338 matches
-
rol sacramental, ea nu a fost nicidecum profanată, ea a existat și și-a păstrat sacralitatea ei, dincolo de aspectul văzut de publicul larg. A intrat într-o cvasităcere pentru ca ulterior să izbutească să renască mai întărită. Tot astfel și cripta martirică de la Niculițel sau cea de la Halmyris, care au adăpostit peste un mileniu și jumătate sfinte moaște, pentru ca, la momentul în care Dumnezeu a dorit, ele să iasă la iveală și să resacralizeze spațiul. Deci, în timp, sfințenia nu a fost
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
vădească faptul că, deși prigonită, credința adevărată sporește și se întărește”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Problemele vieții, p. 358) 23 Mărturisire de credință „Tatăl nostru cel adevărat este Hristos, și mamă, credința în El (Sf. Hierax — n.n.)”. (Actele martirice, Martiriul Sfinților Mucenici Iustin, Hariton, Harit, Evelpist, Hierax, Peon și Liberian, IV, 8, în PSB, vol. 11, p. 53) „Că este înviere, este răsplată, că sunt multe bunuri, că Hristos este Dumnezeu, că credința este dreaptă”. (Sf. Ioan Gură de
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
p. 221) „... Întâlnindu-se odată Marcion, de la care-și trag numele cei ce se cheamă marcioniți, cu Sfântul Policarp, căruia i-a zis: Mă cunoști, Policarpe, acesta i-a răspuns lui Marcion: Cunosc, cunosc pe întâiul născut al Satanei”. (Actele martirice, Martiriul Sfântului Policarp - episcopul Smirnei, XXII, 3, în PSB, vol. 11, p. 42) „Cât despre Irineu, după ce expune în prima carte a lucrării Contra ereziilor câteva din amăgirile secrete și dezgustătoare ale aceluiași Cerint, în cartea a 3-a transmite
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
treilea și al patrulea au fost creștini, creștinați odată cu alți romani din Împărăția Romanilor" (Micu, 1995b, p. 190). Încă o dată, identitatea roman-român este clar reperabilă în gândirea ieromonahului istoric blăjean. În subsidiarul spiritualității creștine a poporului român trebuie remarcată componenta martirică a creștinismului românesc. Asimilând în ființa lor spiritualitatea creștină încă de timpuriu, Samuil Micu deplânge martirajul românesc întru creștinism pe care românii l-au făcut în fața persecuțiilor barbarilor păgâni care nu au contenit să îi năvălească în lunga perioadă a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1994, pp. 106-107). Panteonul proletar-partinic, alcătuit din partizanii mișcării muncitorești decedați în grevele, demonstrațiile și manifestațiile organizate cu precădere în perioada interbelică, este complet abolit. Pe fondul acestui vacuum creat prin depopularea panteonului național de personajele proletare, sunt canonizate figuri martirice prelevate din Războiul de Independență din 1877-1878. Două nume ies în evidență prin sistematicitatea cu care sunt repetate în toate manualele din generația discursului monofonic (1991-1997): "maiorul George Șonțu" și "căpitanul Valter Mărăcineanu" (Almaș, 1994, pp. 102-103; Cristescu et al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
drepți‑ lor suferinzi. Și e vorba desigur de acea credință mare și ferventă care i‑a Îmbărbătat pe Sfinții Apostoli și pe Sfinții Mucenici În clipele ultime ale vieții lor omenești, când erau supuși la grele suplicii și sufereau moarte martirică pe cruce. Așa cum Dumnezeu a mângâiat prin proorocul Isaia pe iudeii cei credincioși, promițându‑le că nu‑i va uita : „Oare femeia uită pe pruncul ei și de rodul pântecelui ei n‑are ea milă ? Chiar când ea Îl va
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
noastre, Arhimandritul Ioannikios, În lucrarea sa citată deja de noi122, face referire la câțiva călugări tari la suflet și la trup, care ardeau de dragoste jertfelnică și a căror sfârșit pământesc cu nimic nu a fost mai prejos decât moartea martirică. Nimic nu‑i putea opri, nici munca grea, nici pericolul Îmbolnăvirii de o boală infec‑ țioasă În timpul Îngrijirii fraților bolnavi. Dintre aceștia, Îl aduce În amintire pe părintele Pantelimon de la schitul athonit Sfânta Ana, care s‑a dăruit slujind altora
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
orice patrie le era totuși străină, căci patria lor adevărată era cea cerească. Așa se explică curajul lor În fața morții, ei mergând cu picioare vesele la marea Întâlnire cu Domnul vieții. Ei nutreau convingerea că mărturisirea lui Hristos și moartea martirică le este mântuitoare, deschizându‑le, după moartea fizică, 128 Suferința și creșterea spirituală porțile Raiului și brațele lui Hristos, pe Care Îl iubeau nespus. Așijderea și bolnavii ce suferă de o boală incurabilă și cărora moartea le este aproape, dacă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
au recurs la chinuirea trupurilor lor, uneltind și scornind suplicii inimaginabile. Însă mucenicii i‑au Înfruntat pe acești persecutori cu forța credinței În Hristos și cu un curaj pilduitor pentru toate generațiile de creștini de pretutindeni și dintotdeauna. În Actele martirice sunt nenumărate astfel de episoade paradigmatice : „Probus zise : Ori aduci jertfă, ori te pun la chinuriă. 132 Suferința și creșterea spirituală Montanus răspunse : «Mă bucur dacă ai să faci așa, ca să mă aflu părtaș la patimile Stăpânului meu, Hristosă. Atunci
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
exemplu concludent care ne Întărește În convin‑ gerea că Hristos Se răstignește În martirii Săi, suferă și devine tăria lor, este cel al muceniței Felicitas care s‑a bucurat și ea din belșug de ajutorul harului Domnului. Aflăm din Actele martirice că, ea se afla În luna a opta de sarcină (căci fusese arestată Însărcinată), iar ziua spectacolului se apro‑ pia, astfel că ea era În mare frământare, ca nu cumva, din cauza sarcinii, să fie amânată (de la pătimire). Căci nu se
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de duhuri necurate, ei răs‑ pândeau mai ales Învățătura lui Hristos și vegheau necon‑ tenit ca toți creștinii convertiți să calce drept, după cuvântul Evangheliei și să nu apostazieze. Această misiune le‑a adus În cele din urmă și moarte martirică. Din Viețile Sfinților aflăm că, atunci când săvârșeau tămă‑ duiri, se adresau celor bolnavi : „Nu numai mâinile punem peste voi, căci cu puterea noastră nimic nu putem face. Toate le lucrează prin noi tăria cea atotputernică a lui Hristos, Unul adevăratul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Aug. Doinaș, Marcel Duță (redactor-șef), Dan Grigorescu. Sunt prezenți cu versuri Ștefan Aug. Doinaș, Petru Rezuș ș.a., cu articole Mircea Anghelescu (Un romanicer „american” al satului ardelean: Petre Neagoe), Petru Rezuș (Mihai Eminescu și Aron Pumnul), Mihail Diaconescu (Actul martiric - o formă liberă în epica daco-romană), Dan Simonescu (Istoria literaturii în preocupările lui Ov. Densusianu), Dan Grigorescu (Dragoș Protopopescu și fenomenul român). Maria Rafailă editează fragmente din jurnalul lui Ovid Densusianu. Se mai publică din corespondență lui Vintilă Horia și
VIAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290529_a_291858]
-
martiri și sfinții români neau dăruit onoare și au adăugat demnitate neamului nostru Întreg. De aceea avem datoria să-i facem cunoscuți tinerilor oferindu-le astfel modele autentice și ajutându-i să-și regăsească discernământul. Cum s-a petrecut sfârșitul martiric al Brâncovenilor și ce avem de Învățat din el? Exemplul lor ne amintește mai Întâi că micile noastre lupte nu sunt nimic În comparație cu marile lor războaie. Cu ajutorul martirilor Învățăm cum să facem față ”călăilor” noștri, fie că aceștia sunt bolile
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liana Valentina Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92319]
-
Sfântului Gheorghe. ,,Între sfinții români care și-au trăit viața după rânduiala lui Dumnezeu, jertfa domnitorului Țării Românești, Constantin Brâncoveanu și a fiilor săi, Constantin, Ștefan, Radu și Matei, Împreună cu Ianache Văcărescu, sfetnicul său, oferă un strălucit exemplu de dragoste martirică pentru Hristos și pentru credința noastră strămoșească. În istoria neamului nostru, jertfa lor atinge o culme de neegalat. Dumnezeu a rânduit ca Sfântul Constantin Brâncoveanu să rămână ultimul și astfel să-i poată Îmbărbăta pe fiii săi spre a-și
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
românești. Înconjurându-se de oameni Învățați și iubitori de cultură, precum Sfântul Antim Ivireanul, Constantin Brâncoveanu reușește să introducă În Biserică și administrație limba română, susținând totodată și lupta românilor transilvăneni pentru păstrarea credinței și a legii strămoșești. Moartea sa martirică pentru Hristos a fost o Încununare a Întregii sale vieți, o viață pusă În slujba neamului românesc și a credinței ortodoxe”.( Ziarul Lumina, 24 ianuarie 2014). Biserica a rânduit ca data de 16 august să fie Închinată Sfinților Martiri Brâncoveni
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
rumânească“, cu o prefață a protopsaltului Mitropoliei, Filotei Jipa, În care Îndeamnă pe toți să se bucure că au acum cărți pe limba și Înțelesul lor. Ultima carte pentru strană, Ceaslovul, este tipărită În românește, la un an de la moartea martirică a lui Brâncoveanu. Chiar dacă apariția cărților de cult În limba română se face așa târziu (după 1710), cântarea la strană În românește Începuse mai devreme de această dată. Existau manuscrise, În care unele cântări foarte cunoscute, erau notate În limba
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
treilea și al patrulea au fost creștini, creștinați odată cu alți romani din Împărăția Romanilor" (Micu, 1995b, p. 190). Încă o dată, identitatea roman-român este clar reperabilă în gândirea ieromonahului istoric blăjean. În subsidiarul spiritualității creștine a poporului român trebuie remarcată componenta martirică a creștinismului românesc. Asimilând în ființa lor spiritualitatea creștină încă de timpuriu, Samuil Micu deplânge martirajul românesc întru creștinism pe care românii l-au făcut în fața persecuțiilor barbarilor păgâni care nu au contenit să îi năvălească în lunga perioadă a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1994, pp. 106-107). Panteonul proletar-partinic, alcătuit din partizanii mișcării muncitorești decedați în grevele, demonstrațiile și manifestațiile organizate cu precădere în perioada interbelică, este complet abolit. Pe fondul acestui vacuum creat prin depopularea panteonului național de personajele proletare, sunt canonizate figuri martirice prelevate din Războiul de Independență din 1877-1878. Două nume ies în evidență prin sistematicitatea cu care sunt repetate în toate manualele din generația discursului monofonic (1991-1997): "maiorul George Șonțu" și "căpitanul Valter Mărăcineanu" (Almaș, 1994, pp. 102-103; Cristescu et al
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
va voi cineva să-Mi urmeze Mie, să se lepede de sine”... Iată prima condiție a „vederii” în duh a Adevărului dumnezeiesc: renunțarea la voia ta. Numai așa vei putea să-ți iei crucea, să porți în lume condiția ta martirică. Rămânând în egoismul tău nu vei putea sluji neamului. Vei face din toate darurile (talanții) cu care te-a înzestrat Dumnezeu prilej de satisfacții meschine. Și vei muri în patimi. Cu Răfan, cu Popescu și cu cei 10-12 colegi am
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
sau câinele la vărsătura lui, care să trezească la conștiința teo-centristă sufletul tuturor neamurilor. Neamul românesc, prin ei, este mesagerul divin care face cunoscută lumii Lumina Jertfei lui Hristos. Ei pot fi socotiți apostolii și proorocii acestui veac; primesc moartea martirică, prigonitorii osândindu-se prin jertfa lor, salvându-se cei ce le urmează exemplul. Evreii sunt deconspirați ca „sinagogă a satanei”, cum o indică Sfântul Apostol Pa vel, prin care se lucrează în lume toate fărădelegile. De aceea, la originea tuturor
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
că și el împărtășește aceleași gânduri, aceleași simțiri românești și creștinești și s-ar simți dezonorat și neliniștit dacă n-ar lua parte la aceeași suferință. Irozii și pilații aserviți comunismului l-au înglobat în lotul celor condamnați. Gestul lui martiric scăpa inteligenței partidului. Pentru noi, însă, el demonstrează încă o dată capacitatea de jertfă pe care Mișcarea Legionară a imprimat-o membrilor săi. Nu era nici primul și nici ultimul gest de acest fel. La Timișoara, în 1941/42, în lotul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cu atât mai mult un pedagog, un învățător răspunzător pentru cele ce se vor întâmpla copilului. Învățătorul lumii, Hristos, a mărturisit totdeauna Adevărul, în fața oricui, chiar cu prețul vieții lui. Astăzi s-a ajuns la întuneric spiritual pentru că lipsește curajul martiric. Lumea se complace, de frică și interese meschine, în lașitate rațională. Unul dintre inspectori a simțit nevoia să explice atitudinea lor: Domnule Maxim, noi am fost avizați și trimiși aici să te luăm prin surprindere, fiindcă dumneata ești reclamat că
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
recentă însă a dat nenumărate alte exemple. Rugul aprins, partizanii din munți, Aiudul, Piteștiul, Gherla sunt toposuri care demonstrează dramatic puterea de a rezista opresiunii cu prețul vieții. Totuși, România comunistă nu a născut doar naturi oportuniste, sau doar naturi martirice. Oamenii obișnuiți au fost și ei. Romanul lui Dan Lungu, Sunt o babă comunistă, face, cu mijloacele ficțiunii de data asta, o radiografie și în aceste straturi sociale. Nu poți opera schimbări radicale fără să greșești. Nu poți arunca la
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de la noi slujitorii Sf. Altar. Prin rugă Întru desărvârșită ea Învie, prin traiul de sfințenie și prin propovăduirea cu timp și fără timp, vom atrage binecuvântarea cerească cu Împăciuirea pământească și izbânda românească. Nici o suferință, nici o primejdie, nici chiar moartea martirică să nu ne Împiedice la ajungerea acestui liman izbăvitor. Dacă am viețui Într-o așa Înțelepciune apostolică și filozofare martirică ne-am asigura pe lângă Îndrumarea dumnezeiască cu mântuirea veșnică și aprecierea omenească, acea autoritate morală cu rezultate pastorale, de care
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
și fără timp, vom atrage binecuvântarea cerească cu Împăciuirea pământească și izbânda românească. Nici o suferință, nici o primejdie, nici chiar moartea martirică să nu ne Împiedice la ajungerea acestui liman izbăvitor. Dacă am viețui Într-o așa Înțelepciune apostolică și filozofare martirică ne-am asigura pe lângă Îndrumarea dumnezeiască cu mântuirea veșnică și aprecierea omenească, acea autoritate morală cu rezultate pastorale, de care mereu ne plângem. Cum suntem și cum trebuie să fim, ni se arată În parte În alăturata broșură. Pr. P.
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]