718 matches
-
Lăcrămioara. Un scriitor necunoscut? În: Jurnalul literar, 11, 2000, nr. 3-6, p. 29. Despre Ion D. Sîrbu și volumul Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv de Elvira Sorohan. BADEA, Dan C. Jurnal de exil în Isarlâk. În: Luceafărul, 14 mart. 2001, nr. 10, p. 10. Elvira Sorohan. I.D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv. Iași: Junimea, 1999. BARBU, Marian. Oricând despre rădăcinile culturii românești. În: Dacia literară, 12, 2001, nr. 41, p. 47-48. Elvira Sorohan. Introducere în istoria literaturii române. Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Shoalei de Arte și Meșteșuguri 3 Proiect pentru băi publice și o shoală de înotat 2 de K. Mihailik de Hodocin Director Shoalei de Arte și Disertația despre folosul unui asemene așezământ, cetite în seanță publică a Academiei din 28 mart<ie>, Iași, la Institutul Albinei, 1843 Băi publice și o shoală de înotat Între institutele de educație și de sănătate, scăldătoarele publice și shoalele de înotare au cuprins astăzi posturi foarte însemnătoare. Drept aceea, în țerile țivilizate, nu se află
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
îndată ce ar câștiga C<instita> Epitropie o moșie a ei proprietate, după ce se vor face pe acea cuvenitele pregătiri, tot institutul, fără a perde vreme la paradosire, să va muta spre țânere și a sa îndeplinire. G. Asachi, agă 1839, mart., 31 Eși SJIAN, Ministerul Instrucției Publice. Moldova, dosar 21/ 1837, f. 31. 5 18 noiembrie 1839 [Epitropia Învățăturilor Publice către Domnitorul Mihail Sturdza] Preaînălțate Doamne, Neînchipuirea unui local potrivit împiedicând a se organiza astă vară shoala mecanică încuviințată de Înălțimea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
op. 2020, dosar 3459, f. 22. 15 Proiect pentru băi publice și o shoală de înotat, de K. Mihailik de Hodocin, Director Shoalei de Arte și disertația despre folosul unui asemene așezământ, cetite în seanța publică a Academiei din 28 mart., Institutul Albinei, Iași, 1843, p. 3 (anexa I/3). 16 SJIAN, Departamentul din Lăuntru, tr. 1772, op. 2020, dosar 3459, f. 23. 17 Augustin Scriban, Dicționarul limbii românești, Editura Presa Bună, Iași, 1939, p. 1349. 18 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a patra, de la sfârșitul lui octombrie 20 08 până la mijlocul lunii ma rtie 2009, a adus o creștere globală, nemulțumi toa re însă, pe fondul nesiguranței create de efectele intervențiilor guv ernamentale în economie. Etapa a cincea, începând la mijlocul lunii mart ie 2009, este marcată de un oarecare optimism, deși încă există grave probleme economice și financiare atât la nivelul economiei S.U.A., da r, mai ales, la nivelul țărilor U.E. care se confruntă, în momentul de față, cu ma ri deficite
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
crize financiare de mari proporții. Pierderile rezultate în urma evaluării activelor au crescut și în următ oar ele luni, exercitând pre siune asupra bilanțului bancar, din care a rezu lta t lipsa de lichidități din compania Bear Stearns, de la mijlocul lui marti e 2 008. Aceste evenimente au culminat cu preluarea de către JPMorga Chas (cu ajutorul guvernului) a companiei Bear Stea rns . Deși falimentul bancar a fost evitat, prima etapă a crizei a slăbit, semnificativ, sistemul financiar. Riscurile de cre ditare au crescut
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
manieră, sistemul mcdonaldizat controlează producția, angajații și clientul (Ritzer, 1996, 103, 105). Ritzer extinde aplicabilitatea acestui sistem bazat pe cele patru dimensiuni discutate anterior la majoritatea mijloacelor de consum americane, astfel încât orice franciză de tip McDonald's, mall-urile (Wall Mart), supermagazinele (Toy'R Us), cumpărăturile on-line, tele-shoppingurile, parcurile tematice, vasele de croazieră, hotelurile-cazinou, toate spațiile destinate distracției (Hard Rock Café, Planet Hollywood) funcționează pe aceleași principii. Din păcate, procesul de globalizare a avut ca efect mcdo-naldizarea societății nu numai în
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
în cadrul serviciului de la Murgeni. Iată ce scria acesta la vremea respectivă, cu o ortografie demnă de un bun serv al zicalei „de tip nou” ce circula pe atunci: „carte multă nu se cere/ să fii prost, să ai putere!” : „18 mart 1950. Informăm următoarele: în ziuoa de 12 Martei (sic!,n.a.) a avut loc în com. Cârja alegerea de nou Președinte a Coperativei Cârja. La alegere trebuiea să ea parte toți Membri Coperatorii. După ce a intrat în sediu Căminului ca să se
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
între autori pe I. Creangă. 1 iunie. M. Eminescu este destituit din funcția de revizor școlar. Poetul va fi primit cu căldură în bojdeuca lui Creangă. Creangă publică în Convorbiri literare Punguța cu doi bani (1 ian.), Dănilă Prepeleac (1 mart.), Povestea porcului (1 iun.). M. Eminescu, redactor la Curierul de Iași, retipărește în iunie Povestea porcului. 1877. Publică în Convorbiri literare : Moș Nichifor Coțcariul (1 ian.), Povestea lui Stan Pățitul (1 apr.), Povestea lui Harap-Alb (1 aug. reprodusă în Timpul din București
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Virginia Zeani vorbește și despre sacrificiul în artă al partenerului de viață: soția-artist care renunță la cariera sa în favoarea soțului (Mario Del Monaco) sau soțul-artist care-și va susține partenera de viață, pentru ca aceasta să se-nalțe spre culmi (Bernabé Marti): Monserrat Caballé (n. 1933). Ceea ce m-a emoționat, nespus, rămânând cu-n mare semn de întrebare, pentru care voi încerca, dacă se va putea, să aflu și-un răspuns. Marea artistă a avut fericirea, și onoarea, să se bucure de
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
de-aramă, Zeii urlă - stânci se clatin, norii-n fâșii se distramă Și de fulgeri lungi șiroaie curg în munții rupți și goi. Din Apus vin zeii Romei. Pe o stea de vulturi trasă, Zeus de nori-adunătorul urcă bolta maiestoasă, Mart încoardă arcul falnic spre Zamolxe ațintit; Ca să scape neamul nobil răsărit din a lui coaste, Însuși el a Urbei semne le ridică înspre oaste Și de-antica lui turbare tremur norii de granit. Lumea pare răsculată din caotic-adîncime. Nori se
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mormîntu-mi ". {EminescuOpIV 402} CĂTRE BULLATIUS Horațiu, Epistole, I, n. Cum ți se pare, Bullațiu, Chio, falnicul Lesbos, Samosul cel elegant, Sardes, cetatea lui Croesus? Smyrna ori Colophon? Mai mari, mai mici decât faima? Ori sunt nimic alături cu câmpul lui Mart și cu Tibrul? Au preferi vr-un oraș din cele-nchinate prin Attal? Ori de urâtul mării și-a drumului Lebedu-l lauzi? Lebedul? Știi tu ce e, -mi răspunzi? Mai pustiu decât Gabii, Mai strimt decât Fidenii; și totuși aicea viața-mi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
eroi mascați, dintre care se disting Flash, Hawkman, Dr. Fate (creația unui fost avocat intrat în lumea comics pentru a se îmbogăți, Gardner Fox), Spectre (creat tot de către Jerry Siegel), Green Lantern (pe textele lui Bill Finger și desenele lui Mart Nodell), Hourman, Mid-Nite, Atom.607 Pe lângă sutele de creații minore, apare și cea a lui Bob Kane, implicat până atunci în industria desenelor animate, Batman. Ademenit de câștigul de 800 de dolari pe săptămână adus de Superman lui Schuster și
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
acolo pe toți pe care Îi va găsi ?ă. « Am auzit și de aceea mă grăbesc ca să mă aflu acolo printre eiă. «Și unde Îl târăști pe acest biet copilaș ?ă Atunci femeia spuse : «Ca să merite și el să suporte marti‑ riulă. Când bărbatul acela a auzit acestea, s‑a gândit la voința celor care se adunau acolo. Și ducându‑se de Îndată la Împărat, l‑a Înștiințat că sunt pregătiți cu toții să pri‑ mească moartea pentru credința lor ; și a
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
s‑au lepădat de deșarta Închinare la idoli, au aruncat uneltele de tortură și au mărturisit Împăr‑ tășirea noii credințe, trecând În tabăra lui Hristos. În această situație, și ei au fost martirizați. Moartea devenea pentru creștini poarta vieții, iar marti‑ riul, o a doua naștere. Lumina nădejdii lor dezvăluie o nouă perspectivă asupra a ceea ce ei trăiesc, făcând să izbucnească bucuria lor nesfârșită și, pentru unii dintre cei de astăzi, paradoxală. Este taina pe care o trăiesc martirii, căci nu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
obiectele pe care le foloseau Sfinții Apostoli erau cinstite și mulți bolnavi se tămăduiau numai la trecerea peste ei a umbrei trupului Sfinților Apostoli. Motivul pentru care Biserica cinstește sfintele moaște nu este numai unul de ordin comemorativ, În amintirea marti‑ rilor sau a celorlalți sfinți ai Bisericii, ci pentru că moaștele sunt cu adevărat sfințite, adică poartă pecetea dumnezeies‑ cului, sunt purtătoare de har, Întrucât s‑au Împărtășit de slava și puterea dumnezeiască. Proslăvind sfintele moaște pentru puterea minunată ce le
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Peltz. Cu eseistică și comentarii critice mai figurează Constantin Noica (Inutilism), H. Blazian, Emil Gulian, Al. Al. Leontescu, Mircea Eliade (Romanul oceanografic), E. Lovinescu (Problema generației de azi), Paul Sterian ( Femeia în tragedia lui Eugen O’Neill), Lucian Blaga (Hugo Marti), Radu Dragnea, Ion Marin Sadoveanu, George Mihail Zamfirescu, Ramiro Ortiz, Sergiu Dan, Ovidiu Papadima, Toma Vlădescu, Dragoș Vrânceanu, Ludovic Dauș, Septimiu Bucur. Vladimir Streinu scrie despre mari poeți ai epocii (Tudor Arghezi, G. Bacovia, Lucian Blaga), în timp ce la rubrica de
VITRINA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290591_a_291920]
-
Vita Zsigmond XE "Zsigmond" , op. cit., passim. Câteva titluri din publicistica sa cu referire la problematica românească: „Úti levelek” [„Scrisori de călătorie”], Délibáb, mai 1853; „More patrio”, Vasárnapi Ujság, 1858, pp. 47-52; „Politikai nemzetiség” [„Naționalitate politică”], Magyar Sajtó, 1 febr.-13 mart. 1862; „A román oktatásügyről” [„Despre problema Învățământului românesc”], ibidem, 5 apr. 1862 (toate acestea republicate În JKK (vezi nota 833), „Cikkek és beszédek” [„Articole și cuvântări”], Budapesta, 1968, 1975, IV, pp. 81-103, V, pp. 133-169, VI, pp. 114-132, 143-145. Principalele
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
des Österreichischen Kaiserthums, Wien, 1850; de asemenea, Gazeta Transilvaniei, XIV, 1851, pp. 345, 392; XVI, 1853, p. 166. Vezi Alesandru Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" , „Idealuri naționale ale nemților, slavilor, ungurilor și românilor”, Revista Carpaților, II, 1861, 1 mart., pp. 297-305. Gheorghe Șincai XE "Șincai" , Opere. I. Hronica românilor, tom. I, ediție Îngrijită de Florea Fugariu, Editura pentru Literatură, București, 1967, p. 20. Nicolae Bocșan, „Opțiuni sociale și democratice În procesul constituirii solidarității naționale moderne. 1821-1848”, În volumul Națiunea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Între anii 1790 și 1848, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986, pp. 256-258. Gazeta Transilvaniei, III, 1840, nr. 47, 17 nov., p. 187 și II, 1839, nr. 21, 21 mai, p. 82: „Britania Mare”. Ibidem, III, 1840, nr. 14, 31 mart., p. 56: „Britania Mare”. Ibidem, nr. 2, 7 ian., p. 8; nr. 4, 21 ian., p. 16. Ibidem, IV, 1841, nr. 39, 28 sept., p. 155: „Britania Mare”. Ibidem, nr. 33, 17 aug., p. 131: „Britania Mare”. Ibidem, V, 1842
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
O scurtă cuprindere a năpăstuirilor ce cearcă Irlandia de către Englitera”. Ibidem, VIII, 1845, nr. 2, 4 ian., p. 7: „Britania Mare”. Ibidem, IX, 1846, nr. 89, 4 nov., p. 335, nr. 92, 14 nov., p. 368 și nr. 25, 25 mart., p. 98: „Britania Mare”. Ibidem, nr. 102, 19 dec., p. 408: „Britania Mare”. Ibidem, X, 1847, nr. 7, 23 ian., p. 27: „Britania Mare”. Ibidem, nr. 18, 3 mart., p. 72: „Britania Mare”. Ibidem, nr. 90, 10 nov., p. 359
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
335, nr. 92, 14 nov., p. 368 și nr. 25, 25 mart., p. 98: „Britania Mare”. Ibidem, nr. 102, 19 dec., p. 408: „Britania Mare”. Ibidem, X, 1847, nr. 7, 23 ian., p. 27: „Britania Mare”. Ibidem, nr. 18, 3 mart., p. 72: „Britania Mare”. Ibidem, nr. 90, 10 nov., p. 359 și nr. 100, 15 dec., p. 398: „Britania Mare”. George Em. Marica, Ideologia generației, pp. 191-205. Cf. ibidem, p. 200. Organul Luminării, I, 1847, nr. 23, 7 iun., p.
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Marica, Ideologia generației, pp. 191-205. Cf. ibidem, p. 200. Organul Luminării, I, 1847, nr. 23, 7 iun., p. 117 și nr. 5, 1 febr., p. 18: „Anglia”. Ibidem, nr. 46, 15 nov., pp. 242, 254: „Anglia”. Ibidem, nr. 12, 22 mart., p. 55: „Anglia”. Ibidem, nr. 5, 1 febr., p. 18: „Anglia”. Ibidem, nr. 49, 6 dec., pp. 272-274: „Anglia”. Ibidem, nr. 52, 27 dec., p. 290: „Anglia”. Ibidem. Ibidem, II, 1848, nr. 66, 31 mart., p. 376: „Anglia”; Gazeta Transilvaniei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Anglia”. Ibidem, nr. 12, 22 mart., p. 55: „Anglia”. Ibidem, nr. 5, 1 febr., p. 18: „Anglia”. Ibidem, nr. 49, 6 dec., pp. 272-274: „Anglia”. Ibidem, nr. 52, 27 dec., p. 290: „Anglia”. Ibidem. Ibidem, II, 1848, nr. 66, 31 mart., p. 376: „Anglia”; Gazeta Transilvaniei, XI, 1848, nr. 26, p. 110: „Britania Mare”. Vezi nota 1273. Vasile Goldiș XE "Goldiș" , Despre problema naționalităților, Editura Politică, București, 1976, p. 129. Poezie publicată pentru prima oară În Foaia interesantă (București), I, 1897
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
România ultimilor ani ne putem referi la puține mișcări sociale. În 2009, în mai, sindicatele din educație au organizat trei zile de demonstrații, împotriva tăierilor din domeniu și a scăderii finanțării pentru cercetare<ref id=”1”>Profesorii intra in greva marti, in ziua tezei unice, 30 aprilie 2009, online la http://www.ziare.com/social/capitala/profesor ii-intra-in-greva-marti-in-ziua-tezei-unice 736234.</ref>. În octombrie 2009 a fost anunțată o nouă rundă de demonstrații organizate de sindicatele reprezentând polițiștii, personalul din sănătate, profesorii și
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]