24), conform uzajului prezentului așa-zis narativ. Atunci când D. Combe ia în considerare următoarele fraze complexe: (25) Marchiza ieși la ora cinci, se duse la teatru. (26) Marchiza ieși la ora cinci, apoi se duse la teatru. (27) După ce marchiza ieși la ora cinci, ea se duse la teatru. nu notează decât faptul că succesiunea temporală poate fi exprimată explicit sau implicit și că: Atunci când o frază are mai multe propoziții, determinate de verbe distincte, fiecare dintre ele constituie o
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
În fapt, un proverb este, înainte de toate, un enunț disponibil și destinat asumării de tip polifonic, într-o înlănțuire reactivă dată. Dintr-un punct de vedere general, înainte de toate, trebuie să subliniem faptul că o propoziție descriptivă elementară precum: (29) Marchiza are mâinile fine. inteligibilă prin semnificația sa lingvistică intrinsecă, dar lipsită de sens în afara situației și/sau luată izolat, poate deveni foarte bine element al unei secvențe argumentative: (30) Marchiza are mâinile fine, dar nu-mi place de ea. în
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
să subliniem faptul că o propoziție descriptivă elementară precum: (29) Marchiza are mâinile fine. inteligibilă prin semnificația sa lingvistică intrinsecă, dar lipsită de sens în afara situației și/sau luată izolat, poate deveni foarte bine element al unei secvențe argumentative: (30) Marchiza are mâinile fine, dar nu-mi place de ea. în care (29) a devenit un argument (p) pentru o concluzie implicită (q) negată în mod natural de propoziția (non-q) care urmează după conectorul-marcă al argumentului DAR, așa cum vom vedea mai
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]