902 matches
-
Multicultural Perspective, Prentice Hall, Englewood Cliffs. Talmon, Y. (1964), „Mate selection in collective settlements”, în American Sociological Review, 29. Taylor, S., Peplau, L., Sears, D. (1994), Social Psychology, Prentice Hall Inc., New York. Teachman, J. (1983), „Early marriage, premarital fertility and marital dissolution”, în Journal of Family Issues, 4. Thevenot, L. (1977), „Les catégories sociales en 1975: L’extension du salariat”, în Economie et statistique, 91. Thomas, W., Znaniecki, F. (1918/1963), „The polish peasant in Europe and America”, în M.W
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
and America”, în M.W. Riley (coord.), Sociological Reseach. A Case Approach, Harcourt, New York. Thornton, A., Alwin, D., Chamburn, D. (1983), „Causes and consequences of sex-role attitudes and attitude change”, în American Sociological Review, 48. Thorton, A. (1978), „Children and marital stability”, în Journal of Marriage and the Family, 39. Tischler, H., Whitten, P., Hunter, D. (1986), Introduction to Sociology, Holt, Rinehart and Winston, New York. Tîrhaș, C. (2003), Ciclul vieții; Sociologia și antropologia vârstelor, teză de doctorat, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Tomm
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
P., Hunter, D. (1986), Introduction to Sociology, Holt, Rinehart and Winston, New York. Tîrhaș, C. (2003), Ciclul vieții; Sociologia și antropologia vârstelor, teză de doctorat, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Tomm, K. (1984), „One perspective on the Milan systemic approach”, în Journal of Marital and Family Therapy, 10. Tomm, K. (1987), „Reflexive questioning as a means enable self heading”, în Family Process, 26. Touliatos A., J., Perlamutter, B., Straus, M. (ed.) (1990), Handbook of Measurement Techniques, Sage Publications, Newbury Park. Trebici, V. (1993), „Indicatori
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Family Process, 26. Touliatos A., J., Perlamutter, B., Straus, M. (ed.) (1990), Handbook of Measurement Techniques, Sage Publications, Newbury Park. Trebici, V. (1993), „Indicatori demografici”, în C. Zamfir, L. Vlăsceanu (coord.), Dicționar de sociologie, Editura Babel, București. Tucker, M. (2000), „Marital values and expectations in context: Results from a 21-city survey”, în L.J. Waite (ed.), The Ties that Bind: Perspectives on Marriage and Cohabitation, Aldine de Gruyter, New York. Udry, R. (1981), „Marital alternatives and marital disruption”, în Journal of Marriage and
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Dicționar de sociologie, Editura Babel, București. Tucker, M. (2000), „Marital values and expectations in context: Results from a 21-city survey”, în L.J. Waite (ed.), The Ties that Bind: Perspectives on Marriage and Cohabitation, Aldine de Gruyter, New York. Udry, R. (1981), „Marital alternatives and marital disruption”, în Journal of Marriage and the Family, 43. Urvashi, S. (2004), „Controlul veniturilor și împărțirea sarcinilor domestice”, în R. Kelly et al. (coord.), Gen, globalizare, democratizare, Editura Polirom, Iași. Vaughan, D. (1986), Uncoupling Turning Points in
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Editura Babel, București. Tucker, M. (2000), „Marital values and expectations in context: Results from a 21-city survey”, în L.J. Waite (ed.), The Ties that Bind: Perspectives on Marriage and Cohabitation, Aldine de Gruyter, New York. Udry, R. (1981), „Marital alternatives and marital disruption”, în Journal of Marriage and the Family, 43. Urvashi, S. (2004), „Controlul veniturilor și împărțirea sarcinilor domestice”, în R. Kelly et al. (coord.), Gen, globalizare, democratizare, Editura Polirom, Iași. Vaughan, D. (1986), Uncoupling Turning Points in Intimate Relationships, University
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
is marriage in trouble?”, în L. Waite, M. Gallagher (ed.), The Case for Marriage: Why Married People are Happier, Healthier, and Better off Financially, Broadway Books, New York. Waite, L., Haggstrom, G., Kanouse, D. (1985), „The consequences of parenthood for the marital stability of young adults”, în American Sociological Review, 1. Waite, L., Gallagher, M. (2000), The Case for Marriage: Why Married People are Happier, Healthier, and Better off Financially, Broadway Books, New York. Walker, L. (1979), The Battered Woman Syndrome, Harper Colophon
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
flăcău sărac, dar chipeș, isteț și tenace, își sacrifică dragostea pentru Florica, fată fără zestre, și o seduce pe fiica urâțică a bogătanului Vasile Baciu, ca să pună mâna pe ogoarele tatălui ei. După ce își atinge țelul - Ana, victima acestui șantaj marital, stâlcită în bătăi, devenind nevasta lui și aducându-i pământurile mult visate -, Ion se reîntoarce la vechea lui iubire. Florica e însă acum căsătorită. Ascultarea impulsului pasional imprimă acțiunii un deznodământ catastrofic: Ana se spânzură, copilul adus de ea pe
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
sau în fragmente microsociale, o escaladare a violenței se instaurează în multe ocazii. Familia este un astfel de context, în care violența domestică nu înseamnă, de regulă, un agresor și o victimă, cât mai degrabă violență mutuală în sânul cuplului marital sau între părinți și copii (Straus et al., 1981). Ar fi naiv în același timp să ne închipuim că răspunsul la violență are drept cauză doar înclinația spre răzbunare. Interese prozaice sunt implicate și aici; certurile și violența în familie
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
În cazul celor corelaționale poate interveni eroarea variabilelor neluate în calcul și, de asemenea, se ridică decisiva întrebare cu privire la raportul cauzal în cadrul corelației. S-a constatat, de pildă, o corelație pozitivă puternică între violența verbală și cea fizică la cuplurile maritale, ceea ce infirmă viziunea catharsisului, în care prima formă de violență ar putea fi un substitut pentru a doua, mult mai gravă. Este foarte probabil ca violența verbală, în loc să o anuleze sau să o atenueze pe cea fizică, de fapt să
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
idiosincrasii, altceva decât iubirea pasională, dar nu opusă ei. Tonul rațional se impune în fața pasiunii necontrolate. Viețile celor doi se împletesc uneori până la aproape totală contopire. Dragostea cu acest conținut înseamnă relații mai de durată și echilibrate, caracterizând cuplurile stabile (maritale). De altfel, este o observație curentă că, în timp, iubirile pasionale care rezistă sfârșesc, de obicei, în a deveni companionale, stridența emoționalului atenuându-se considerabil, iar în prim-plan situându-se sentimente profunde de prețuire mutuală. La tentația cititorului de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
frizura sau accesorii vestimentare ieftine, ci și autoturisme în pas cu noile produse, e sigur că ai și bani, ești cineva, câștigi sau confirmi prestigiul social, crește valoarea ta pe piața business-ului, pe cea politică și, desigur, pe cea maritală și erotică. A iniția un nou stil în diferite sectoare ale vieții sociale atestă originalitate: atunci când noua modă devine comportament de „turmă”, nonconformismul inițial se transformă într-un conformism vulgar. Cei dornici de afirmare facilă vor recurge la altceva provocator
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
folosiți această experiență pentru a stabili respectivul tablou mental, dacă nu, puteți cere unor alte persoane informații pentru a putea face acest lucru. Un aspect important este cel al stabilirii compoziției demografice a audienței dumneavoastră: aspecte ca vârsta, sexul, statusul marital, religia, fondul cultural, ocupațiile, statusul socioeconomic, educația și apartenența lor în organizații speciale pot să ocupe un rol hotărâtor în modul în care vă veți structura discursul. Pentru a lua doar un exemplu, vârsta participanților impune un mod de prezentare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ei să provoace comportamente deviante. Cea mai frecventă cauză a comportamentului agresiv al preșcolarului o constituie comportamentul agresiv și coercitiv al părinților. Anxietatea și Îngrijorarea, sunt sentimente exteriorizate prin comportament deviant ce pot fi provocate de influența negativă a stresului marital. După Parker există o serie de greșeli pe care le fac părinții În corectarea comportamentului deviant. O primă greșeală ar fi că aceștia nu Întăresc prin recompensă comportamentul pozitiv al copilului. Când un comportament pozitiv este urmat de recompensă, de
CONTROLUL COMPORTAMENTULUI DEVIANT LA PREŞCOLARI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Eugenia ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2177]
-
este spațiul construit și utilizat exclusiv de către cele două persoane care se află Într-o relație simpatetică reciprocă, sinceră și el crește pe măsură ce relația se adâncește și se consolidează. El poate fi asimilat cu spațiul afectiv al prieteniei, dragostei, cuplului marital etc. Este un spațiu care-și are originea În atracția simpatetică reciprocă, un spațiu al cooperării, În care fiecare dintre cei doi parteneri Își găsește confortul psihic, moral și spiritual al Împlinirii reciproce. El este condiția construirii unei intimități care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
trăite. În egală măsură, eu mă schimb odată cu vârsta, cu circumstanțele vieții, În raport cu interesele mele și cu situațiile accidentale sau neprevăzute ale vieții (boală, accident, schimbări de locuință, de mod de viață, de profesiune, nivel de cultură, situație economică, statut marital, emigrare etcă. Din aceste motive, eu Îmi pun mereu problema existenței mele, a sensului acesteia, căutând a găsi răspunsurile cele mai favorabile, conforme cu situațiile de viață, care să corespundă cu aspirațiile mele, cu interesele și nevoile personale, cu plăcerile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
un caracter permanent. Acest tip de relație de intimitate se stabilește la cererea bolnavului, În raport cu nevoile sale sufletești și morale. Intimitatea terapeutică este tot o intimitate de cuplu, dar În cadrul ei statuturile și rolurile sunt altfel distribuite, În comparație cu intimitatea cuplului marital, bazată pe reciprocitatea și egalitatea rolurilor. În cuplul terapeutic, cel care are rolul director este terapeutul, garant al restaurării echilibrului bolnavului său. Mai trebuie spus faptul că orice act terapeutic urmărește scoaterea persoanei bolnavului dintr-o situație-limită, Închisă din punct
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sufletește Între doi parteneri. Din acest motiv, spre deosebire de prietenie, În cazul iubirii, corpul persoanei are o participare directă, deosebit de importantă. Această participare trupească este marcată de relația copilși mamă, În cazul iubirii materne, și de relația trupească dintre partenerii cuplului marital, În cazul iubirii dintre aceștia. Dar iubirea este și posesiune. Prin iubire, eu sunt al tău, iar tu ești al meu. Este o relație formală Închisă Între doi parteneri, În care fiecare se dăruiește celuilalt, acceptă să-și aparțină unul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Întâmplător Între două persoane, sau se raportează la situații circumstanțiale pe care fiecare dintre ele le dispută pentru sine, În contradicție cu celălalt. Acestea sunt conflicte de interese exterioare. Conflictele de intimitate sunt cel mai bine ilustrate În cazul cuplurilor maritale, a cuplurilor stabile nemaritale, a cuplurilor părinți/copii etc. Ele vizează relațiile de intimitate, se formează și se dezvoltă În timp. Aceste conflicte vor căpăta o configurație specifică, și fiecare dintre cei doi parteneri se pregătește, dinainte să-l Înfrunte
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
agresată, victima primeia, precum și cu o persoană/obiect de referință, pe care și-l dispută cei doi, așa cum se poate vedea În schema de mai jos: Persoană inductoare Element de referință Persoana indusă În cazul conflictelor de intimitate, a conflictelor maritale de exemplu, remarcăm o conduită specifică, ce conferă anumite roluri În scenariul conflictului, atât pentru femeie, cât și pentru bărbat. De altfel, și mecanismul acestor conflicte este cu totul altul. Fiecare dintre partenerii cuplului marital se va comporta diferit, dar
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
conflictelor de intimitate, a conflictelor maritale de exemplu, remarcăm o conduită specifică, ce conferă anumite roluri În scenariul conflictului, atât pentru femeie, cât și pentru bărbat. De altfel, și mecanismul acestor conflicte este cu totul altul. Fiecare dintre partenerii cuplului marital se va comporta diferit, dar aceasta va avea de fapt semnificația unei complementarități a unuia față de celălalt. În locul atracției, care a dus la constituirea cuplului, apare respingerea, refuzul partenerului respectiv. Dacă atracția reprezintă completarea persoanei mele prin celălalt, respingerea are
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
acord că viața individului se compune din etape distincte, întrerupte prin crize psihobiologice, care marchează trecerea de la o etapă la alta. Astfel, D.J. Levinson împarte „structura vieții” în câteva perioade majore, caracterizate prin următoarele elemente: activități, asociații și relații (parentale, maritale, familiale). Între aceste perioade se află momentele de tranziție. Perioadele la care face referință D.J. Levinson sunt următoarele: copilăria și adolescența, de la 0-17 ani; vârsta adultă, care cuprinde câteva subetape: perioada adultului tânăr (reprezentată prin: intrarea în vârsta adultă: 17-28
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aplicate femeii gravide. Personalitatea și starea emoțional-afectivă, metabolismul femeii, ritmul somn-veghe sunt aspecte esențiale legate de dezvoltarea ulterioară a viitorului copil, precum și de perioada de embriogeneză. În sensul celor de mai sus, o deosebit de mare valoare prezintă următoarele aspecte: statutul marital al femeii gravide; modul în care aceasta a conceput copilul; dorința femeii de a avea sau nu copii; sănătatea fizică și psihică a viitoarei mame; anturajul familial, social și profesional al femeii; modul de alimentație al gravidei, utilizarea de alcool
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
între 23 și 30 de ani. Căsătoria este legată de următoarele aspecte: alegerea partenerului (ritual social, atracție afectivă, interese sau conveniențe sociale); întemeierea familiei, ca act contractual civil între două persoane de sex opus; situația celor doi parteneri în cadrul grupului marital (masculinitate, feminitate). De căsătorie depinde în foarte mare măsură evoluția personalității, dar și cea a stării de sănătate mentală a celor doi parteneri ai cuplului marital. Majoritatea autorilor menționează, din punct de vedere socio-cultural, două tipuri de modele de căsătorie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
contractual civil între două persoane de sex opus; situația celor doi parteneri în cadrul grupului marital (masculinitate, feminitate). De căsătorie depinde în foarte mare măsură evoluția personalității, dar și cea a stării de sănătate mentală a celor doi parteneri ai cuplului marital. Majoritatea autorilor menționează, din punct de vedere socio-cultural, două tipuri de modele de căsătorie: căsătoria de tip închis, tradițională, și căsătoria de tip deschis, modern (Freedman, Kaplan, Sadock), fiecare având caracteristici proprii. Căsătoria închisă Căsătoria deschisă 1) Contacte stabile prin
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]