628 matches
-
4 cepe mari, 4-5 cuișoare, 4 linguri de zahăr, 2 ceșcuțe de oțet, boabe de enibahar pisat Se fierb roșiile și se pasează, se amestecă cu ardeii, ceapa și condimentele date prin mașina de tocat, apoi se fierb ca o marmeladă. Fierbinte, se pun în borcane și se lasă până a doua zi. SOS DE SMÂNTÂNĂ 300 g smântână, 100 g muștar, sare Se amestecă bine smântâna cu muștar și sare după gust. Se servește la salată verde, andive și salată
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
sec și îl lăsăm să stea trei patru ore. Se afumă cu fum cald din lemn de cireș, vișin, măr sau prun. Se servește cu lămâie și maioneză. SOMON MARINAT Filé de somon condimentat, 15-20 de porții; se face o marmeladă din 100 g ceapă albă tăiată peștișori, 100 g ceapă roșie și 100 g ceapă de apă. Se pun la fiert într-o cratiță 500 ml de apă cu 100 g oțet și 500 g zahăr, se lasă să se
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
Se pun la fiert într-o cratiță 500 ml de apă cu 100 g oțet și 500 g zahăr, se lasă să se facă un sirop bine legat, apoi adăugăm ceapa și lăsăm să fiarbă până scade apa, așa rezultând marmelada de ceapă. Somonul se ține timp de trei ore într-un baiț făcut din 200 g whisky, 10 g piper, 20 g sare, 10 g boabe de muștar și 50 ml ulei de măsline, se pune pe un platou de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
g boabe de muștar și 50 ml ulei de măsline, se pune pe un platou de cedru și se bagă la cuptor timp de 20 de minute. Se pune platoul pe o tavă și pe tavă tacâmul și sosiera cu marmeladă de ceapă. SOMON SURPRIZĂ PENTRU MESE FESTIVE 200 g orez, 1 pachet de filé de somon afumat, 1 castravete de seră (mare), 2 lămâi, o linguriță de zahăr, sare și piper după gust, o lingură de oțet din mere și
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
4... 1, 2, 3, 4...) până la baraca repartizata, mobilata cu priciuri, pe două niveluri. După ce ne-am găsit fiecare un loc pe priciuri, ni s-a permis să mâncăm rația de pâine de 250 grame și cele câteva cubulețe de marmelada de bostan și să bem apă cât de multă dintr-un butoi de lângă baraca. (Au mai trecut vreo 2-3 luni de zile până când a fost pusă În funcțiune rețeaua de alimentare cu apă potabilă a lagărului). Nu mult după ce ne-
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ea (mai mult amintiri de-acasă decât lucruri utile) și cu tainul de o zi de deplasare (care consta dintrun sfert de kilogram de pâine neagră, o felie de slănină sărată și rânceda și vreo două sau trei cubulețe de marmelada de bostan), și să aștepte Îmbarcarea În vagoane-platformă sau camioane ori să mărșăluiască până la lagărele de destinație. Cei care aveam destinația Coasta Galeș am așteptat În ploaie și frig la punctul de Îmbarcare „Mustață” de la Peninsula până spre seară, când
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
a fost favorizată de relațiile politice și economice cu alte țări, precum și de importanța culturii portugheze. Elemente din cea mai vestică limbă romanică se întîlnesc în primul rînd în spaniolă: arisco "ursuz, arțăgos", caramelo, chopo "plop", chubasco "aversă; belea", fado, marmelada, morriña "melancolie, nostalgie" etc. Franceza a împrumutat din portugheză cuvinte precum: autodafé, baro-que, bayadère, caravelle, fétiche, marmelade, zèbre și alte numeroase denumiri pentru realități exotice (din America, din Extremul Orient sau din Africa). În italiană, elementele cu originea în portugheză
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
din cea mai vestică limbă romanică se întîlnesc în primul rînd în spaniolă: arisco "ursuz, arțăgos", caramelo, chopo "plop", chubasco "aversă; belea", fado, marmelada, morriña "melancolie, nostalgie" etc. Franceza a împrumutat din portugheză cuvinte precum: autodafé, baro-que, bayadère, caravelle, fétiche, marmelade, zèbre și alte numeroase denumiri pentru realități exotice (din America, din Extremul Orient sau din Africa). În italiană, elementele cu originea în portugheză sînt de același tip: autodafé, baiadera, caravella, marmelatta etc. Desigur, influențele reciproce sau univoce exercitate de limbile
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
primit decât o singură dată ceea ce de multe ori cerea cu insistență! * * * Ne amuzăm copios de momentul comic la care asistăm în această dimineață friguroasă. Așteptăm cu nerăbdare cana cu așa-zisul ceai și bucățica de unt ori margarină sau marmeladă, ascultând chiorăitul intestinelor (Simfonia intestinelor și înjurături în toate părțile...! ) Pe holul mic, aproape de sala meselor, stă rezemat de un calorifer înghețat, un domn de vârsta a treia îmbrăcat în halat, bluză de pijama și pantalon de training lăsat peste
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
bulion, usturoi, chimen, sare, piper, foi de dafin. Borcanele cu ghiveci (fierbinte) le țineam în pături 2-3 zile și apoi le dam la rece, în cămară. Noi făceam ghiveci în fiecare toamnă și iarna ne prindea foarte bine. Mai făceam marmeladă de mere și de prune (decojite) și gemuri din mai multe fructe (prune, mere, pere). Din corcodușe făceam compot. La noi acasă, legumele le mai păstram și prin uscare (așa cum ne-a învățat mătușa Saveta, sora tatei). Frunzele de pătrunjel
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
nu ne recunoșteam. Fețele noastre erau pudrate cu un praf de culoare ciocolatie. Nu ne vedeam decât albul ochilor. Eram asemenea minerilor care ies din abataj. Nările ni se umpluseră de praf, iar în gură scrâșnea pulberea nisipoasă transformată în marmeladă lipicioasă. După o perioadă de timp, interval în care organele noastre interne erau pur și simplu dislocate de la locul lor din cauza zdruncinăturilor, iar șezutul ne durea îngrozitor, întrucât stăteam direct pe platforma Molotovului, șoferul a încetinit și a virat mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Acest fel e numit ham and eggs - ouă cu șuncă. Ham e șuncă, dar ei prepară cu bacon, care e propriuzis slănină (un fel de Kaiserfleisch). Șunca e mai bună. Alături de aceasta, iau un ceai sau o cafea și eventual marmeladă sau alt dulce. La prânz, domnul La Mont (noi Îi spunem Lamonțică) 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 43 când timpul e bun, ia loc pe un chaiselong În curte, unde i se aduce un pahar de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
iar somnul venea peste oboseala lui cu vise mărețe despre glorie și despre cum lumea are să se schimbe din temelii și are să fie mai bună ascultându-i vocea caldă. Diminețile nu mai erau uscate, ci parfumate cu bunătățuri, mic-dejunuri cu marmelade în restaurante, banii nu mai trebuiau drămuiți pentru fiecare zi, nici nu se mai uita la ei, iar soarta nu mai era înjurată printre dinți pentru nenorocul fără sfârșit, ci din contră, o rugăciune pentru șansa schimbării lui era spusă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
toate făcute în vatră. Dacă aveai poftă de ceva și mai dulce, puteai încerca o gogoșerie, poate chiar celebra La Gogoașa Înfuriată, din Piața Mare, unde le făceau pe loc, aruncând cu mare grabă aluatul dospit, simplu sau umplut cu marmeladă, în ulei clocotit și în câteva minute le și scoteau și le pudrau cu zahăr vanilat. Apoi, de ce nu, puteai să-ți clătești gura cu o bragă, de la armeni sau turci, și să guști puțină halviță. Orașul-grădină, așa era numit
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
colț Universul și pornea, din nou prin Cișmigiu, spre Capșa de cele mai multe ori, unde își sorbea cafelele și întotdeauna un pahar de vin, ca să-i aprindă ziua, alături de o salată sau câteva felii de pâine prăjită cu unt și diverse marmelade. Dacă nu era cu un amic, cu te miri ce actor sau actriță, cu cineva din orchestră sau cu Titi Botez, cu Fernic sau Pribeagu, își răsfoia liniștit ziarul sau citea câteva pagini dintr-o carte pe care tocmai și-
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
lucra într-adevăr la americani și a fost deținut politic, iar ambele aceste date puse alături reclamă cel puțin „prudență”! (E drept, „colegi” de detențiune politică cu Ivasiuc, un Goma sau Paleologu, cărau în acel timp navete la fabrica de marmeladă!Ă Ușor exaltat cum eram, nu am ținut cont de acest „sfat”, dar ne-am hotărât, ca o minimă măsură de „protecție”, să nu abordăm în nici un fel, „acolo”, teme și persoane „rău văzute” în acel moment, de regim. Și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
vă povestesc eu -, era armată, armată nu glumă: planton, schimbu’ unu, schimbul doi, schimbul trei. Dimineața se făcea pe clasă, te duceai și pregăteai masa de dimineață pentru elevi, pentru anul I, anul II și anul III: tăiai pâinea, tăiai marmelada sau ce era de masă, făceai focul, te duceai aicea, alături, în față era..., se reparau vagoane cu pereții de scândură și muncitorii tăiau scândura aia veche și o puneau nouă, și o tăiam și pregăteam cazanele cu ceai, cu
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
de fapt un "minimercado", o mică "alimentară" cuprinzând 50 de articole" made în Cuba", de "unică folosință", câte unul pentru fiecare an al Revoluției": borcane cu compoturi și sticle cu sucuri de portocale, mango, grepfruit, ananas, goyaba, tamarindo, gemuri și marmelade apetisan-te, dulciuri de tot felul, sticle cu rom de "7 y 15 anos" de 7 și 15 ani! "Perla coroanei" trona în mijlocul "nacelei", că nu cred că termenul de "coș" ar fi potrivit: un curcan de 15 kilograme! Ne-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
mari. Mai ales la exportul aprovizionărilor se gândeau. Proiectau să sugă, să stoarcă și măduva din țara aceasta bogată. [Mai târziu făcuseră cuptoare pentru afumatul porcilor, pă sărilor și peștelui de lux, pentru uscatul fructelor; ungeau ouăle cu vaselină, făceau marmelade de poame și boabe de măceși, tescuiau jirul fagilor pentru grăsime, scoteau fibrele de urzici pentru țesut. Tot era exportat în Germania. Era natural să rechiziționeze, dar](Ediția I, 1937, p. 54. ) procedeurile ce întrebuințau erau așa de brutale, încât
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
multe și bogate / Dom majur nu dovedește / Toate când ni le-mpărțește / Iară noi nu izbutim / Pe de rost ca să le știm // Hrana astăzi e destulă / Toată lumea e sătulă / Căci ni se dau calorii / Trei mii două sute-n zi / Ulei, paste, marmeladă / Zahăr, fără să faci coadă / Pâine aproape permanent / Mamaliga supliment / Carne 3 chile pe lună / De trei ori pe săptămână. // Cinci țigări pe zi, măi frate, / Haine noi și ajustate / Săpun de ras și de față / Cincizeci de bani pentru
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
mama moare de inimă rea, spaime; plecarea la București la studii în sărăcie lucie, cantinele studențești cu fasole și cuburi de mămăligă rece, zilnic; primii ani de căsnicie (care ar fi trebuit să fie dacă nu de miere, măcar de marmeladă), într-un apartament la comun, cu încă două familii străine (o singură baie, o singură bucătărioară); soț mereu dat afară din presă, pentru că în timpul studenției, la Cluj, a fost secretar de redacție la o gazetă a lui Iuliu Maniu, spaime
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
ai avut la pian... La ce să-ți iei pulsul? Nici evreu, nici ateu, nici cardiac, nici canceros, Dostoievski te-ar scuipa din gură. Ce-ar fi să cazi, aici, la Moscova, în genunchi și să urli... Sofia, Sofia Marmeladova!? Marmeladă. Dacă nu cazi în genunchi, acum, aici, nici nu mai ajungi la hotel...”. Am dus-o așa - chiar mai dur - până în liftul hotelului, rugându-mă propriu-zis, pe dedesubtul scârbei de mine, unei singure femei, cu cele mai nerușinate cuvinte, acelea
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Cătrunești-Măineasca, adică Madamana, într-un singur cuvânt, pot să spun doar că mi se părea de-a dreptul o halterofilă. Deși n-avea mai mult de 60 de kilograme, am văzut-o ducând în brațe saci de mălai, lăzi cu marmeladă, bidoane cu untură, butoaie cu țuică, un porc grăsuț, ba chiar proptind cu spatele șareta rămasă fără o roată. M-am întrebat mai târziu unde erau bărbații în lumea aia de furnicuțe împovărate. Cei mai mulți lucrau undeva de dimineața până spre
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
mâner de sârmă groasă. În gentuța asta trambalam la grădiniță ceva de mâncare, gustarea de clefăit la ora 10, căreia toți îi spuneam ujină. Tăblăraia n-ar fi fost grea cu doar două felii de pâine unse cu untură sau marmeladă, ba uneori chiar cu unt și cârnaț. Nici dacă băbuța îmi mai punea un măr nu mi-aș fi rupt mâna. Dar, ca să-mi dau un fel de importanță muierească, o umpleam cu pietre pescuite din curte și, însoțită de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
apreciat de om în general, dar și de locuitorii satului nostru este Părul (Pirus satira) din familia rozaceelor, înalt de până la 20 metri, flori albe și roz, și fructe mari, cu pulpă apetisantă. Se utilizează mult în fabricația rachiurilor, compoturilor, marmeladei și dulcețurilor. Apoi Prunul (Prunus domestica), tot din familia rozaceelor atingând înălțimi de 6 - 10 metri. Foarte căutat este soiul Bistrițean al cărui fruct conține 14 - 15 la sută zahăr și o mare cantitate de vitamine. Cireșul (Cerasum avium) tot
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]