495 matches
-
preocupare pentru științificitate, ci o foarte veche schemă culturală este pusă în mișcare la Marx: lumea văzută ca un pelerinaj, ca un tărâm promis... știință burgheză și știință proletară Ultimul tip de problemă este de ordin ideologic. A afirma că marxism-leninismul oferă un punct de vedere științific asupra lumii și societății înseamnă a susține că numai el e în afara iluziilor, rezistențelor, orbirilor proprii grupurilor sociale chemate să dispară. Numai punctul de vedere al proletariatului, care nu are alt interes propriu decât
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Stalin a fost un discipol exemplar al lui Lenin, lucrând toată viața sa la consolidarea partidului-stat sovietic și a sistemului comunist mondial, pregătindu-se pentru confruntarea supremă, care, era convins, avea să aducă victoria comunismului la scară planetară. STALINISM -> Leninism/marxism-leninism/stalinism STRATEGIE/TACTICĂ Teoretician al ei, Lenin* concepe acțiunea revoluționară ca un război de clasă între proletariat și burghezie, apoi între Partidul Bolșevic și toate celelalte forțe politice. El hrănește această viziune „militară” a luptei politice, și mai accentuată de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Deutschlands Kommunistische Bund Westdeutschland Kommunistische Partei Deutschlands/Marxiste Leninisten Komsomol Kommunistiscka Strana Slovenska Kőnigsberg KOR Kouropaty Kuzbass Kozielsk Krestintern Kronstadt Kurdistan L Labor Party La Cause du Peuple limba de lemn Laogai Legiunea Condor Legiunea Voluntarilor Francezi contra Bolșevismului leninism/marxism-leninism Lesbos letoni Eliberare Eliberarea Muncii liberă cugetare Liga Anticomunistă Mondială Liga Comunistă Revoluționară Liga contra Imperialismului și a Asupririi Coloniale Liga Comuniștilor Liga Drepturilor Omului Liga celor Drepți Liga Internațională Anticomunistă Liga Internațională contra Antisemitisimului Liga Spartakistă Lipp literatura critică
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
stare de ignoranță în legătură cu ce se întâmplă în propria sa țară și în restul lumii și reduc la minimum contactele fizice și intelectuale cu exteriorul. Realitatea este înlocuită cu noțiuni disparate din metafizică numite - destul de nedrept față de Marx și Lenin - marxism-leninism. Un guvern care își întrerupe propriul contact și cel al poporului său cu lumea exterioară devine prizonierul propriei sale propagande. El nu mai poate să urmărească o politică externă care să recunoască și cu atât mai puțin să respecte acele
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
lor istorice, acestea Învață, din nevoia de comunicare, limbi noi (bilingvism, multilingvism). Unele sunt obligate să se convertească la o religie de stat sau dominantă (marranes În Spania, Portugalia sau pe teritorii ținând de Islam) ori să adopte o ideologie (marxism-leninismul, În Uniunea Sovietică). Toate adoptă, Într-o măsură mai mică sau mai mare, obiceiurile și tradițiile țărilor de adopție, teritorii de refugiu (Anglia, Olanda, Prusia), după cum le numea ă pe când era vorba despre reformați ă tradiția hughenotă. În căutarea unei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
raporturilor sociale și favorizând apariția unui contrarasism anti-albi, legitimat de o convingere esențialistă („Albii sunt rasiști”) și devenit patetic prin instalarea negrilor În postură de victime. Efect opus celui scontat. Valul antitotalitar din anii ’70 și ’80, „delegitimând” referința la marxism-leninism, a provocat marginalizarea mișcării antirasiste revoluționar-comuniste, ai cărei partizani și militanți s-au reconvertitîn mare parte la o formă sau alta de mobilizare identitară, de etno-naționalism separatist cu bază rasială și culturală (mai exact: religioasă), pentru care „Națiunea Islamică”, mișcare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cărui forme naționale populiste sau sociale populiste subzistă încă în sânul ideologiilor de tranziție ale epocii postcomuniste 56? Putem ușor observa cum producția culturală oficială a ultimelor decenii ale regimului consemnează dispariția cvazitotală nu doar a referințelor explicite la clasicii marxism-leninismului, ci, în aceeași măsură, și abandonul implicit al instrumentelor de analiză socială pe care le propuneau aceștia. Succesiunii claselor și dialecticii luptei de clasă li s-au substituit continuitatea neîntreruptă a poporului pe teritoriul său național și aspirațiile sale către
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
refuz sistematic al oricărei forme de colaborare cu regimul și cu mandatarii acestuia 75. Astfel, Revoluția din decembrie 1989 nu a fost precedată de o deșteptare colectivă sau individuală și nu a fost consecința unei deziluzii ideologice. De altfel, autoritatea marxism-leninismului nu a depășit niciodată cercul foarte restrâns și ferm al militanților istorici ai partidului comunist. Ca urmare, comunismul românesc nu trebuie înțeles prin intermediul unui demers fondat pe istoria intelectuală 75, pentru că aceasta pur și simplu nu s-a manifestat ca
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
mult mai rigide, aproape fanatice! - aceleași „linii directoare” marxist-leniniste În cultură și artă, aplicate aici, În Germania liberă, nu cu „ajutorul poliției secrete și al cenzurii”, dar cu aceleași efecte și manipulând opinia publică cu aceeași insistență, cu aerul că marxism-leninismul aplicat, reacția negativă la adresa criteriilor estetice pure, ca și denigrarea nu puținor autori moderni, care nu „Înțeleseseră” că lupta de clasă și Înaltul exemplu al artei marii țări Sovietice este un adecvat răspuns la ștergerea vinei acceptării și a participării
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Pe care, În ultimii ani, În hybris-ul său, el Însuși Îndrăznea s-o conteste În calitatea ei de far ideologic al imperiului sovietic. O târzie imitație a grotescului Enver-Hodja, tiranul Albaniei, care a Împins primitiva și grotesca aplicare a marxism-leninismului până la a interzice botezarea copiilor după numele sfinților din calendar! Kim Ir Sen, la mii de kilometri distanță, desființa realmente familia, creând uriașe silozuri umane, unde locuiai ca’ntr-un cămin de nefamiliști, iar pentru a-ți vedea o rudă, chiar
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
blocului sovietic și, în sfîrșit, evoluția lor individuală. Secțiunile care tratează evenimentele interne ale fiecărei națiuni scot în evidență deosebirea radicală dintre politica externă și internă a Iugoslaviei și cea a celorlalte țări din blocul comunist. EVOLUȚIA SITUAȚIEI INTERNE Teoria: marxism-leninismul Așa cum am văzut, înainte de 1945, cea mai mare parte a regimurilor din Balcani aveau ca bază teoretică ideologiile național-liberale comune Europei Occidentale și Centrale. Într-o scurtă trecere în revistă, să ne amintim că doctrinele liberale fuseseră elaborate ca o
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
organizațiilor partidelor comuniste din lumea întreagă. Nu este necesar să precizăm aici slăbiciunile și deficiențele acestui program. Unele aspecte vor fi prezentate în paginile următoare în contextul dezbaterilor din cadrul partidelor comuniste ale blocului socialist. Cu toate acestea, ca sistem absolutist, marxism-leninismul prezintă anumite avantaje. El le oferă o doctrină relativ inflexibilă celor care au nevoie de siguranța unei perspective fixe asupra lumii, în special celor a căror victorie finală este considerată drept sigură. Deși nici unul dintre "părinții" comunismului nu a elaborat
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și în spatele Germaniei de Est în problema Berlinului. Totuși, numeroase puncte de controversă au apărut în cadrul blocului în privința unor chestiuni majore ce implicau atitudinea guvernelor față de Uniunea Sovietică și a relațiilor economice și militare dintre ele. Relațiile din cadrul blocului Deși marxism-leninismul oferea anumite teorii relativ la conflictele dintre sistemul comunist și cel capitalist, el nu constituia un ghid clar asupra relațiilor dintre statele socialiste. Guvernul sovietic prefera firește principiul "internaționalismului proletar" adică acceptarea de către toate statele socialiste a dominației sovietice. Acest aspect
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
regimurile socialiste au instrumentalizat la rându-le școala în sensul propriilor programe de antropomorfoză politică. Crearea "omului nou" (în specia homo sovieticus), un proiect urmărit și de filosofiile politice de extrema dreapta, a devenit noua finalitate a educației în spiritul marxism-leninismului. În fine, noua ordine politică postdecembristă, după un deceniu de inerție, s-au angajat din ce în ce mai ferm în direcția modelării lui homo europaeus, a cetățeanului cu identitate postnațională. Toate aceste programe identitare lansate de autoritățile politice în decursul timpului au presupus
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
istoric al românismului este înlăturată de ideea socială a luptei de clasă fără considerente naționale. Iar principiul motric al istoriei devine din lupta pentru împlinirea idealului național în lupta clasei muncitoare pentru idealul egalitar. "Chestiunea națională" în avangarda teoretică a marxism-leninismului. Istoricul relației dintre teoria marxistă și chestiunea națională este povestea unei acomodări progresive a naționalismului în interiorul cadrelor doctrinare ale marxismului. Începutul a fost, însă, marcat de conștiința deplină a ireconciliabilității principiale dintre comunism și naționalism. În Manifestul Partidului Comunist, K.
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
conținutul noțiunii de patriotism, supus "denaturării" de către forțele reacționare ale vechii orânduiri sociale. Conținutul îndreptat al noțiunii este, desigur, patriotismul socialist, "organic legat de internaționalismul proletar" (p. 10). Antinaționalismul implicit al doctrinei internaționalismului proletar elaborat în avangarda reflecției teoretice a marxism-leninismului a fost încorporat în literatura didactică românească sub forma patriotismului socialist. Prin impunerea tactică a dreptului de autodeterminare națională în agenda politică a socialismului, antinaționalismul manifest al marxismului radical a fost diluat. Însă acceptarea ideii naționale s-a realizat doar
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
rezultatul direct al compromisului ideologic al comunismului principial în fața presiunii exercitate de "chestiunea națională". Fundația patriotismului socialist rezidă în formula marxistă "național în formă, socialist în conținut", formulă ce trebuie înțeleasă în sensul subordonării principiului național celui de clasă: "Clasicii marxism-leninismului au arătat că chestiunea națională trebue privită în legătură cu sarcinile clasei muncitoare și că ea se subordonează întotdeauna sarcinii principale a clasei muncitoare: desființarea exploatării capitaliste și instaurarea orânduirii socialiste" (Roller, 1952, pp. 752-753). La fel ca întreaga concepție a trecutului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de asuprire a popoarelor". Zvâcul antinaționalist al doctrinei comuniste se face simțit prin catalogarea naționalismului drept "cel mai primejdios dușman al unității celor ce muncesc în lupta pentru interesele lor de clasă" (Roller, 1952, p. 753). Antidotul pe care clasicii marxism-leninismului l-au imaginat pentru combaterea naționalismului, iar comuniștii români îl administrează ideologic, este internaționalismul proletar, "arma cea mai puternică a clasei muncitoare și a tuturor oamenilor muncii împotriva oricărei forme a șovinismului, oricărei asupriri naționale și exploatări de clasă" (Roller
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a fost scoasă în evidență de refractaritatea de aliniere la noile politici reformatoare inițiate de M. Gorbaciov (perestroika și glasnost) în ideea salvgardării sistemului socialist prin înnoire, dezgheț și reformă. Condamnând cu vehemență reformele lansate de PCUS ca erezii ale marxism-leninismului și abateri impardonabile de la linia cea dreaptă în construirea comunismului, Ceaușescu s-a zbătut să conserve în continuare structurile osificate ale regimului pe care l-a construit. În 1989, precipitate de politicile novatoare ale lui Gorbaciov, revoluțiile izbucnite în partea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
manualelor școlare de istorie publicate în perioada regimului comunist nu apar pe copertele cărților, ci doar pe pagina de gardă. Însă, dată fiind "științificitatea" materialismului dialectic, ce rost ar și avea să apară numele autorilor, devreme ce glasul obiectiv al marxism-leninismului nu are nevoie de "portavoci" auctoriale pentru a se face auzit? Fiind produsul absolut al științei obiective, istoria României nu are nevoie de autori. În anii '80 se conturează noua logică național-comunistă de periodizare a trecutului românesc: • Istoria antică a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
justificare istorică și un caracter de eliberare națională, deși, în ansamblu, ca fenomen general, primul război mondial a fost un război imperialist (Hurezeanu et al., 1988, p. 194, subl. n.). Doctrina marxist-leninistă face din ce în ce mai multe concesii ideologiei naționaliste. În fapt, marxism-leninismul, deși păstrat în retorica oficială drept cadrul de referință teoretic al interpretării istorice, este aproape complet acomodat (și atrofiat) în metastructura naționalistă. Acest lucru este cel mai puternic vizibil în reafirmarea unității naționale în fața unității proletare, care deși continuă să
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
trecutului s-a distanțat parțial de modelul Roller al internaționalismului proletar (i.e., a antinaționalismului), păstrând totuși perspectiva sovieto-centrică; ii) acutizarea progresivă a reformei într-o revoluție mnemonică autentică. Manualele de istorie publicate în perioada 1964-1971 continuă parțial linia dură a marxism-leninismului trasată de paradigma Roller, în același timp în care elementul național este reasimilat. Discursul istoriografic nu a fost restructurat din temelii, ci doar parțial recalibrat. În această perioadă de tranziție, principiile călăuzitoare care ghidează întregul demers de construire socială a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
5) activități sportive, turistice și de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei; 6) viața de organizație. Într-o informare privind activitatea Comitetului județean UTC din 18 aprilie 19705, se enumeră activități ale organizației: 1) participarea la cursurile Universității Serale de Marxism-Leninism, dezbateri în cluburile tineretului; 2) "Decada cărții social-politice" (ediția a II-a); 3) "Săptămâna culturii pentru tineret" (ediția a III-a); 4) "Zilele intelectualului"; 5) "Joile tineretului"; 6) "Săptămâna fabricii"; 7) "Ziua întreprinderii"; 8) trimiterea în 20 de localități a
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
să și-o îmbunătățească. [...] Tinerii trebuie să trăiască mai intens viața de organizație, motiv pentru care ne-am propus inițierea de activități cum ar fi raiduri anchetă și prestare de ore de muncă patriotică"6. Ce era Universitatea Serală de Marxism-Leninism? Ați participat la astfel de acțiuni când ați devenit lider al studenților? D. T.: Universitatea Serală de Marxism-Leninism era o clonă sub auspiciile Școlii interjudețene de partid și a Cabinetului județean de partid pentru toți cei care aspirau sau erau
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
propus inițierea de activități cum ar fi raiduri anchetă și prestare de ore de muncă patriotică"6. Ce era Universitatea Serală de Marxism-Leninism? Ați participat la astfel de acțiuni când ați devenit lider al studenților? D. T.: Universitatea Serală de Marxism-Leninism era o clonă sub auspiciile Școlii interjudețene de partid și a Cabinetului județean de partid pentru toți cei care aspirau sau erau în rezerva de cadre. Era un fel de anticameră la Școala de partid. Veneau lectori ai Comitetului Central
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]