42,516 matches
-
jocul de cărți - vrea să o cumpere pe Ilinca de la mama ei "pe un preț monstruos ca fapta însăși". Cei doi se iau la bătaie chiar în casa Arnotenilor, după care îi cer prietenului lor comun (naratorul) să le fie martor la o răfuială "pe calea armelor". Cursul evenimentelor pare ireversibil, și totuși martorul reușește să-l oprească: Îmi fu mai ușor decît aș fi crezut să împiedic ieșirea pe teren". Pe Pașadia îl amenință cu "darea în vileag a dedesubtului
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
un preț monstruos ca fapta însăși". Cei doi se iau la bătaie chiar în casa Arnotenilor, după care îi cer prietenului lor comun (naratorul) să le fie martor la o răfuială "pe calea armelor". Cursul evenimentelor pare ireversibil, și totuși martorul reușește să-l oprească: Îmi fu mai ușor decît aș fi crezut să împiedic ieșirea pe teren". Pe Pașadia îl amenință cu "darea în vileag a dedesubtului acelei Ťafaceriť, care numai de Ťonoareť nu se putea numi". Speriat că-și
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
Pașadia îl amenință cu "darea în vileag a dedesubtului acelei Ťafaceriť, care numai de Ťonoareť nu se putea numi". Speriat că-și pierde renumele de "monsieur", Pașadia renunță la înfruntare. La rîndul său, Pantazi cedează atunci cînd Ilinca - la sfatul martorului - îi cere stăruitor, "ca întîi dar de logodnă, renunțarea la duel". Nu numai "plictiseala" l-a pus în mișcare pe martorul pacificator, ci și teama că Pașadia o să-l omoare pe Pantazi în duel și o "să-i strice bietei
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
-și pierde renumele de "monsieur", Pașadia renunță la înfruntare. La rîndul său, Pantazi cedează atunci cînd Ilinca - la sfatul martorului - îi cere stăruitor, "ca întîi dar de logodnă, renunțarea la duel". Nu numai "plictiseala" l-a pus în mișcare pe martorul pacificator, ci și teama că Pașadia o să-l omoare pe Pantazi în duel și o "să-i strice bietei fete tot rostul" Încă un duel ratat în spațiul cultural românesc. Pînă la urmă, conflictul se rezumă la o bătaie sănătoasă
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
George Demetru Ladima îi cere satisfacție. Și de data aceasta duelul se dovedește a fi un complicat ritual masculin cu motivații minore și rezultate nule. Un fel de coregrafie virilă de rut, menită să impresioneze femela. Au fost aleși patru martori, cîte doi pentru fiecare adversar, care s-au întîlnit ca să stabilească condițiile înfruntării și să le consemneze într-un "cartel". S-a ales pistolul ca armă (Fred era și "bun scrimeur"). Pentru că nu au găsit pistoale în Constanța, un martor
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
martori, cîte doi pentru fiecare adversar, care s-au întîlnit ca să stabilească condițiile înfruntării și să le consemneze într-un "cartel". S-a ales pistolul ca armă (Fred era și "bun scrimeur"). Pentru că nu au găsit pistoale în Constanța, un martor a plecat cu mașina și le-a adus de la București. Martorii au schimbat mai multe "terenuri", pentru că cele vizate se dovedeau improprii. După cum am văzut, în foarte multe cazuri, femeia disputată (sau unul dintre martori) intervine pentru a tempera avîntul
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
stabilească condițiile înfruntării și să le consemneze într-un "cartel". S-a ales pistolul ca armă (Fred era și "bun scrimeur"). Pentru că nu au găsit pistoale în Constanța, un martor a plecat cu mașina și le-a adus de la București. Martorii au schimbat mai multe "terenuri", pentru că cele vizate se dovedeau improprii. După cum am văzut, în foarte multe cazuri, femeia disputată (sau unul dintre martori) intervine pentru a tempera avîntul războinic al dueliștilor. Și în romanul lui Camil Petrescu, doamna T.
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
găsit pistoale în Constanța, un martor a plecat cu mașina și le-a adus de la București. Martorii au schimbat mai multe "terenuri", pentru că cele vizate se dovedeau improprii. După cum am văzut, în foarte multe cazuri, femeia disputată (sau unul dintre martori) intervine pentru a tempera avîntul războinic al dueliștilor. Și în romanul lui Camil Petrescu, doamna T. a încercat să împiedice producerea înfruntării. Explicîndu-i-se că duelul a devenit "inevitabil", ea a implorat un martor ("a stăruit atît, a plîns aproape") ca
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
multe cazuri, femeia disputată (sau unul dintre martori) intervine pentru a tempera avîntul războinic al dueliștilor. Și în romanul lui Camil Petrescu, doamna T. a încercat să împiedice producerea înfruntării. Explicîndu-i-se că duelul a devenit "inevitabil", ea a implorat un martor ("a stăruit atît, a plîns aproape") ca măcar "să nu existe victime". La rugămintea doamnei T., dar nedorind nici ei "să-și provoace complicații", martorii au aranjat ca armele să aibă "încărcătură insuficientă". Pînă la urmă, duelul s-a încheiat
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
încercat să împiedice producerea înfruntării. Explicîndu-i-se că duelul a devenit "inevitabil", ea a implorat un martor ("a stăruit atît, a plîns aproape") ca măcar "să nu existe victime". La rugămintea doamnei T., dar nedorind nici ei "să-și provoace complicații", martorii au aranjat ca armele să aibă "încărcătură insuficientă". Pînă la urmă, duelul s-a încheiat fără victime, dar nu pentru că s-au tras doar trei focuri, ci pentru că toate au fost trase "în sus".30 Romanul Patul lui Procust a
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
actul III, un întreg tablou al piesei este dedicat unei tainice ședințe a unui Juriu de onoare, care dezbate post factum modul de desfășurare a duelului. Bazîndu-se pe prevederile Codului de onoare și pe conținutul procesului-verbal întocmit de cei patru martori, membrii juriului conduși de un "kneaz" (aristocrați aparținînd unui fel de ordin secret) decid să-l "descalifice" pe Andrei Pietraru. Nu pentru că l-a rănit grav pe prințul Bazil Șerban, ci pentru că a făcut-o încălcînd regulile stricte ale duelului
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
cale" ar putea fi o provocare la duel, dar - fiind ilegal - amenințarea nu este explicită. Într-adevăr, la 18 mai 1941, invocînd "simțul onoarei", Dan Botta îi roagă pe prietenii săi N.I. Herescu și dr. Ion Cantacuzino să-i fie martori la un duel cu Lucian Blaga. "}in la o reparație integrală a tuturor acestor injurii - le scrie Botta ca un adevărat Ťcorsican prin mamăť - și vă rog, prietenește, să-mi fiți martori în acest incident atît de trist". Martorii îi
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
Herescu și dr. Ion Cantacuzino să-i fie martori la un duel cu Lucian Blaga. "}in la o reparație integrală a tuturor acestor injurii - le scrie Botta ca un adevărat Ťcorsican prin mamăť - și vă rog, prietenește, să-mi fiți martori în acest incident atît de trist". Martorii îi trimit în scris provocarea la duel lui Blaga. Acesta însă "refuză să dea satisfacție", prevalîndu-se de art. 75 din Codul de onoare, întocmit de maiorul Iosef Drăghici, conform căruia provocarea la duel
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
fie martori la un duel cu Lucian Blaga. "}in la o reparație integrală a tuturor acestor injurii - le scrie Botta ca un adevărat Ťcorsican prin mamăť - și vă rog, prietenește, să-mi fiți martori în acest incident atît de trist". Martorii îi trimit în scris provocarea la duel lui Blaga. Acesta însă "refuză să dea satisfacție", prevalîndu-se de art. 75 din Codul de onoare, întocmit de maiorul Iosef Drăghici, conform căruia provocarea la duel ar fi trebuit să fie făcută în
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
Blaga. Acesta însă "refuză să dea satisfacție", prevalîndu-se de art. 75 din Codul de onoare, întocmit de maiorul Iosef Drăghici, conform căruia provocarea la duel ar fi trebuit să fie făcută în termen de 48 de ore de la producerea ofensei. Martorii nu sînt de acord cu Blaga, considerînd că - mai ales în cazul jignirilor aduse prin intermediul presei - ar trebui păstrat termenul de 48 de ore, dar nu de la producerea ofensei, ci de la aflarea insultei de către partea ofensată. Ei citează în sprijinul
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
citează în sprijinul lor o "autoritate necontestată", și anume pe Bruneau de Laborie (Les lois du duel) conform căruia provocarea la duel trebuie făcută "quarante huit heures aprčs l'instant oů le demandeur a subi ou connu l'offense". Oricum, martorii își "depun mandatul", sfătuindu-l pe Dan Botta să caute "a obține satisfacție pe căile ce vei crede de cuviință". Într-o scrisoare din 16 iunie 1941, Botta le mulțumește celor doi martori, acuzîndu-și adversarul de imoralitate și că "se
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
a subi ou connu l'offense". Oricum, martorii își "depun mandatul", sfătuindu-l pe Dan Botta să caute "a obține satisfacție pe căile ce vei crede de cuviință". Într-o scrisoare din 16 iunie 1941, Botta le mulțumește celor doi martori, acuzîndu-și adversarul de imoralitate și că "se sustrage, fără motiv, de la orice responsabilitate". Dan Botta nu vede altă ieșire onorabilă din situație decît să facă publice scrisorile respective.35 La acea dată, România se afla ciopîrțită în urma anului de coșmar
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
înainte de a schița portretul cu lumina stinsă de la pagina 311. Citez: Dacă, între mine și Manolescu, odată, lucrurile s-ar răci (ceea ce, în definitiv, se poate întâmpla oricând în lumea literară), acest scurt citat din marele autor francez, introdus ca martor, ar aduce pe loc între noi lucrurile la temperatura normală. Portret ce i-a alarmat mai curând pe alții, cum se întâmplă. Se știe ce spunea Goethe... că, pentru un valet, nu există genii, întrucât cunoaște toate intimitățile stăpânului; și
Scribul egiptean by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11699_a_13024]
-
și, mai ales, la persoana întâi. Această distanțare face bine prozei lui Dumitru Ungureanu. Finalul "contaminează" însă proza. "De ce totuși în seara aceea m-am certat totuși cu soția?" se întreabă naratorul incurabil, tele-martor și nu protagonist, de data aceasta, martor frustrat al jocului erotic performat de celălalt. Răspunsul se află în celelalte proze. A doua povestire notabilă este Muncă veche, oameni vechi, o pastișă bucolică și paideică după Sadoveanu. Eliberat de tema sa preferată și concentrat exclusiv asupra texturii stilistice
Cum se dezbracă o femeie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11716_a_13041]
-
de schimbări din afară) către ora prînzului, cînd ușa se auzea scîrțîind (...) și un prim client intra cu timiditatea celui care știa că a venit prea dvreme" (pp. 34-35). Dar ea nu este decît locul de întîlnire al amintirilor naratorului, martorul mut și pretextul rememorării fragmentare a evoluției sale din primii ani ai copilăriei pînă la vîrsta deplinei maturități. Personajele și amintirile se amestecă, oameni care au reprezentat la un moment dat centrul existenței naratorului părăsesc, pe nesimțite, cadrul, apar figuri
Optzecismul pîrguit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11739_a_13064]
-
ea se topesc în mantia neagră a pardesiului ei lung, în ea, în negrul ființei ei, în moarte. Și țambalul lui Tony Iordache plînge în corzile lovite, naiul lui Gheorghe Zamfir inconfundabil jelește, suspină. Pe Medeea, pe copii, pe noi, martori pasivi, neputincioși la crimă. La tragedie. "Agapi, agapi trinos". Iubire, iubire, jale, spune Medeea. Oare unde o fi fugit iubirea din noi? Prin ruinele bombardamentelor de azi, prin ruinele sufletelor noastre. "Embros!". "Mai departe!". Povestea nu merge mai departe. Nimeni
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
dat peste cap, în ziua de aprilie înnorată, cu soare sărac, face să iradieze pe figura sa britanică mai mult lumina-i interioară, contrastând cu fețele celorlalți. Botul bărcii, gata de plecare, stă săltat pe primele două scânduri ale pontonului, martor al atâtor întâmplări petrecute în spațiul vechii așezări a Bibeștilor. Exceptând figura clară, figura lăuntric iluminată a lui Vinea, peisajul sumbru de pe malul lacului, înnegurat oarecum, pare, cum zicea Titus Popovici... inconștiu,... pe când ne plimbam împreună pe lacul vara orăcăind
Ion Vinea la Mogoșoaia (12 aprilie 1963) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11725_a_13050]
-
și misterioasă refuză să reflecte imaginea eroului; și numai în ochii inteligentelor patrupede (cuplul canin Eromanga-Argus) acesta e văzut la scară reală... Ambiguitatea lui, structurală, este marcată așadar și printr-o încețoșare a perspectivei, printr-o diminuare a capacităților perceptive. Martorii oculari își pierd astfel credibilitatea naratologică, lansându-se în speculații fanteziste asupra a ceea ce au văzut, de fapt, cu ochii lor. Dacă Antipa (de ani 33) e un Isus în negativ, un profet al morții, Pașaliu, Viziru și alți câțiva
Viața e în altă parte (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11723_a_13048]
-
resentimentar. Or, duelul este o acțiune a cărei dinamică nu are de-a face cu spontaneitatea. Există principii riguros stabilite de cutumă și de coduri scrise care permit, impun chiar, provocarea la duel. Urmează apoi pregătirea rece, de rutină: alegerea martorilor, a locului și a momentului de desfășurare a duelului, alegerea armelor și a condițiilor (cîte focuri de armă, de la ce distanță, cine începe ș.a.), asigurarea asistenței medicale, ascunderea de ochii autorităților etc. Spontaneitatea care ar putea fi asociată primului gest
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
De pildă, la întoarcerea în București de la o petrecere, într-o căruță cu patru cai, tinerii Iancu Caragea (nepotul domnitorului) și Dumitrachi Bărcănescu s-au luat la ceartă și s-au omorît reciproc, trăgînd simultan cu pistoalele unul în celălalt. Martor involuntar la acest "duel", Iancu Cretzulescu a ajuns la destinație, la "curtea Moruzoaiei" (Ralița, nevasta lui beizadea Costachi Caragea), "ducînd pe fiul ei și pe nepotul ei înecați în sînge". "Peste trei zile - conchide Ion Ghica -, două dricuri se urmau
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]