18,317 matches
-
cu furtișagurile sau prostituția, restul fiind ocupați În alte activități, cum ar fi așa zisele adopții internaționale. Uneori, copiii erau vînduți Încă Înainte de a se naște. După o vreme, unii dintre ei se Întorceau pe insulă mestecînd gumă, ca pușcași marini americani, fără să știe că sunt născuți aici, sau că au aici părinți și bunici Încă În viață, cu care se Întîlneau poate În fiecare zi. De altfel, cînd citim În ziare sau vedem la televizor că pușcașii marini americani
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
pușcași marini americani, fără să știe că sunt născuți aici, sau că au aici părinți și bunici Încă În viață, cu care se Întîlneau poate În fiecare zi. De altfel, cînd citim În ziare sau vedem la televizor că pușcașii marini americani au debarcat În Irak sau În altă parte - pentru că ei debarcă mereu undeva -, e bine să știm că nu e adevărat. În realitate ăia nu sunt americani. Adevărații americani stau acasă și se uită la televizor, ca să vadă cum
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
debarcat În Irak sau În altă parte - pentru că ei debarcă mereu undeva -, e bine să știm că nu e adevărat. În realitate ăia nu sunt americani. Adevărații americani stau acasă și se uită la televizor, ca să vadă cum debarcă pușcașii marini americani, sau consumă droguri, sau fac filme sexy la Hollywood, armata care Îi păzește fiind alcătuită din chinezi, polonezi, români, negri, turci, ruși, și doar pe ici pe colo, cîte un american mai necăjit pus să-i comande pe ăștia
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
diverse forme, degajînd Împrejur un miros de sulf și ridicîndu-se Încet către plafonul noros. Planul exercițiului prevedea cu totul altceva. Era vorba de simularea unei debarcări pe insulă, În condițiile unui atac al aviației inamice. CÎteva șalupe, Încărcate cu pușcași marini și echipate corespunzător, porniseră deja către țărm, Însă au primit ordin să se Întoarcă și să caute eventuali supraviețuitori. PÎnă să ajungă ele acolo, apa și aerul se liniștiseră complet, ca și cum nu s-ar fi Întîmplat nimic. În elicopter se
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
culoarul Îngust care duce către baie. Acolo, cele aproape treisute de cărți Își trăiesc propria magie atinse de ochii și de mâinile lui, ori de câte ori sunt deschise. Revenind la sufragerie, pe peretele din dreapta, o pictură Înfățișează În culori șterse, o scenă marină, semnată indescifrabil dăruită cândva de o femeie care-l iubise. Tot ,,Biedermeyer,, este și vitrina prin care porțelanurile se văd cum se văd peștii Într-un acvariu. Șemineul alb se lățește pe jumătate din peretele de miază-zi, patronând maiestuos camera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
care i-a primit astăzi, cartela de metrou pe care Împingând-o În fanta aparatului de taxat, acesta va ridica bara metalică lăsându-l să treacă dincolo de ea. Ajunge pe peron tocmai când curentul de aer puternic, ca o briză marină, venit din tunel anunță venirea trenului. Ușile s-au deschis, și mulțimea năvălește Înăuntru Înghesuindu-se cu disperare. Antoniu se agață de bara orizontală din dreptul ferestrelor. După două trei stații, unul din scaune se eliberează și el Îl ocupă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
hotărî dacă să-mi redecorez apartamentul. Janet spune că nu va lipsi decât o săptămână. Nu trebuie să plătești pe socoteala mea mai mult de opt șilingi și unsprezece pence metrul. Albastru, cred - mi s-ar potrivi -, dar, desigur, nu marin. Bărbatul despre care-ți spuneam (scria domnișoara Warren, urmărind-o pe Janet Pardoe cu ochii și Împotmolind stiloul În hârtie) se crede prea deștept pentru mine, dar tu știi la fel de bine ca mine - nu-i așa, Con? - că pot fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
devenit brusc foarte mic În mizerabilul lui birou, Începu să plângă și Întinse mâna. Și toate spălătoresele care băteau rufe cu maiul, vârâte până la genunchi În apa pârâului, Își ridicară capetele și plânseră, În timp ce un vânt uscat ridică nisipul plajelor marine și-l abătu zgomotos asupra frunzișului pădurii, iar o voce care ar fi putut fi a doamnei Eckman Îl implora fără Încetare „Întoarce-te!“. Apoi deșertul i se clătină sub picioare și deschise ochii. Trenul se oprise și zăpada se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
nu-ți vine În vizită. Dacă ai așa ceva, trebuie ca În același timp să ofere umbră printr-un tavan parțial, acoperit impecabil cu stuf, și să fie deschis către briza oceanului, chiar dacă asta Înseamnă distrugerea la cote alarmante, din cauza sării marine, a antichităților maure. Casa Papa, cum poreclise Lauren casa tatălui ei, este un castel mexican spoit cu var, decolorat de soare, cu o piscină albastră care-l Înconjoară ca un șanț de apărare. Când am ajuns, Lauren m-a condus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
arme albe, până la cea cu arme de foc, de la confruntările cu mașini grele, până la cele informatice ale secolului al XXI-lea, fiind astfel lucrarea de gen cu cea mai îndelungată folosință din lume. Se spune că toți soldații din infanteria marină a Statelor Unite au la ei, alături de echipamentul avansat din dotare, și un exemplar în limba engleză a acestui tratat. Arta războiului scrisă de Sun Zi este, pe lângă tratat militar, și o operă filosofică cu o largă aplicabilitate. Este citită de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
argintiu. Ea și-a tras brațele de lângă mine și a cercetat interiorul mașinii, pe cale parcă să-și sfâșie sânii expuși în capcana aceea de cuțite din sticlă și metal. Rezervoarele pustii ne înconjurau sub bătaia soarelui ca o invizibilă lume marină. Helen își ridică geamul, închizând afară huruitul unui avion în decolare. - N-o să mai venim aici - trebuie să găsești alt loc. Aceeași cădere de entuziasm o simțisem și eu. Fără Vaughan care să ne privească, să ne fixeze pe peliculă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
am interpretat împreună cu trioul Ambrawwa un vals pentru sticle sparte! La înmormântarea mamei generalului Cazan am compus un recviem pentru Corul Preoților Muți! Lumea din secție ne privea cu interes. Se șușotea, se dădeau ghionturi. - Pe cine mi-ai adus, Marine? îl întrebă un mustăcios pe polițistul care mă oprise. - Pe nebunul ăsta, șefu’, îl cheamă Tocilescu, zice că-i compozitor sau știu eu ce... - Poate Moculescu. - Nu, șefu’, Tocilescu, mergea cu peste 140 la oră prin oraș, n-a vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
amurgului, să-și contemple regatul: o insulă vulcanică mică, stîncoasă și pustie, fără un copac care să dea o umbră cît de cît decentă, fără izvoare de apă dulce sau fîntîni; loc de Împerechere și cuib scandalos al tuturor păsărilor marine din Pacific, alcov al lupilor-de-mare care-și făceau siesta cu sutele În fiecare golfuleț, pe orice plajă, ba chiar și pe culmile țărmului abrupt, de la Înălțimea cărora se aruncau În mare, În salturi incredibile. Nu era mult, ce-i drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
nu venea nimeni să-i strige În față că e un monstru, un „fiu al lui Scaraoțchi”, Întruparea Diavolului Însuși. Iar asta era mai mult decît avusese vreodată Iguana Oberlus. Îngrămădite ca niște struguri pe un ciorchine prea Îndesat, iguanele marine - de un negru murdar și cu o amenințătoare creastă spinoasă - se călcau În picioare, supărîndu-se și luptîndu-se pentru un centimentru din abrupta stîncă linsă de mare, Într-un gregarism absurd fără nici o explicație logică, de vreme ce la doar cinci metri mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
reușise niciodată să priceapă, În pofida faptului că petrecuse ani Întregi cercetîndu-le, de unde venea această dorință nemăsurată de a Împărți un spațiu care nici măcar nu era același În fiecare zi și de ce dintr-odată, În perioadele de reflux, absolut toate iguanele marine de pe o anumită stîncă se puneau În mișcare la unison și se aruncau În mare, să pască pe cîmpurile de alge aflate la mare adîncime, unde le pîndeau cu nesaț rechinii lacomi. Aproape o oră mai tîrziu se Întorceau la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
cu un pelican cu picioare albastre sau un pescăruș de sex nedefinit, singurele victime Înaripate la care avea acces În singurătatea acelei insule părăsite. În cele din urmă, a ajuns la concluzia că zeița nu vedea cu ochi buni păsările marine și le-a Înlocuit cu iguane, broaște-țestoase uriașe, ba pînă și cu o focă enormă, pe care a dus-o În cîrcă vreo trei kilometri de la golful adăpostit de vînt, dar chiar și așa, totul a fost zadarnic și singurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
analiză nepătimașă a situației sale Îl Încredință pe Iguana Oberlus că nu putea Înfrunta lumea și nici nu avea cum să năzuiască la a o Înfrînge dezarmat și singur, părăsit În mijlocul unei insule vulnerabile, Înconjurat de o cohortă de păsări marine, a căror unică abilitate autentică părea să fie capacitatea de a i se găinăța În cap ori de cîte ori trecea, neatent, prin zonele pe unde-și făceau ele veacul. Și cu adevărat nu existau multe locuri În care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
care mai apoi se pierdea Într-un sol buretos, precum și peste găinaț și coji sparte de ou, deci nu mai Încăpea nici o Îndoială că În locul acela Își făcuseră ciub, de-a lungul mai multor veacuri, milioane și milioane de păsări marine. Rămase pe gînduri o bună bucată de vreme, observînd totul cu o atenție obsesivă, iar cînd se hotărî să se Întoarcă pe culmea țărmului abrupt, ajunse la convingerea că, pentru prima oară În viața lui, norocul Îi surîsese și avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
femela avea să coboare și să se așeze alături de istovitul curtezan, răgușit de-acum și vlăguit, Însă era clar că, pentru nou-veniți, acel fascinant dans amoros care avea loc la numai cîțiva metri de stîncile populate de sute de iguane marine, foci sau broaște-țestoase uriașe se prechimba cu adevărat Într-un spectacol insolit și fascinant. TÎnăra, mai ales, părea fascinată de misterul și magnetismul unor insule al căror nume popular era pe atunci „Insulele Vrăjite” și, cînd o enormă iguană de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
să se transforme În suveran fie și al unui singur metru pătrat de pămînt? Ar fi jucat, desigur, un rol nemaipomenit ca mic tiran peste o stîncă, stăpînind În mod comic peste iguane, broaște-țestoase și sute de mii de păsări marine căcăcioase, dar era cu adevărat rizibil să pretindă să aspire la acțiuni mai nobile, mai ales dacă În asemenea acțiuni erau amestecați autentici reprezentanți ai speciei umane. - Dacă toți cei care, dintr-o pricină oarecare, considerîndu-se diferiți Într-un anumit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
se prăbuși pe insulă, tîrÎnd și dărîmÎnd sute de păsări care-și luaseră zborul, terorizate de neașteptatele zgîlțîituri ale pămîntului și strivind sub greutatea ei milioane de ouă și sute de puișori, smulși de vii din cuiburile lor. Efectul cutremurului marin a fost, fără Îndoială, infinit mai devastator decît seismul care-l provocase, iar cînd, după retragerea apei, Oberlus se ridicase foarte Încet pentru a contempla neîncrezător amploarea stricăciunilor, Înțelese că acel loc nu fusese o adevărată insulă pustie pînă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
spectacolului, prin noi valuri care năvăleau În repetate rînduri pe faleză, aruncîndu-se asupra unui pămînt bolnav, cuprins de un brutal atac de epilepsie. MÎrîitul surd, Îndepărtat al vulcanului se unea cu zgomotul asurzitor al mării și croncăniturile disperate ale păsărilor marine, În timp ce iguanele alergau fără țintă, focile se strigau pe plajă și zeci de broaște-țestoase uriașe pe care prima zgâlțîitură le prinsese În picioare, se zvîrcoleau cu burta În sus, osîndite să moară astfel, cîteva luni mai tîrziu, În cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
ciocurile ca să caute aer, cu ochii dilatați de spaimă, spre a-și Întoarce curînd gîturile și a rămîne țepeni, cu capul dat pe spate, Într-o grimasă tragică. Focile răsuflau greu În golf, deschizîndu-și botul numai cît era necesar, iguanele marine dispăruseră de pe stîncile lor, deși fluxul se afla la apogeu. Un bărbat se mișcă În depărtare, cu mare Încetineală, ca o umbră mai cenușie decît orice altă nuanță de cenușiu, și Îl recunoscu pe metisul care Înainta pe plajă tîrÎndu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
imaginației altui visător, probabil nebun și el, ci că se baza pe o poveste adevărată. Veche, foarte veche, dar adevărată. Și era vorba, mai ales, de povestea unui om al mării. Spre deosebire de Don Quijote, care mirosea a pămînt, Ulise respira aer marin, lupta Împotriva furtunilor, a sirenelor și a insulelor fermecate și căuta Întotdeauna pe mare leacul pentru nenumăratele sale necazuri și nefericiri. Îl Înțelegea pe Ulise. Se „recunoștea” În Ulise și admira la el capacitatea de neîmblînzit de a o lua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
șoptea ordine confuze destinate, pare-se, secundului de pe María Alejandra. Dar Oberlus reveni asupra subiectului o săptămînă mai tîrziu, cînd Îl găsi pe căpitan pregătind o oală plină ochi cu raci stacojii care mișunau cu miile În jurul coloniilor de iguane marine și al familiilor de foci. Inocent, Alonso Pertiñas Îi explică atunci cu lux de amănunte trucurile pe care le foloseau anumiți oameni dn Galicia pentru a păcăli, În nopțile fără lună, navele străine care Înconjurau acele primejdioase coaste, făcîndu-le să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]