342 matches
-
ce-l va iubi este același cu cel ce îi apreciază lui Burton creațiile cinematografice. Făpturile sale păstrează candoarea și vulnerabilitatea eroilor de film, dar toate trăsăturile lor sunt reduse la dimensiunile unei creaturi minuscule de câlți, tinichea sau gunoi. Marginalitatea acestor eroi liliputani le trasează un destin de outsideri neputincioși, nesiguri pe clipa ce vine, deoarece nici chiar părinții nu le sunt prieteni - Băiatul-stridie e sorbit de propriul tată, iar Copilul-ancoră se îneacă lângă mama de care nu se putea
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Emil Brumaru”, dar într-o perspectivă cumva mai scrâșnită ori mai urmuzian-grotescă. Inventarul cotidianului prozaic nu e cultivat decorativist, cu o complezență neangajantă pentru pitoresc (fie el și un pitoresc al sordidului), ci vehiculează, cu o retorică burlesc-minimalistă, desfășurări ambițioase. Marginalitatea și întâmplătorul sunt aparente, semnalate cu umor răutăcios și blând totodată, și conectate la paradigmele imprevizibile ale heterotopiei. Arătate cu degetul, cu simulat parapon prăpăstios, ele sunt convertite pe loc în contrariul lor. Din sălașul lui înfrigurat, năpădit de simbolice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288718_a_290047]
-
într-un chip agresiv-compensator, prin demitizarea „centrului”. Poetul exaltă fără grandilocvență forța intelectului de a opera și judeca pe scară mare, în pofida - sau chiar stimulat de - derizoriul contingentului imediat. Din scoriile cotidiene i se naște sufletul (căci ne plictisim). Conștientizarea marginalității, sentimentul de a trăi într-o lume bizară (de unde scăparea posibilă, evocată repetat, ca o litanie ironică, nu fără aluzie tragic-burlescă la situația „neamțului” amintit de Crăcănel în D’ale carnavalului de I. L. Caragiale, a fugii în Bulgaria) convertesc deruta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288718_a_290047]
-
acestei discipline. Ei sînt doar precursori, fără să se identifice domeniului apărut mult mai tîrziu, în secolul nostru. Primele tratate de psihosociologie decupează un teritoriu aflat la interferența psihologiei cu sociologia (interacțiunile, grupările, opiniile și atitudinile, patologia socială fanatismul, delincvența, marginalitatea, domeniul organizării politice grupurile de putere și de presiune, autoritatea politică) dar evită angajarea și descifrarea secretelor maselor, subiect dificil și încă confuz. Cînd a scris acest volum, S. Moscovici pregătea terenul, cred eu, încorporării temei în corpul psihologiei sociale
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
a reinterpreta conceptul de putere sugerează că teoreticienii relațiilor internaționale au subestimat omniprezența puterii și mecanismele care, întotdeauna și la orice nivel, reproduc o ordine mondială profund injustă și ierarhică (Enloe 1997). Reconceptualizarea puterii în termeni feminiști și atenția acordată marginalității din politica globală i-ar putea ajuta în mod real pe cercetătorii Relațiilor Internaționale să poată recunoaște și înțelege noi fenomene politice cum sunt actele antisistem din 11 Septembrie și terorismul transnațional în general. Prima generație de teoreticieni feminiști în
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
est pas si mal payé, comme métier...” Francezul nu este Însă un continuator al lui Swift, el face lumii o propunere pe cît de procatoare, pe atît de serioasă. Slăbiciunea sa pentru mase este explicită, Împotriva propensiunii majorității scriitorilor spre marginalitate: “Une opinion majoritaire me paraît toujours intéressante, quelle qu'elle soit. Dès que je vois un sondage avec des pourcentages, je saute dessus! C'est presque une maladie, quoi...” În sfîrșit, În același interviu, disprețul său față de conaționali, jucat sau
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
amânărilor/ un soi de anguis fragilis/ o grămăjoară de fum/ și-un pumn de-mpotrivire". Asocierea cu înșelător fragila năpârcă (anguis fragilis), posesoarea unui venin ucigător, nu este deloc întâmplătoare. Vulnerabilitatea acestui poet ce pare a-și juca, abil, propria marginalitate, se întoarce, mai ales când e vorba să sancționeze impostura celor postați "la centru" (nu numai social, ci și literar vorbind), în energie pernicioasă. Referințe critice (selectiv): Ovidiu Nimigean, în "Contrafort", nr. 7, 1996; Al. Călinescu, în "Monitorul" din 12
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Putem să evocăm de pe acum formele ei când acestea se aplică artiștilor și profesioniștilor culturali: Menger a insistat în mod deosebit pe fenomenul de "socializare a riscului artistic": politicienii multiplică garanțiile artistice și încearcă să le fie alături artiștilor în marginalitatea lor socială. Ei le oferă oportunități materiale: case de creație, ateliere subvenționate parțial, ateliere-reședință, comenzi (Menger, 1983 și 1986; Lamy și Liot, 2002); crearea, dacă nu avantajoasă, măcar derogatorie, a statutului angajaților temporari instaurează un regim de șomaj pentru artiștii
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
își privește întreaga existență la modul "artist": felul său de a locui și de a se alimenta, rețelele de cunoștințe și frecventări, până la moravurile sexuale, adesea legate de practici artistice specifice. Această atitudine globală este adesea accentuată prin cerința de marginalitate formulată de public și transmisă de media. Este legea reînnoirii, a schimbării fără motiv aparent care se impune mediilor artistice și, fără îndoială, le dă sentimentul că, marginale, duc totodată o existență riscantă. Partea a patra Politicile Capitolul 9 Politizarea
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
mediu al violenței, al hărțuirii și al ignorării femeilor. În ultimă instanță, întâlnirea dintre cyberfeminism și postcolonialism este evidențiată, prin vocile lui Chela Sandoval sau Radhika Gajjala: împotrivirea la conceptul universal de feminitate și promovarea diferenței, a localismului și a marginalității. tc "" Capitolul 1tc "Capitolul 1" Corpul intermediar: cyborgultc "Corpul intermediar\: cyborgul" Concepte-cheie: organism, mașină, artificiu, neocartezianism, hibridizare, proteză, dorință, întrupare, evoluție, neodarwinism, mecanologie, infomedicină Teoreticieni-cheie: Gilles Deleuze, Félix Guattari, Michael Heim, Robert Wilson, Allucqère Stone, Stelarc 1.1. Raportarea ființei
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
pildă, perspective postmoderniste sau feministe au început să se îndrepte înspre chestionarea și detronarea conceptelor umaniste clasice în cadre ale coexistenței uman-tehnologice, utilizând aceste contexte drept rampe de descentrare și de reinițializare umană. Noțiunile de diferență, de devenire și de marginalitate sunt propuse în schimb ca o contrabalansare și relansare a umanului. Înglobând și aceste perspective, postumanismul nu marchează sfârșitul propriu-zis al umanului și al umanității, ci modificarea anumitor moduri de a concepe ceea ce este uman și critica anumitor viziuni umaniste
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
interfațare, prin protezare sau prin alterare genetică își recapătă integritatea și se reteritorializează. Identitatea nomadă și impură a postumanului se fluidizează în spațiul virtual, devine navigabilă și se metamorfozează în topologia schimbătoare a realității înseși, este tolerantă și îngăduitoare cu marginalitatea, cu anormalul și cu diferența, este responsabilă față de „monstruos” și de singular, acceptând deopotrivă manifestarea locală, identitară, etnică, comunitară, cât și cea globală, a alterității sau a străinului, a celuilalt în oricare dintre ipostazieri: individ, etnie, rasă, specie, mașină. Marcând
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
zi cu zi și în cultură, de la impoziții instituționale și dominări monopolizatoare la negocieri și inițiative marginale și interactive. tc "" Capitolul 4tc " Capitolul 4" Cyberfeminismul și corpul împuternicittc "Cyberfeminismul și corpul împuternicit" Termeni-cheie: cyberfeminism, gender, postfeminin, activism, cyborg, diferență, împuternicire, marginalitate, postcolonialism Teoreticiene-cheie: Donna Haraway, Elaine Graham, Sadie Plant, Judith Squires, Rosi Braidotti, Claudia Springer, Chela Sandoval 4.1. Varietatea și contradicțiile cyberfeminismuluitc "4.1. Varietatea și contradicțiile cyberfeminismului" Conceptul de cyberfeminism a început să se contureze la sfârșitul anilor ’80
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
contextele cyberculturale, atribuind anumitor categorii umane statutul invizibilității, al tăcerii sau al nonreprezentării. În același timp în care demontează caracterul universal și esențialist al constructului femeii occidentale, după mulajul tiparului masculin hegemonic, subliniază potențialul contestării locale care emerge din condiția marginalității. Procesul de accentuare a diferenței dintre bărbați și femei, de la diferitele moduri de cunoaștere până la variile modalități de comunicare și de interacțiune online este socotit unul esențialist și exclusivist (promovând punctul de vedere al femeii universaleă și periculos în tentativa
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
valoare, fiindcă există o demnitate și o valoare intrinsecă a ceea ce este „secundar” (și nu neapărat sublim „joc secund”), a ceea ce nu e „central”, normativ, „la modă” etc. Datorăm lui Virgil Nemoianu frumoasa „teorie a secundarului”, un adevărat elogiu al marginalității și al rolului său dialectic. Vezi splendida sa carte A Theory of the Secondary. Literature, Progress, and Reaction, The Johns Hopkins University Press, Baltimore și Londra, 1989. Vezi versiunea românească, care prezintă unele diferențe, O teorie a secundarului. Literatură, progres
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
lui „Abe”, abținerea de la orice formă de activism și ideologie (cum ar fi gay pride), ar putea fi un suprem omagiu al portretistului. În Statele Unite, political correctness, un fenomen de societate foarte greu de înțeles de la distanță, a făcut ca marginalitatea asumată liber, dar discret (așadar: e neascunsă, deci emancipată, a spart cercul vicios al puterii) să nu mai fie cu putință; marginalul, minoritarul de orice fel trebuie să se laude cu „diferența” sa, să-i oblige pe ceilalți s-o
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
indiferenți și s-o evite prin segregare rezidențială și ocupațională (atitudine pe care unii activiști civici români o iau drept toleranță). Marginalii trebuie neapărat să se grupeze în asociații activiste, să-și promoveze (deci să-și politizeze) „diferența”; nu există marginalitate solitară ori în cerc restrâns; marginalul are în consecință o intimitate... publică, asemănătoare cu specific americana afirmare publică a convingerii religioase (pe care europenii o consideră o chestiune strict privată). Centrul nu e niciodată vacant, marginea este mereu părăsită; sfera
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Sartre. 7. Faptul că „Abe” ascultă Rossini are și el o cheie: așa cum se poate vedea și din filmele de la Hollywood, muzica de operă e asociată de cultura populară americană cu perversiunea, chiar cu crima, cel puțin cu iresponsabilitatea și marginalitatea. Dimensiunea mântuitoare a muzicii simfonice și de operă este totuși prezentă uneori în produsele culturii populare americane, pentru a „face cu ochiul” inițiaților: în filmul de mare succes Pretty Woman (1990; regia: Garry Marshall), magnatul amoral (jucat de Richard Gere
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ca tehnică de construcție și materiale întrebuințate vilele autohtone zise "moderniste" sunt de o ființă cu oricare dintre vilele mai puțin "progresiste" dimprejurul lor; în fine, ca poziție socială a destinatarilor lor, ele sunt marginale (chiar dacă este vorba despre o marginalitate opulentă, la vârf, sau despre una etnică) și, deci, incapabile să inducă asupra societății vreo influență modelatoare. Este destul să ne suim pe vreun bloc mai înalt (și mai târziu), precum a făcut-o și "Kir Auctorele" Mircea Cărtărescu în
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
zi de manifestație. Răsturnând sensul peiorativ și insultător al termenului "golan", manifestanții cărora li se alătură mari personalități culturale, cum a fost Eugen Ionescu, de pildă îl transformă, prin insigne, tricouri, cântece și discursuri, într-un titlu de glorie, revendicând marginalitatea ca pe un loc al nonconformismului în raport cu puterea neocomunistă și negând fără drept de apel imaginea de "Noapte a Walpurgiei", de desfrîu și viol colectiv pe care și televiziunea, și ziarele pro-FSN, în frunte cu Adevărul și Azi, amplificate de
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
România a întors armele împotriva Axei, continuând războiul alături de Armata Roșie. Pe planul politicii domestice, minisculul PCdR, numărând mai puțin de o mie de membri, sub patronajul sovietic, a devenit, în decursul a doi ani, polul central al puterii. De la marginalitate politică la acapararea întregii puteri, tactica utilizată de gruparea comunistă a este descrisă de următorul triptic, identificat de H. Seton-Watson: i) coaliție reală - reperabilă în colaborarea autentică cu regele și partidele istorice în realizarea actului de la 23 august 1944; ii
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
așa cum reiese dintr-un text pe care deja l-am citat: «Însă religioșii îl urmează pe Domnul într-o manieră specială, întru-un mod profetic». Profeția nu este altceva decât capacitatea de a îngloba moartea, falimentul, lipsa de probe și marginalitatea, capacitatea de a face o alegere pentru toată viața, indiferent dacă este vorba de o alegere liberă ori de ceva impus. Așadar, nu trebuie să pierdem din vedere faptul că, așa cum se întâmplă în orice alegere umană, în mod special
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
grupuri și instituții alternative. Evenimentul este efectiv de ordin istoric. Asistăm, într-adevăr, la (re)nașterea publică, manifestă, a culturii alternative române, după aproape jumătate de secol de obscurantism totalitar. Și mai mult decât atât: nu numai la reînvierea unei marginalități culturale incipiente, dar și la o relansare energică și de mari perspective, fără precedente de asemenea proporții. în fruntea acestor noi formații culturale trebuie citat, prin cronologie dar și prin valoare și semnificație Grupul pentru Dialog Social (G.D.S., înființat la
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Dialog”, „Opinia studențească”, „Echinox”, „Viața românească”, „Vatra”, „Astra”, „Orizont”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Neue Literatur”, „Dialogue” (Montpellier), „Libération”, „La Nouvelle alternative”, „Agora”, „Timpul”, „Național” ș.a. Eseistica lui P. este produsul unui spirit care a optat în deplină cunoștință de cauză pentru marginalitate. În primul rând, eseistul respinge principial orice sistem (cultural sau politic) care emite pretenții de centralitate; din această perspectivă, a fost corect caracterizat ca fiind „un antifundamentalist și antiautoritarist înrăit, un spirit underground, un anarhist critic și ludic” (Paul Cernat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288782_a_290111]
-
intenția de a depista modul în care activitățile culturale influențează centralul în istorie. Analizând rolul dialectic al literaturii, criticul constată că alienarea, dispersarea și descentralizarea sunt componente ale secundarului, dar că centralitatea poate trăi numai în și prin secundar 60. Marginalitatea este mai amplă decât centralitatea, diversitatea mai amplă decât claritatea, și potențialitatea mai amplă decât actualitatea. Literatura însăși este secundară în preocupările umane care gravitează în jurul ideii de dreptate socială, progres economic, mediu, mântuire, sexualitate, foamete, cunoaștere etc.61. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]